Arhive categorie: LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI

JOE BIDEN – decizie finală privind publicarea dosarelor în cazul asasinării lui J.F. Kennedy: „Pandemia de COVID impune amânarea desecretizării”, 22 octombrie 2021

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 1 fotografie.

Memorandum pentru șefii departamentelor și agențiilor executive privind certificarea temporară referitoare la dezvăluirea informațiilor din anumite documente legate de asasinarea președintelui John F. Kennedy. Continuă lectura →

DECRET nr. 130 din 19 aprilie 1972, privind înființarea, organizarea şi funcționarea Ministerului de Interne

Galerie

Publicat pe de

Atribuţiile stabilite prin lege în domeniul apărării securităţii statului, a proprietăţii socialiste, a drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, prevenirii şi descoperirii infractorilor, menţinerii ordinii publice, eliberării şi controlului actelor de trecere a frontierei de stat, pot fi îndeplinite numai printr-o colaborare perfecta între organele de securitate şi cele de militie, precum şi între unităţile din subordinea acestora Continuă lectura →

LEGEA NUMAR: 39 DIN 13/12/90 privind înființarea, organizarea si funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii

Publicat pe de
Răspunde

EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI

APARUTA IN MONITORUL OFICIAL NR. 142 din 13/12/90

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ART. 1
In scopul organizarii si coordonarii unitare a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta statului atit in timp de pace, cit si in timp de razboi, se infiinteaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

ART. 2
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are urmatoarele atributii:

A. Propune, spre aprobare, parlamentului:
a) conceptia fundamentala de aparare a tarii;
b) structura sistemului national de aparare;
c) declararea starii de razboi;
d) suspendarea, in caz de razboi, a ostilitatilor, incheierea armistitiului sau incetarea starii conflictuale.

B. Analizeaza situtiile de natura sa impuna:
a) declararea starii de urgenta;
b) declararea mobilizarii partiale sau generale.

C. Analizeaza si aproba:
a) organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte compartimente ale sistemului national de aparare;
b) masurile necesare pentru respingerea atacului armat, prin surprindere, indreptat impotriva tarii, precum si ca urmare a declararii starii de urgenta sau de razboi;
c) dislocarea si redislocarea, in timp de pace, pe teritoriul national, a marilor unitati de la esalonul brigada inclusiv, in sus;
d) planul de mobilizare a economiei nationale pentru primul an de razboi;
e) programele de perspectiva privind inzestrarea cu tehnica militara a fortelor armate si a celorlalte componente ale sistemului national de aparare;
f) studii de prognoza privind organizarea productiei interne de tehnica militara;
g) planul de cooperare intre Ministerul de Interne si Ministerul Apararii Nationale, precum si punerea acestuia in aplicare, in legatura cu interventia si misiunile unitatilor acestora, inclusiv utilizarea, armamentului, munitiilor si tehnicii din dotare, pentru paza si apararea unor obiective importante de pe teritoriul national, mentinerea si restabilirea ordinii de drept;
h) planul de interventie al unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne, precum si punerea acestuia in aplicare, in ce priveste limitarea si inlaturarea efectelor calamitatilor sau catastrofelor pe teritoriul national;
i) orientarile de baza in domeniul relatiilor internationale militare si mandatul delegatiilor care participa la negocierea si incheierea unor acorduri si tratate privind apararea tarii;
j) proiectele tratatelor si acordurilor internationale in domeniul apararii nationale;
k) rapoartele prezentate de conducatori ai organelor administratiei de stat cu atributii in domeniile apararii nationale si sigurantei statului si dispune aplicarea masurilor ce se impun.

D. Exercita orice alte atributii cu privire la apararea nationala si siguranta statului.

ART. 3
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se compune din:
a) presedinte: – presedintele Romaniei;
b) vicepresedinte: – primul-ministru al guvernului;
c) membri: – ministrul de stat insarcinat cu activitatea industriala si comerciala;
– ministrul apararii nationale;
– ministru de interne;
– ministrul afacerilor externe;
– seful Departamentului de analiza politica al Presedintiei Romaniei;
– directorul Serviciului Roman de Informatii;
– secretarul de stat si sef al Marelui Stat Major;
– directorul Serviciului de informatii externe.

