| EMITENT | CONSILIUL DE STAT |
Publicat în BULETINUL OFICIAL NR. 33 din 13 aprilie 1970
Succesele repurtate de poporul român în opera de construcţie socialistă, progresul continuu al economiei, ştiinţei şi culturii, activitatea educativă desfăşurată prin şcoala, alte instituţii cultural-educative, organizaţii de stat şi obşteşti, au determinat o profunda innoire spirituală a societăţii noastre, creşterea conştiinţei politico-cetăţeneşti a maselor largi populare.
Ca urmare a ridicării la un nivel tot mai înalt a gradului de responsabilitate socială, oamenii muncii iau atitudine împotriva acelora care, sub influenţa unor mentalitati înapoiate, refuza să se încadreze într-o activitate utila, duc o viaţa parazitara, tulbura ordinea şi liniştea publică, încalcă cele mai elementare norme de convieţuire socială, provocind indignarea cetăţenilor.
Sarcini deosebite revin familiei, şcolii, organizaţiilor de masa şi obşteşti, colectivelor de muncă, precum şi grupelor de sprijin ale militiei, care prin activităţi instructiv-educative, prin concursul dat organelor de menţinere a ordinii publice, trebuie să-şi aducă în continuare o mai mare contribuţie în prevenirea şi combaterea tuturor manifestărilor antisociale, contrare regulilor de buna-cuviinţă, ce exprima concepţii străine principiilor de viaţa socialistă.Totodată, se impune luarea de măsuri şi pe plan legislativ pentru lichidarea manifestărilor incompatibile cu ţinuta morala a omului societăţii socialiste şi asigurarea ordinii publice necesare exercitării nestingherite a drepturilor garantate de lege tuturor cetăţenilor.În acest scop, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articolul 1 Constituie contravenţie şi se sancţionează cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni sau cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei următoarele fapte, săvîrşite de persoane care se sustrag de la îndatorirea cetateneasca de a-şi asigura mijloacele de existenta prin munca, tinzind la practicarea unui mod de viaţa parazitar, dacă aceste fapte nu se săvîrşesc în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni:
a) apelarea la mila publicului, de către o persoană care, deşi are capacitate de muncă sau posibilităţi de întreţinere, recurge la aceasta pentru a-şi asigura mijloace de subzistenta sau a-şi spori veniturile, precum şi determinarea unei persoane la săvîrşirea unor astfel de fapte, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor legale de întreţinere a acesteia sau pentru obţinerea unor foloase materiale;
b) atragerea de persoane, sub orice formă, săvîrşită în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice, în vederea practicării de raporturi sexuale cu acestea, pentru a obţine foloase materiale;
c) organizarea, îngăduirea sau participarea la jocuri de noroc – altele decît cele autorizate, potrivit legii – în scopul dobîndirii, pe aceasta cale, a unor venituri ilicite;
d) iniţierea sau constituirea unor grupuri de persoane care, prin comportarea lor, exprima o conceptie de viaţa parazitara sau anarhica, contrară regulilor elementare de buna-cuviinţă, străină principiilor de convieţuire socialistă, precum şi sprijinirea sub orice formă a unor astfel de grupuri sau aderarea la acestea.
Articolul 2 Constituie contravenţie următoarele fapte prin care se aduce atingere ordinii şi liniştii publice, dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni:
a) săvîrşirea de către o persoană, în public, de acte, gesturi, fapte ori folosirea de expresii indecente, jignitoare, obscene, de natura sa provoace indignarea cetăţenilor;
b) comportarea jignitoare faţă de organul de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, aflat în exerciţiul funcţiunii, ori împiedicarea acestuia de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul militiei ori al altui organ judiciar sau de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ordinii publice;
c) alungarea din locuinta comuna a soţului sau a sotiei, a copiilor, precum şi a oricăror alte persoane aflate în întreţinere;
d) provocarea de scandal în localuri publice;
e) portul, fără drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri şi împrejurări în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor;
f) urmărirea sau acostarea unei persoane, dacă fapta este însoţită de cuvinte sau gesturi necuviincioase;g) tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor, prin producerea de zgomote, cu orice aparat sau alt obiect ori prin strigate sau larma;h) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menţinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenţiei la faţa locului, fără motiv întemeiat, dacă fapta nu este sancţionată contraventional potrivit altor dispoziţii legale.
