| vezi și Războiul din Ucraina 2022
Marţi, 6 iunie 2023 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 468
Un baraj din regiunea Herson, ocupată de ruși, s-a prăbușit | Prăbușirea barajului ar putea provoca inundații în zeci de sate și așezări | UE se mobilizează pentru a ajuta Ucraina, după prăbușirea barajului, spune șefa Comisiei Europene | Cinci noi țări au fost alese în Consiliul de Securitate al ONU. Belarus a pierdut locul în CSONU, în favoarea Sloveniei
Un baraj major din regiunea Herson, ocupată de ruși, s-a prăbușit
Un baraj major și o centrală hidroelectrică din regiunea Herson de sud, ocupată de ruși, a suferit o prăbușire marți dimineața devreme, provocând evacuări în masă și temeri de devastare pe scară largă, în timp ce Ucraina acuza forțele Moscovei că au comis un act de „ecocid”.
Informațiile militare ucrainene au declarat că o explozie a avut loc marți la ora locală 2:50 (19:50 ET luni), când „teroriștii ruși au efectuat o explozie internă a structurilor hidrocentralei Kahovka”.
Kremlinul a respins marți acuzațiile. În apelul său obișnuit cu jurnaliștii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că atacul a fost „planificat și realizat prin ordin primit de la Kiev, de la regimul de la Kiev”, având ca scop „privarea Crimeei de apă”.
Locuitorilor din aval de barajul Nova Kakhovka de pe râul Nipru din Herson li s-a spus că se „face tot ce pot pentru a se salva vieți”, potrivit șefului administrației militare a regiunii Herson din Ucraina, în timp ce un videoclip arată un potop de apă țâșnind dintr-o breșă uriașă, produsă în baraj.
Intre timp, primarul din Nova Kakhovka, Vladimir Leontiev, a negat inițial că barajul s-a prăbușit într-un interviu acordat presei de stat ruse RIA Novosti, numind veștile drept „prostii”. Ulterior, el a confirmat distrugerea unor părți ale barajului în ceea ce el a numit „un act terorist grav”, dar a spus că „nu este nevoie de evacuare”.
Atât oficialii ucraineni, cât și cei ruși au spus că barajul s-a prăbușit într-o explozie și dau vina unii pe alții pentru asta. Incidentul s-a petrecut în timp ce Ucraina se pregătea pentru o contraofensivă larg anticipată.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a considerat că este clar că distrugerea barajului din regiunea Herson este „o altă consecință devastatoare a invaziei ruse a Ucrainei”, dar a adăugat că ONU nu are acces la informații pentru a verifica în mod independent cauza.
Incidentul a fost, de asemenea, descris ca fiind, probabil, „cel mai semnificativ eveniment de deteriorare a infrastructurii civile”, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Potrivit CNN, imaginile din satelit arată că podul rutier, care traversa barajul, era intact pe 28 mai. Cu toate acestea, imaginile din 5 iunie arată că o secțiune a aceluiași pod lipsește. Analiza imaginilor satelit cu rezoluție mai mică sugerează că pierderea secțiunii podului a avut loc între 1 și 2 iunie.
Prăbușirea barajului ar putea provoca inundații în zeci de sate și așezări, spune expertul ucrainean în energie
Prăbușirea barajului Nova Kakhovka ar putea provoca inundații în „cel puțin 37 de sate și așezări”, conform estimărilor lui Igor Sirota, CEO-ul Ukrhydroenergo, care supraveghează toate hidrocentralele din Ucraina – inclusiv centrala de la Kakhovka, înainte ca rușii să o ocupe, anul trecut.
Oamenii care locuiesc pe malul de est al râului Nipru, ocupat de ruși, se confruntă cu „cea mai mare amenințare”, deoarece se află în vale, pe un teren situat mai jos, a spus el.
„Malul de Vest este mai înalt, așa că vor fi mai puține inundații acolo”, a spus Sirota, citat de CNN.
Cu toate acestea, chiar și în orașul Herson, pe malul de vest, „nivelul apei va crește cu peste trei metri”, a adăugat el.
Sirota a mai spus că crede că nivelul apei va atinge vârful miercuri dimineață în jurul orei 5 dimineața, ora locală.
„Nivelul apei nu va scădea după vârf. Apa va continua să curgă încă două zile și abia în a patra [zi] poate începe să cadă”, a spus el. „Cred că în opt până la 10 zile toată această apă va coborî în Marea Neagră. Adică opt până la 10 zile sau cam asa ceva pentru ca apa să curgă complet.”
Syrota a subliniat câteva dintre pericolele ruperii barajului.
„Consecințele asupra mediului vor fi, desigur, semnificative. În primul rând, rezervorul Kakhovka este probabil să fie drenat la zero și înțelegem că numărul de pești va scădea treptat”, a spus el.