ART. 4
Pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are un secretariat, organizat in cadrul Presedintiei Romaniei.

ART. 5
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se convoaca de catre presedintele acestuia, de regula trimestrial, sau ori de cite ori este nevoie.
De asemenea, consiliul poate fi convocat la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor sai.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu majoritatea membrilor consiliului. Votul este deschis.

ART. 6
Pesedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii coordoneaza si indruma intreaga activitate a acestuia.
In absenta presedintelui, atributiile sale sint indeplinite de vicepresedintele consiliului.

ART. 7
La sedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pot participa ca invitati si alte persoane, in raport de specificul problemelor ce se analizeaza.

ART. 8
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prezinta anual in fata parlamentului o dare de seama asupra activitatii desfasurate, prin unul din membrii sai, si la cererea parlamentului informari, ori de cite ori situatia o impune.

ART. 9
Hotaririle adoptate de Consiliul Suprem de Aparere a Tarii sint obligatorii pentru cetatenii tarii, precum si pentru toate institutiile si unitatile la a caror activitate se refera.

ART. 10
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii isi desfasoara activitatea pe baza unui regulament de functionare pe care si-l aproba in prima sa sedinta.

ART. 11
Articolul 8 din Legea nr. 14/1972, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 12 decembrie 1990.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR

MARTIAN DAN

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 12 decembrie 1990.

PRESEDINTELE SENATULUI

academician ALEXANDRU BIRLADEANU

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr.92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Președintelui României, promulgam Legea privind înființarea, organizarea si funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Tarii si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al României.

PRESEDINTELE ROMANIEI

ION ILIESCU

„O NOUĂ ȘI REMARCABILĂ EXPRESIE A INALTEI RESPONSABILITĂȚI”

Galerie

Publicat pe de

Hotărârea nr. 1/1981 de a împuternici pe tov. Nicolae Ceaușescu, secretarul general al P.C.R., președintele R.S.R., pentru a se adresa tov. Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., și președintelui S.U.A., Ronald Reagan […] Continuă lectura →

Legea nr. 232/2020 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990

Galerie

Publicat pe de

Această galerie conține 1 fotografie.

Legea nr. 232/2020 pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri Continuă lectura →

„PURIFICAREA ROMANIEI” -CENZURA COMUNISTA. Decret-Lege nr. 364 din 2 mai 1945

Publicat pe de
Răspunde

Prima acțiune importanta a cenzurii comuniste, operațiunea „Purificarea” României, respectiv epurarea cărților (cărți/revista/alte publicații desemnate pentru a fi retrase din librarii/biblioteci, arse sau distruse) – pe baza listelor cu titluri interzise, întocmite si aprobate de regimul comunist -, a decurs in mai multe etape.

Epurarea cărților in Romania | documente | 1944-1964

Prima dintre ele, avand ca termen de finalizare data de 1 august 1945, a vizat publicațiile apărute în intervalul 1 Ianuarie 1917 – 23 August 1944, listele titlurilor fiind alcătuite prin grija Comisiei pentru aplicarea Art. 16 din Convenţia de Armistiţiu.

In acest scop, Ministerul Propagandei va emite broșura „care servește tuturor librarilor, chioșcarilor, debitanților şi bibliotecarilor din întreaga ţară, drept călăuză pentru a proceda la imediata îndepărtare din comerț şi din uzul public al cărților, revistelor, hărților, precum şi al diferitelor reproduceri grafice ori plastice, care contravin bunelor relații dintre România și Națiunile Unite, conform legii nr. 364 din 2 Mai, publicată în Monitorul Oficial Nr. 102 din 4 Mai 1945„.

TEXTUL LEGII

MIHAI I,

Prin grația lui Dumnezeu şi voința Națională, Rege al României
La toţi de faţă şi viitori, sănătate;

Asupra raportului miniștrilor Noștri secretari de Stat la Departamentele Propagandei şi Afacerilor Interne cu nr. 843 din 1945,
Văzând jurnalul Consiliului de Miniștri cu Nr. 747;
În temeiul art. III al înaltului decret regal Nr. 1.626 din 1944,
Am decretat și decretam:

DECRET-LEGE
pentru retragerea unor anumite publicațiuni periodice şi neperiodice, reproduceri grafice şi plastice, discuri, medalii şi insigne metalice.