Contravenţiile prevăzute la lit. a-e se sancţionează cu închisoare contravenţională de la 20 zile la 3 luni sau cu amendă de la 500 la 2.000 lei, iar cele prevăzute la lit. f-h cu închisoare contravenţională de la 10 zile la o luna sau cu amendă de la 300 la 1.500 lei.În cazul contravenţiei prevăzute la lit. c este necesară sesizarea părţii vătămate; retragerea plingerii ori împăcarea părţilor, intervenite pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii, inlatura aplicarea sancţiunii.Pentru minori şi persoane puse sub interdicţie, sesizarea se poate face şi de către organele de ocrotire socială.
Articolul 3 Constituie, de asemenea, contravenţie următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sînt infracţiuni:
a) manifestarea unei atitudini de dezinteres în luarea măsurilor necesare de către părinţi sau persoanele cărora li s-a încredinţat spre creştere şi educare un minor ori au sub îngrijire un alienat ori debil mintal pus sub observatie, pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerşetorie sau prostituţie; lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos de către persoane care au îndatorirea se a-l îngriji sau păzi, precum şi neanuntarea organelor sanitare sau ale militiei în caz de scăpare de sub paza sau supraveghere;
b) aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport, cu pietre sau alte obiecte, ori cu substanţe iritante, corosive sau care murdaresc;
c) întreruperea curentului electric sau stingerea, fără drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe străzi, în parcuri, sali de spectacol sau în alte locuri publice;
d) vînzarea sau darea de băuturi alcoolice spre consum într-un local sau alt loc public, de către orice persoană, unui minor sub 14 ani;
e) refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consuma băuturi alcoolice, după ora legală de închidere sau la cererea indreptatita a unui angajat al localului;
f) îngăduirea rămînerii consumatorilor în localuri publice în care se consuma băuturi alcoolice, după ora legală de închidere, de către angajaţii localului, sau primirea de către aceştia a consumatorilor în astfel de localuri, în zilele şi orele cînd, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sînt închise;
g) lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
h) ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica ori a celor prin care se semnaleaza existenta unui pericol pentru viaţa persoanelor;
i) scrierea sau desenarea, fără drept, pe pereţii clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinţă comuna aflate în locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum şi dezlipirea sau distrugerea, fără drept, a reclamelor, anunţurilor şi afiselor legal expuse în locuri anume destinate, dacă fapta nu este sancţionată contraventional potrivit altor dispoziţii legale;
j) nerespectarea măsurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfăşurare a manifestărilor cultural-sportive, întrunirilor sau altor manifestări publice;
k) refuzul unei persoane, fără motiv întemeiat, de a participa, la cererea justificată a organelor competente, la prevenirea sau înlăturarea urmărilor în caz de inundaţie, calamitate sau alt pericol public, precum şi nerespectarea măsurilor de ordine luate în asemenea situaţii;
l) refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale ori de a prezenta actul de identitate, la cererea organelor de urmărire sau de menţinere a ordinii publice aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
m) neprezentarea la sediul militiei, fără motiv întemeiat, la invitaţia facuta de un ofiţer sau subofiţer de militie, a unei persoane a carei prezentare este necesară pentru exercitarea atribuţiilor ce revin militiei potrivit legii, altele decît cele privind cauzele penale.
Contravenţiile prevăzute la lit. a-d se sancţionează cu amendă de la 300 la 1.000 lei, iar cele prevăzute la lit. e-m, cu amendă de la 100 la 600 lei.
Articolul 4 Sancţiunea închisorii contravenţionale poate fi aplicată minorilor numai dacă au împlinit vîrsta de 16 ani; în acest caz, limitele sancţiunii prevăzute în art. 1 şi 2 se reduc la jumătate.În cazul minorilor care nu au împlinit vîrsta de 16 ani se va face aplicarea prevederilor art. 8 din Legea privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.
Articolul 5 Dacă o persoană a savirsit mai multe contravenţii constatate prin acelaşi proces-verbal, în cazul în care pentru toate faptele sau numai pentru unele din ele s-a stabilit sancţiunea închisorii contravenţionale, se va aplica o singura sancţiune care nu va putea depăşi 6 luni, iar dacă contravenientul este un minor care a împlinit 16 ani, sancţiunea aplicată nu va depăşi 3 luni.
Articolul 6 În cazul contravenţiilor prevăzute în art. 1 şi 2 din prezentul decret nu sînt aplicabile dispoziţiile referitoare la plata a jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 25 şi 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
.Articolul 7 Lucrurile care au servit la săvîrşirea contravenţiei dacă sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiei, dacă nu sînt restituite persoanei vătămate, sînt supuse confiscării în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 1 lit. c şi art. 2 lit. e.
