COMUNICAT din 19 februarie 1990

privind analiza aspectelor legate de manifestatia ce a avut loc în Piaţa Victoriei din Capitala în cursul zilei de 18 februarie 1990

EMITENT

CONSILIUL PROVIZORIU DE UNIUNE NAŢIONALĂ

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 22 februarie 1990

În ziua de 19 februarie 1990, Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională s-a reunit pentru a analiza aspectele legate de manifestaţia ce a avut loc în Piaţa Victoriei din capitală în cursul zilei de 18 februarie 1990.
Biroul executiv a ascultat informările prezentate de Mihai Drăgănescu şi Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-miniştri ai guvernului, general-colonel Victor Stanculescu, ministru al apărării naţionale, general-colonel Mihai Chiţac, ministru de interne, după care a procedat la o dezbatere amănunţită a celor întîmplate în Piaţa Victoriei şi a implicaţiilor pe care le au pentru situaţia politică actuală din ţară.

Analiza faptelor a arătat că o demonstraţie pornită în Piaţa Unirii şi ajunsă în faţa sediului guvernului, desfăşurată fără autorizaţii legale, a prilejuit manifestări de violenţă din partea unui grup restrîns de participanţi, special pregătiţi pentru acest scop. Aceştia folosindu-se de răngi şi diferite alte obiecte metalice, pe care le aveau asupra lor, au forţat intrarea în sediul guvernului şi al Ministerului Afacerilor Externe, unde s-au dedat la acte de vandalism şi molestare împotriva unor reprezentanţi ai guvernului şi a militarilor din serviciul de pază.

Această agresiune a provocat rănirea a peste 30 de militari şi poliţişti care, abţinîndu-se să folosească armamentul propriu, au încercat să-şi îndeplinească misiunea de apărare ce le fusese încredinţată fără a riposta prin violenţă. S-au produs, de asemenea, pagube materiale, avarii ale edificiului, s-au risipit şi distrus acte oficiale, s-au înregistrat distrugeri ale unor automobile şi ale unei părţi din mobilierul aflat în interiorul clădirii.

Biroul executiv al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi-a exprimat dezaprobarea faţă de asemenea acte de violenţă ce periclitează climatul social şi politic din ţara, însăşi stabilitatea de care are atîta nevoie procesul de înaintare spre democraţie, condamnând şi cerând pedepsirea severă a celor vinovaţi.

În numele unor variate formaţiuni politice pe care le reprezintă, mai mulţi membri ai biroului executiv au dezavuat fără echivoc folosirea unor asemenea metode, care pot prejudicia grav perspectivele consolidării noastre democratice. Aceasta vine în contradicţie flagrantă cu spiritul politicii de colaborare şi conlucrare care animă toate formaţiunile politice din momentul constituirii Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională în vederea acţiunii unite pe o platformă comuna în scopul asigurării stabilităţii şi liniştii în ţară, al pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor libere din luna mai.

Astfel de metode şi manifestări, care ar putea împinge pe calea unei dezagregări anarhice, sînt de natură să acrediteze ideea ca ţara este neguvernabilă, inaptă pentru valorile şi spiritul democraţiei. Este semnificativ, de asemenea, ca în timpul acestei dezlănţuiri de vehemenţă necivilizată, de vandalism, s-au găsit unele capete înfierbântate şi aventuriste care să propună unor cadre superioare din armată, care coordonau apărarea sediului guvernului, ideea nesăbuită a alcătuirii unei puteri militare, înjghebată în pripă, sub presiunea unor elemente turbulente – ceea ce fireşte n-a găsit decât o atitudine fermă de refuz din partea militarilor respectivi.

Asemenea acte nesăbuite riscă să deformeze ambianța politică din ţară, să creeze incertitudine şi neliniște generală, provocând reacții de indignare, greu de controlat, din partea unor categorii largi ale populației în diferite localități şi zone ale ţării.

Chiar în timpul desfăşurării ședinței, la cererea expresă a biroului executiv, președintele Ion Iliescu s-a adresat ţării, prin radio şi televiziune, îndemnând la responsabilitate şi stăpânire de sine, rugând, totodată, pe cei care se puseseră în mișcare pornind spre București din Valea Jiului şi alte centre muncitoreşti, spre a apăra guvernul, să rămînă la locurile lor de muncă, să-şi dovedească prin calm şi luciditate încrederea în destinul nou al ţării.

Cu asentimentul biroului executiv, domnul Ion Iliescu a atras atenţia asupra riscurilor pe care le creează escaladarea violenței, anarhia care inevitabil ar putea naşte dictatura, ar genera o înlănțuire nefastă de evenimente care ar transforma România într-un teatru de confruntări violente.

Deliberarea din biroul executiv a pus accent pe responsabilitatea civică de care este nevoie să se dea dovadă de întreaga națiune, atît în activitatea partidelor şi diferitelor formațiuni politice, cât şi în imaginea pe care o oferim despre problemele actuale ale ţării, în presa şi mass-media, astfel încît să se preîntâmpine tentativele de manipulare a conștiințelor şi comportamentelor, ce nu pot decât sa dăuneze vieții publice românești.

Faţă de cele întâmplate, biroul executiv a cerut organelor de stat competente să ancheteze temeinic şi fără întîrziere circumstanțele exacte ale agresiunii din ziua de 18 februarie, săvîrşită împotriva unor instituții guvernamentale şi să stabilească factorii care s-au aflat în spatele acestor provocări evidente. S-a stabilit, în acelaşi timp, ca, în funcţie e concluziile la care se va ajunge, toți cei vinovați să fie deferiți justiției şi să primească pedeapsa meritată.

Pentru a preîntîmpina comiterea unor noi acte de violenţă huliganică, s-a hotărât elaborarea unui decret-lege care să instituie măsuri practice sigure de ocrotire eficienta a organelor de stat, a instituţiilor publice, a sediilor tuturor partidelor şi formaţiunilor politice, a liniştii cetăţenilor şi ordinii de drept, astfel încît să se asigure un climat de certitudine şi libera expresie democratică.

S-a cerut, de asemenea, organelor de ordine publică să manifeste promptitudine şi decizie în aplicarea reglementărilor legale referitoare la organizarea adunărilor şi manifestaţiilor publice, în prevenirea oricăror încercări de destabilizare politică.

În cursul dezbaterilor s-a hotărât, de asemenea, să se iasă în întâmpinarea opiniei publice, oferindu-se o informare veridică, din partea conducerii ţării, în spiritul sincerității şi obiectivităţii, asupra problemelor ce constituie obiect de frământare pentru categorii largi de cetăţeni, cum ar fi bunăoară situația formațiunilor represive din structura vechiului departament al securitatii, atît la nivel central, cat şi teritorial.

Trebuie să fie cunoscute măsurile luate şi cele ce se vor adopta, astfel încît să se răspundă în mod concret aşteptării generale, să se aducă clarificările necesare pentru a se elimina suspiciunea reciprocă şi sursele de tensiune care continuă să neliniştească opinia publică din ţara noastră. Toate acestea sînt de natură să dezvolte dialogul civilizat şi receptivitatea faţă de imperativele dezvoltării noastre democratice, asigurând diferitelor forţe sociale şi politice un cadru de cooperare responsabilă şi lucidă, în care, respectându-se diferenţele legitime, să prevaleze interesele naţionale majore.

Biroul executiv a hotărât să aducă în dezbaterea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, la proxima şedinţă, concluziile la care ajuns în legătură cu problemele discutate şi măsurile hotărâte în şedinţa de astăzi.
––