ART. I. − În aplicarea art. 16 din Convenția de Armistițiu și în spiritul acesteia, se înființează, pe lângă Ministerul Propagandei, sub președinția împuternicitului acestuia, o comisie formată din delegații: Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Artelor, Societății Scriitorilor români şi Academiei Române.
Membrii comisiei vor fi confirmați prin decizie ministerială de către Ministerul Propagandei.
Sediul Comisiunii va fi la Ministerul Propagandei.

ART. II. − Comisia va întocmi liste de toate publicaţiile periodice şi neperiodice apărute de la 1 Ianuarie 1917 până la 23 August 1944 cuprinzând idei legionare, fasciste, hitleriste, şoviniste, rasiste sau pasagii dăunătoare bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite.
Listele acestor publicaţii se vor publica în Monitorul Oficial.

ART. III. − Tipografii şi editorii din întreaga ţară, sunt obligaţi ca în termen de două luni de la publicarea prezentei legi, să înainteze comisiunii lista tuturor publicaţiunilor periodice şi neperiodice, tipărite sau editate de ei, începând de la 1 Ianuarie 1917 până în ziua de 23 August 1944, pe care le au în depozite sau puse în vânzare, sub orice formă.

ART. IV. − Editurile, tipografiile, librăriile, întreprinderile comerciale de orice fel, debitele, anticăriile, chioșcurile, autorii în editură proprie, bibliotecile de împrumut, bibliotecile publice precum şi instituţiile publice care au în depozit sau deţin sub orice formă sau titlu, publicatiunile prevăzute în art. II, le vor retrage imediat din circulaţie şi le vor depozita în încăperi speciale.

ART. V. − Pe măsura publicării listelor de către comisiune în Monitorul Oficial, editurile, tipografiile, librăriile, întreprinderile comerciale de orice fel, debitele, anticăriile, chioșcurile, autorii în editură proprie, bibliotecile de împrumut, bibliotecile publice, precum şi toate instituțiunile publice care dețin publicațiunile specificate în aceste liste, le vor preda Prefecturii județului respectiv, în termen de 30 de zile de la publicarea listei respective.
În București şi suburbanele de sub tutela Primăriei Municipiului București, publicaţiunile interzise vor fi predate în termen de 15 zile, direct de către deținător, Depozitului Oficiului de Hârtie, unde va asista la predare un delegat al Prefecturii Poliţiei Capitalei.

ART. VI. − Medaliile şi insignele metalice, filmele, reproducerile grafice şi plastice, purtând inscripţiuni sau figuri cu caracter specificat la art. II, precum şi discurile cu acelaşi caracter, vor fi predate imediat prefecturilor de judeţ şi Prefecturii Poliţiei Capitalei, după normele prevăzute la art. 5, care le vor înainta Ministerului Propagandei.

ART. VII. − Publicaţiunile cuprinse în liste aflătoare în bibliotecile beneficiind de depozitul legal, în bibliotecile instituţiunilor de învăţământ superior, precum şi acelea ale Oficiilor de Studii ale Ministerului, Băncii Naționale, Institutul Central de Statistică, Institutul de Conjunctură, Consiliul Legislativ, vor fi inventariate şi păstrate mai departe de aceste biblioteci, sub directa supraveghere şi răspundere a șefilor acestor biblioteci.
Consultarea acestor publicaţiuni nu se va putea face decât cu autorizaţia specială indivi¬duală dată de şeful instituţiei respective, numai în localul bibliotecii.