Syrota a repetat versiunea guvernului ucrainean a evenimentelor, și anume că trupele ruse care ocupau fabrica au „explodat uzina”.
El a spus că acest lucru „va deteriora echipamentele de la uzină”, determinând vărsarea uleiului în apă.
„Patru sute de tone de ulei de turbină sunt întotdeauna acolo, în unitățile și în transformatoarele bloc care sunt de obicei instalate pe acest echipament”, iar o parte din ulei s-a vărsat, a susținut el. „Totul depinde de nivelul de distrugere al unităților și al acestui echipament… Dacă daunele sunt mari, atunci tot uleiul se va scurge.”
Syrota a spus că rezervorul Kakhovka nu poate fi blocat până când malul de est nu va fi eliberat de ocupația rusă, „pentru că trebuie blocat de la malul de est la malul de vest”.
Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Halushchenko, a declarat că el crede că ar putea exista până la 80 de așezări afectate, atât pe teritoriul deținut de partea ucraineană, cât și pe teritoriul ocupat, în prezent, de ruși.
Ambele părți s-au acuzat reciproc că se află în spatele spargerii majore a barajului, deși nu este clar, momentan, dacă barajul a fost atacat în mod deliberat sau dacă prăbușirea a fost rezultatul unei defecțiuni structurale.
UE se mobilizează pentru a ajuta Ucraina, după prăbușirea barajului, spune șefa Comisiei Europene
Uniunea Europeană va mobiliza sprijin pentru a ajuta Ucraina, după prăbușirea barajului Nova Kakhovka, a declarat marți președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, descriind prăbușirea drept un „atac scandalos” din partea Rusiei.
„Rusia va trebui să plătească pentru crimele de război comise în Ucraina. Distrugerea barajului, un atac revoltător asupra infrastructurii civile, pune în pericol mii de oameni din regiunea Herson”, a scris von der Leyen, pe Twitter.
Nu este clar care anume a fost cauza prăbușirea barajului, dar incidentul a avut loc în timp ce Ucraina se pregătea pentru o contraofensivă mult anticipată. Atât Ucraina, cât și Rusia au spus că barajul s-a prăbușit într-o explozie, acuzându-se reciproc.
Rusia a respins „cu fermitate” orice responsabilitate pentru incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmând că Moscova consideră „fără echivoc” că incidentul este un „sabotaj deliberat” al Ucrainei.
UE își mobilizează sprijinul prin mecanismul său de protecție civilă, a spus von der Leyen, adăugând că blocul lucrează din greu pentru a asigura livrarea rapidă de pompe de apă murdară, furtunuri de incendiu, bărci și stații mobile de purificare a apei.
Liderii statelor membre, inclusiv cei din Germania și Irlanda, au condamnat incidentul.
Nici diplomatul șef al blocului, Josep Borrell, nu s-a abținut, spunând, într-o declarație, că „atacurile” reprezintă o „nouă dimensiune a atrocităților rusești”.
Cinci noi țări au fost alese în Consiliul de Securitate al ONU. Belarus a pierdut locul în CSONU, în favoarea Sloveniei
Algeria, Sierra Leone, Guyana şi Coreea de Sud au fost alese marţi, fără concurență, ca membre în Consiliul de Securitate al ONU în perioada 2024-2025, iar Slovenia a învins Belarus, obținând, la rândul ei, un mandat.
La votul cu buletine secrete desfășurat în Adunarea generală, Slovenia, aflată în competiție cu Belarus, pentru mandatul care revine Europei de Est, a obținut 153 de sufragii, faţă de 38 pentru Belarus.
„Statele membre ale ONU au decis, fără îndoială, că gravele încălcări ale drepturilor omului din Belarus şi încercările de a minimaliza atrocitățile ruse din Ucraina descalifică această ţară de la deținerea unui loc în Consiliul de Securitate, organ crucial pentru garantarea drepturilor omului”, a comentat Louis Charbonneau, responsabil al organizației neguvernamentale Human Rights Watch.
Pentru celelalte locuri scoase la concurs, rezervate Africii şi regiunilor Asia-Pacific şi America Latină/Caraibe, a existat doar un singur candidat. Algeria a obținut 184 de voturi, Coreea de Sud 180, Sierra Leone 188 şi Guyana 191.
Cele cinci ţări alese marţi vor lua locul Albaniei, Braziliei, Gabonului, Ghanei şi Emiratelor Arabe Unite în Consiliul de Securitate, începând cu 1 ianuarie 2024.
Consiliul de Securitate al ONU este format din 15 membri, dintre care cinci permanenți – SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie – şi alte zece state alese pentru mandate de câte doi ani, cinci dintre cele zece mandate nepermanente fiind înnoite anual, cu respectarea unor reguli de repartiție geografică.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.