Articolul 8 Contravenţiile se constata de primar sau de ofiţerii şi subofiterii de militie. În oraşe, municipii şi în sectoarele municipiului Bucureşti, contravenţiile se constata şi de către împuterniciţi ai primarului anume desemnaţi prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular.Ofiţerii şi subofiterii de militie, precum şi primarul sau împuterniciţii acestuia prevăzuţi la alineatul 1 sînt obligaţi sa intervină şi sa ia măsuri legale ori de cîte ori iau cunoştinţa despre încălcarea regulilor de convieţuire socială sau a celor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute în prezentul decret.În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 3, agentul constatator, odată cu constatarea, aplica şi sancţiunea.
Articolul 9 Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 3 se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, însoţită de copia acestuia, se depune, după caz, la comitetul executiv al consiliului popular sau la organul de militie din care face parte agentul constatator
.Articolul 10 Plîngerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor prevăzute la art. 3 se soluţionează după cum urmează:a) de comitetul executiv al consiliului popular, în cazul procesului-verbal încheiat de primar sau de împuterniciţii acestuia;b) de şeful organului de militie din care face parte ofiţerul sau subofiterul de militie care a încheiat procesul-verbal. În cazul proceselor-verbale încheiate de ofiţerii sau subofiterii de la posturi de militie comunale, plîngerea se soluţionează de şeful inspectoratului de militie căruia îi este subordonat postul sau de alţi ofiţeri ierarhic superiori agentului constatator, anume împuterniciţi de şeful inspectoratului de militie. Dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat de şeful unui organ de militie, plîngerea se soluţionează de şeful organului de militie ierarhic superior.
Articolul 11 În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 1 şi 2, dacă agentul constatator apreciază ca sancţiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda, procedînd potrivit dispoziţiilor Legii nr. 32/1968.În caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Ministrul justiţiei poate dispune ca în municipiul Bucureşti soluţionarea unor asemenea pricini să se facă la anumite judecătorii.Dacă identitatea sau domiciliul făptuitorului nu pot fi stabilite, cînd exista temere de dispariţie ori lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, organul de militie va conduce de îndată pe făptuitor înaintea instanţei de judecată. În situaţia în care trimiterea nu se va putea face de îndată, organul de militie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul pe care îl va inainta instanţei de judecată în cel mult 24 ore de la constatarea contravenţiei.Judecarea pricinii poate avea loc şi în zilele de sărbătoare legală.
Articolul 12 Preşedintele judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citarea contravenientului.Agentul care a constatat contravenţia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.În situaţia prevăzută la art. 11 alin. 1, pricina se judeca în ziua sesizării instanţei, afară de cazul în care este necesară administrarea unor probe. În acest caz, judecarea se va face în cel mult 5 zile, contravenientul putind fi arestat preventiv, pe baza mandatului emis de instanţa.
Articolul 13 Instanţa de judecată este formată dintr-un singur judecător.În cazul în care contravenientul este minor participarea procurorului la judecata este obligatorie. Totodată minorului i se va asigura asistenţa juridică necesară în condiţiile legii.Judecătorul se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal şi, după caz, aplica sancţiunea şi ia măsura confiscării ori anulează procesul-verbal.
Articolul 14 Hotărîrea instanţei de judecată este executorie.Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 ore de la pronunţare, dacă a fost prezent la dezbateri sau de la comunicare, dacă a fost lipsa.Procurorul poate cere reexaminarea cauzei în termen de 24 ore de la pronunţare.Cererea de reexaminare se soluţionează în termen de 3 zile de aceeaşi instanţa, în complet format din 2 judecători.Preşedintele judecătoriei poate suspenda, pînă la soluţionare, executarea sancţiunii aplicate.Hotărîrea data în cererea de reexaminare este definitivă.
Articolul 15 Executarea hotărîrii judecătoreşti, în ce priveşte închisoarea contravenţională, se face potrivit dispoziţiilor codului de procedura penală, care se aplică în mod corespunzător.Sancţiunea închisorii contravenţionale se executa în arestul militiei sau în locuri anume destinate ale penitenciarelor.În timpul executării închisorii contravenţionale, cei sancţionaţi sînt obligaţi sa presteze activităţi de interes obştesc pentru care sînt apţi. Regimul de executare a închisorii contravenţionale se stabileşte de ministrul afacerilor interne.Executarea sancţiunii închisorii contravenţionale se prescrie în termen de un an de la data rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti.