ART. VIII. — Persoanele care nesocotesc dispoziţiunile prezentei legi, comit delictul de sabotare a Convenției de Armistiţiu şi se pedepsesc în felul următor:
a) Tipografii şi editorii care nu vor înainta Ministerului Propagandei listele prevăzute la art. III, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 1 – 3 ani, sau amendă de la 50 000 – 100 000 lei;
b) Cei ce vor nesocoti dispozițiunile de la art. IV, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 2 – 5 ani, sau cu amendă de la 100 000 – 300 000 lei;
c) Cei ce nu vor executa dispoziţiunile art. V şi VI, se vor pedepsi cu închisoare corecţională de la 5 – 10 ani, sau cu amendă de la 200 000 – 400 000 lei;
d) Bibliotecarii care nu vor lua măsurile prevăzute de art. VII, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 1 – 3 ani sau amendă de la 50 000 – 100 000 lei.
Amenda, precum şi pedepsele privative de libertate, prevăzute la litera a, c şi d, vor putea fi aplicate separat sau cumulativ.
În caz când întreprinderile prevăzute prin prezenta lege sunt organizate sub formă de societăţi comerciale, atât amenda cât şi pedepsele privative de libertate prevăzute la literele a, b şi c, se aplică bibliotecarilor sau funcționarilor însărcinați de șeful instituției cu păstrarea şi îngrijirea publicațiilor.

ART. IX. − Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se vor judeca după procedarea delictelor flagrante, potrivit prescripțiunilor art. 226, 232, 348, 349 şi 350 din Codul de procedură penală.

Dat în București la 2 Maiu 1945.

MIHAI

Ministerul propagandei, P. CONSTANTINESCU-IAŞI
Ministerul afacerilor interne, TEOHARI GEORGESCU
EXPUNEREA DE MOTIVE
Nr. 1.488

Raportul d-lui ministru al propagandei către M.S. Regele


Sire,

Convenţia de Armistiţiu între Guvernul Român şi Guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, prevedea o seamă de dispozițiuni menite a garanta reala democratizare a ţării, condițiune primordială pentru cimentarea prieteniei noastre cu toate popoarele iubitoare de libertate şi pace şi în special cu popoarele sovietice de la Răsărit.

Printre aceste dispozițiuni, aceea de la art. 16, referitoare la publicaţiuni, spectacole şi filme, rămăsese singură şi aştepta o reglementare legală în scopul de a împiedica răspândirea otravei fasciste prin astfel de mijloace.
Pentru a îndeplini această lipsă şi în spiritul Convenţiei de Armistiţiu, am întocmit prezentul proiect de decret-lege, referitor la retragerea imediată din circulaţie a publicaţiilor periodice şi neperiodice, reproducerilor plastice şi grafice, filmelor, discurilor, medaliilor şi insignelor metalice, având un caracter de tip fascisto/hitlerist, sau conţinând elemente de natură a dăuna bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite şi Uniunea Sovietică, proiect de decret/lege, pe care cu cel mai profund respect, îl supun Majestăţii Voastre, spre înaltă aprobare şi semnătură.

Sunt cu cel mai profund respect,
Sire,
al Majestăţii Voastre prea plecat şi prea supus servitor,
Ministrul propagandei,
P. CONSTANTINESCU-IAŞI

[Monitorul oficial, nr. 102 din 4 mai 1945]

Documentul a fost reprodus şi în: Ionuţ Costea, István Kiraly, Doru Radosav, Fond secret. Fons „S” special. Contribuţii la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Studiu de caz. Biblioteca Central Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995, pp. 173-175; Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator ştiinţific: prof. univ. Paul Caravia, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000, pp. 24-26.

citește si

„PURIFICAREA” ROMANIEI

MIHAIL ROLLER – ARTIZANUL UNEI ISTORII FALSIFICATE

GLAVIT- MECANISMENELE CENZURII COMUNISTE SOVIETICE (II)

Legea nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române

Publicat pe de
Răspunde

Text publicat în Buletinul Oficial nr. 77 din 08 septembrie 1950.

În vigoare de la 08 septembrie 1950 până la 26 decembrie 1960, fiind abrogat și înlocuit prin Lege 3/1960.

MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

În temeiul art. 38 din Constituția Republicii Populare Române,

Văzând Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 935 din 31 August 1950,

Adoptă următoarea

LEGE

pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului

Republicii Populare Române

Art. 1. –

Pentru asigurarea dezvoltării industriei și agriculturii, în scopul construirii socialismului și a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare și la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare,

Teritoriul României se împarte în:

– Regiuni;

– Orașe;

– Raioane;

– Comune.

Art. 2. –

Capitala Republicii Populare Române, București, este subordonată direct organelor centrale ale Statului și se împarte în raioane de oraș.

