Hotărârea nr. 147/1952

cu privire la efectuarea reformei bănești și la reducerile de prețuri Modificări (1) Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 26 ianuarie 1952 până la 23 noiembrie 1997, fiind abrogat prin Hotărâre 735/1997.

Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 26 ianuarie 1952 până la 23 noiembrie 1997, fiind abrogat prin Hotărâre 735/1997.

În fața statului nostru stă sarcina înfăptuirii unei noi reforme bănești, în scopul întăririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului său extern, creșterii salariului real al muncitorilor și funcționarilor și îmbunătățirii aprovizionării celor ce muncesc.

În cei 4 ani și jumătate care au trecut de la reforma bănească din 1947, în țara noastră s-au produs schimbări fundamentale. La sfârșitul anului 1947 au fost înlăturați din guvern reprezentanții burgheziei și lichidată monarhia. Întreaga putere politică a fost preluată de clasa muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare.

La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, precum și băncile au fost naționalizate, devenind proprietate socialistă de stat, trecându-se apoi la conducerea planificată a economiei naționale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Române pe anii 1949 și 1950 au fost depășite, ceea ce a înlesnit trecerea la elaborarea și înfăptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră și a planului de electrificare de 10 ani.

Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare și de către toți oamenii muncii din țara noastră, planul primului an al planului cincinal a fost deasemeni depășit. În industrie nivelul de producție atins în anul 1950 a fost depășit cu 28% în 1951. În agricultură recoltele anului 1951 au depășit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, întrecându-se pentru prima oară nivelul din 1938. În cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 și 1950 și a primului an al planului cincinal sau reconstruit numeroase întreprinderi vechi și s-au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investițiilor din 1951 este de două ori mai mare față de cel din 1949.

Productivitatea muncii în industrie crește din an în an, atingându-se în 1951, 110% față de anul 1950. S-au obținut rezultate pozitive în domeniul reducerii prețului de cost al produselor industriale. Șomajul, care în timpul regimului burghezo-moșieresc a adus muncitorimii din țara noastră cruntă mizerie, suferințe grele și nesiguranța zilei de mâine, a fost lichidat pentru totdeauna.

În agricultură s-au înființat câteva sute de gospodării de stat, s-a creat o rețea puternică de aproape 200 stațiuni de mașini și tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodării agricole colective, pășindu-se astfel la transformarea socialistă a agriculturii.

Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum complet predominant în industrie (95%) și transporturi (85%). El deține o parte importantă în agricultură (12,6% din pământul cultivabil, 85% din păduri), precum și în comerț (76%). Comerțul exterior a devenit monopol de stat.

Sistemul financiar și de credit a fost pus în slujba statului de democrație populară. Partea precumpănitoare a bugetului de stat (două treimi) se bazează pe acumulările sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, când veniturile statului, în proporție covârșitoare constituiau o povară suportată de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate – directe și mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sunt cheltuieli de întreținere a unui aparat polițienesc de reprimare și asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finanțare a industrializării, a reconstruirii socialiste a țării, a dezvoltării culturii și ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. În economie se întărește tot mai mult controlul prin leu.

Succese de seamă s-au realizat în domeniul dezvoltării culturii socialiste. Statul cheltuiește anual mijloace însemnate pentru crearea de noi așezăminte de învățământ, știință și artă, pentru lărgirea rețelei de case de odihnă, sanatorii, creșe și spitale.

Succesele obținute deschid în fața țării noastre noi posibilități de dezvoltare economică și culturală, cât și de satisfacere în măsură tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc.

Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului frățesc al Uniunii Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a țării noastre cu Uniunea Sovietică și țările de democrație populară. Ele sunt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din țara noastră și îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forța conducătoare și călăuzitoare a Republicii Populare Române Partidul Muncitoresc Român.

Pe lângă aceste realizări se constată însă că în perioada 1947 – 1951 sau manifestat și anumite fenomene care frânează dezvoltarea economică a țării.

Statul de democrație populară a avut de luptat împotriva haosului economic și financiar, împotriva deficitelor bugetare cronice, inflației, speculei și bursei negre, moștenire a regimului capitalisto-moșieresc, a dominației capitaliștilor români și străini și urmare a criminalului război antisovietic în care a fost aruncată țara de trădătorii și călăii poporului român, Antonescu, Maniu, Brătianu.

Reforma bănească din anul 1947 a pus capăt inflației, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la însănătoșirea vieții economice a țării noastre. Încercările claselor exploatatoare de a submina reforma bănească din 1947 au fost înfrânte cu hotărâre de către clasa muncitoare.

În perioada ce s-a scurs după reforma bănească din 1947, speculanții și alte elemente capitaliste de la orașe și sate, agenții de tot felul ai imperialismului american și englez au dus o muncă de subminare a puterii leului și de dezorganizare a circulației mărfurilor între oraș și sat.

Elementele capitaliste de la orașe și sate manevrează cu mărfurile alimentare de larg consum pe care le dețin în mari cantități, dar nu le scot pe piață decât în parte, făcând speculă și umflând prețurile.

Prețul produselor agricole a crescut pe piața neorganizată de peste trei ori față de 1947, în timp ce prețurile mărfurile industriale cerute de țărani au rămas aproape la același nivel. Aceasta duce la slăbirea schimbului între oraș și sat, temelia economică a alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare.