Articolul 15^1*) Dacă instanţa constata ca sînt suficiente temeiuri ca îndreptarea contravenientului să se realizeze fără a fi privat de libertate, poate dispune ca acesta să execute închisoarea contravenţională prin munca la unitatea unde este încadrat sau la alta unitate, sub supravegherea colectivului în care lucrează. În cazul contravenientilor neincadrati în munca, unitatea la care vor presta munca se stabileşte de instanţa.Refuzul contravenientului de a se prezenta la locul de muncă sau sustragerea de la munca atrage revocarea măsurii de executare prin munca a închisorii contravenţionale.Dispoziţiile referitoare la munca corecţională din Codul penal şi Legea privind executarea pedepselor se aplică în mod corespunzător.-
–––Notă *) Art. 15^1 a fost introdus prin art. I al Decretului nr. 41 din 14.II.1980. Prin acelaşi decret la art. II s-a prevăzut:- Dispoziţiile art. I sînt aplicabile şi în cazul închisorii contravenţionale prevăzute în legile şi decretele în vigoare la data publicării prezentului decret.
Articolul 16 În cazul contravenţiilor săvîrşite de un elev sau student, organul care aplica sancţiunea va incunostinta, după rămînerea definitivă a acesteia, unitatea de învăţămînt, în vederea luării, dacă este cazul, şi a măsurilor prevăzute în regulamente sau alte dispoziţii legale referitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţămînt.Cînd faptele prevăzute la art. 1 şi 2 au fost săvîrşite de un minor, acelaşi organ va sesiza, totodată, şi comisia pentru ocrotirea minorilor, în vederea luării, dacă este cazul, a unei măsuri educative.Dacă faptele prevăzute la art. 1 şi 2 au fost săvîrşite de un angajat sau membru cooperator, va fi incunostiintata unitatea unde contravenientul îşi are locul de muncă, pentru antrenarea opiniei publice, a forţei educative a colectivului din care acesta face parte, în scopul combaterii unor asemenea manifestări.
Articolul 17 În cazul în care contravenţiile prevăzute la articolul 1 şi 2 sînt săvîrşite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică, dacă procesul-verbal este întemeiat, sancţiuni potrivit regulamentului disciplinei militare.În situaţia în care contravenientul este incorporat pentru îndeplinirea serviciului militar, înainte de pronunţarea hotărîrii judecătoreşti, ori înainte de începerea executării sancţiunii închisorii contravenţionale, procesul-verbal sau, după caz, hotărîrea, se trimite, de asemenea, comandantului unităţii din care face parte contravenientul, spre a i se aplică sancţiuni potrivit regulamentului disciplinei militare
.Articolul 18 Executarea închisorii contravenţionale pentru faptele prevăzute la art. 1 şi 2, săvîrşite de cetăţeni străini sau persoane fără cetăţenie care nu au domiciliul în Republica Socialistă România, poate fi înlocuită prin obligarea la plata unei amenzi, fixindu-se ca echivalent al unei zile de închisoare contravenţională o sumă de la 25 la 200 lei.Înlocuirea executării închisorii contravenţionale poate fi dispusă, la cererea contravenientului, de judecătorie prin hotărîrea de aplicare a sancţiunii.După pronunţarea hotărîrii sau în timpul executării acesteia, înlocuirea executării închisorii contravenţionale poate fi dispusă, la cererea contravenientului, de instanţa de executare sau, după caz, de instanţa în a carei raza teritorială se afla locul de deţinere. Cuantumul amenzii se stabileşte, după caz, pentru întreaga sancţiune pronunţată sau pentru restul sancţiunii de executat. Hotărîrea este definitivă.Suma datorată drept amenda care înlocuieşte executarea închisorii contravenţionale se depune la Banca Română de Comerţ Exterior în lei proveniţi din schimb de valuta făcut în acest scop la cursurile în vigoare pentru operaţiunile necomerciale.În caz de neîndeplinire a obligaţiei de plată a amenzii care înlocuieşte executarea sancţiunii închisorii contravenţionale, instanţa de executare procedează la punerea în executare a sancţiunii.
Articolul 19 Dispozițiile prezentului decret se întregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancționarea contravențiilor.
Articolul 20 Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2291/1969 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind ordinea şi liniştea publică, precum şi orice alte dispoziţii contrare, se abroga.
–––
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.