Art. 3. –

Regiunea este unitatea administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijină direct organele centrale de Stat în înfăptuirea politicii Partidului și a Guvernului.

Regiunea este subordonată direct organelor centrale ale Statului.

Art. 4. –

Regiunea este alcătuită din raioane și orașe de subordonare regională.

Orașul de reședință al Sfatului Popular de regiune este centrul regional.

Art. 5.

Orașele sunt de trei categorii:

– Orașe de subordonare republicană;

– Orașe de subordonare regională, și

– Orașe de subordonare raională.

Oraș de subordonare republicană este acea localitate, care, din punct de vedere economic și politic, prezintă o importanță deosebită pentru Republica Populară Română.

El este subordonat direct organelor centrale ale Statului.

Orașele de subordonare republicană pot fi împărțite în raioane de oraș.

Oraș de subordonare regională este acea localitate, care, din punct de vedere economic și politic, prezintă o importanță deosebită pentru întreaga regiune.

El este subordonat direct regiunii.

Oraș de subordonare raională este acea localitate, care, din punct de vedere economic și politic, prezintă importanță pentru întregul raion. El este subordonat direct raionului.

Art. 6. –

Raionul de oraș este o subîmpărțire a Capitalei Republicii Populare Române sau a orașelor de subordonare republicană.

El are menirea de a înlesni administrarea orașului și desfășurarea vieții economice și politice a poporului muncitor de pe teritoriul său.

Art. 7. –

Raionul este o unitate teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic și administrativ, alcătuit din orașe de subordonare raională și comune.

Localitatea de reședință a Sfatului Popular al raionului este centru raional.

Raionul este subordonat direct regiunii.

Art. 8. –

Comuna este o unitate administrativă economică, delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate.

Satul în care își are reședința Sfatul Popular al comunei este centru comunal.

Comuna este subordonată direct raionului.

Art. 9. –

Regiunile din Republica Populară Română și capitalele lor sunt:

1. Arad cu capitala Arad.

2. Argeș cu capitala Pitești.

3. Bacău cu capitala Bacău.

4. Baia-Mare cu capitala Baia-Mare.

5. Bârlad cu capitala Bârlad.

6. Bihor cu capitala Oradea.

7. Botoșani cu capitala Botoșani.

8. București cu capitala București.

9. Buzău cu capitala Buzău.

10. Cluj cu capitala Cluj.

11. Constanța cu capitala Constanța.

12. Dolj cu capitala Craiova.

13. Galați cu capitala Galați.

14. Gorj cu capitala Târgu-Jiu.

15. Hunedoara cu capitala Deva.

16. Ialomița cu capitala Călărași.

17. Iași cu capitala Iași.

18. Mureș cu capitala Târgu-Mureș.

19. Prahova cu capitala Ploiești.

20. Putna cu capitala Focșani.

21. Rodna cu capitala Bistrița.

22. Severin cu capitala Caransebeș.

23. Sibiu cu capitala Sibiu.

24. Stalin cu capitala Stalin.

25. Suceava cu capitala Câmpulung-Moldovenesc.

26. Teleorman cu capitala Roșiorii-de-Vede.

27. Timișoara cu capitala Timișoara.

28. Vâlcea cu capitala Râmnicul-Vâlcea.

Art. 10. –

Numărul, denumirea și delimitarea unităților administrative ale Republicii Populare Române, precum și centrele raionale și comunale, sunt cele arătate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 11. –

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Buletinul Oficial.Această lege s’a votat de Marea Adunare Națională în ședința dela 6 Septemvrie 1950, în unanimitate cu trei sute treizeci și trei voturi.

Președinte, Gh. Florescu.
Secretar,
Tăutu Maria.

(L.S.M.Ad.N)

PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE

În temeiul art. 56 din Constituția Republicii Populare Române, semnăm această lege și dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial.

Dată în București la 7 Septemvrie 1950.

Președintele
Prezidiului Marii Adunări Naționale,
Prof. Dr. C.I. PARHON
Secretarul
Prezidiului Marii Adunări Naționale,
MARIN FLOREA IONESCU

LEGE nr. 130 din 15 iulie 2020

Galerie

Publicat pe de

pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în  MONITORUL … Continuă lectura →