Creșterea industriei și dezvoltarea orașelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. În același timp înfăptuirea reformei agrare care a dat țărănimii muncitoare peste un milion hectare pământ, sprijinirea de către stat a țărănimii muncitoare prin credite și avansuri, anularea unor datorii ale țărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiaburești, numeroase avantaje acordate țărănimii muncitoare – toate acestea au dus după sine creșterea veniturilor și un surplus de produse agricole-marfă, în gospodăriilor țărănești.

Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus țărănimii statul de democrație populară, piața n-a fost suficient aprovizionată cu produse agricole trebuincioase consumului și producției industriale. Agricultura în ansamblul ei a rămas în urmă față de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei și construcțiilor. Datorită nivelului coborât al colectărilor de produse agricole și muncii nesatisfăcătoare a organelor de colectare statul nu a putut concentra în mâinile sale cantități suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe bază de cartelă și pentru a putea exercita influența necesară asupra prețurilor pe piața neorganizată.

Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii și funcționarii sunt obligați să cheltuiască o bună parte din salariul lor pentru a cumpăra mărfuri agricole, alimentare, la prețuri de speculă.

Elementele capitaliste din orașe și sate, chiaburimea și speculanții se îmbogățesc pe socoteala clasei muncitoare și a țărănimii muncitoare. Concentrând astfel în aceleași mâini fonduri bănești însemnate și mari cantități de mărfuri de consum, exercită presiuni asupra pieții, încercând să lovească economicește și politicește în regimul de democrație populară.

Insuficienta folosire a pârghiilor impozitelor și colectărilor pentru îngrădirea creșterii elementelor capitaliste la sate, a îngăduit chiaburimii să profite de pe urma măsurilor luate de regimul de democrație populară în vederea sprijinirii țărănimii muncitoare.

În unele ramuri ale economiei naționale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destulă perseverență lupta pentru continua ridicare a productivității muncii, reducerea prețului de cost, raționala întrebuințare a mijloacelor bănești și un regim strict de economii.

Proasta calitate a semnelor bănești, circulația unor semne bănești ce sau păstrat încă din timpul monarhiei răsturnate de poporul nostru, sau a altor semne bănești cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificări de bani organizate îndeosebi de dușmanii din afară ai Republicii Populare Române, au contribuit și ele la slăbirea circulației bănești în țară.

Toate acestea au provocat o oarecare creștere peste normal a volumului de semne bănești aflate în circulație și slăbirea puterii de cumpărare a leului.

Deficiențele existente fac necesară aplicarea unei reforme bănești menite să pună în circulație bani noi, cu putere de cumpărare mult mai mare, care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mică.

Această reformă bănească:

– va întări cursul leului ridicând conținutul lui în aur;

– va stabili cursul leului pe bază de rublă sovietică, ceea ce înseamnă stabilirea cursului banilor noștri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., țară cu care avem cele mai strânse legături economice și de la care primim cel mai mare sprijin, și nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului și care este o valută nestabilă, inflaționistă, lovită de criză, valută a cărei putere de cumpărare este în continuă scădere.

Reforma bănească se va înfăptui pe baza următoarelor principii:

Schimbul banilor în circulație în numerar se va face diferențiat; sumele mai mici vor fi preschimbate în condițiuni mai avantajoase.

Cu prilejul aplicării reformei bănești, salariile muncitorilor și funcționarilor precum și veniturile țăranilor ce vor proveni din colectări și achiziții, făcute de organele de stat și cooperație, precum și alte venituri din muncă ale populației, vor fi menținute la același nivel și vor fi plătite în bani noi pe baza de 20 lei vechi pentru un leu nou ținând seamă de noul nivel de prețuri.

Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condițiuni mai avantajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură având ca scop favorizarea micilor depunători, oameni ai muncii și, deasemeni, stimularea depunerilor la casele de economii.

Reforma bănească, pusă în aplicare în țara noastră pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusă „reformelor bănești” din țările capitaliste. În S.U.A. finanțarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. și țărilor de democrație populară duce la devalorizarea accelerată a dolarului și creșterea mizeriei poporului muncitor. În Anglia, în Septembrie 1949 s-a făcut deja o devalorizare a lirei sterline față de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creșterea șomajului și înseamnă o tot mai mare aservire a Britaniei față de S.U.A. Și mai gravă este starea în semicoloniile americane și engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni și asasini a lui Tito-Rankovici a înfăptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând cursul anterior al dinarului față de dolar de șase ori, ceea ce demonstrează încă odată falimentul economiei Iugoslaviei și înseamnă noi suferințe îngrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialiștilor americani de către clica fascistă de la Belgrad.

În opoziție cu ceea ce se petrece în țările capitaliste unde cursa înarmărilor duce la inflație, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării celor ce muncesc, a șomajului și a lipsurilor pentru populația muncitoare, – reforma bănească ce se înfăptuiește în Republica Populară Română va ridica cursul banilor noștri față de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avântului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicând nivelul de trai al oamenilor muncii.

Condițiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la orașe și sate, – îndeosebi chiaburimea, – care prin speculă au contribuit la creșterea prețurilor produselor agricole alimentare pe piața neorganizată și a îngreuiat și sabotat realizarea planurilor de colectări și de achiziții a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei bănești, să restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe căi ilegale.

Odată cu reforma bănească se vor reduce prețurile comerciale la o serie de mărfuri importante de larg consum, cum sunt: pâinea, carnea, zahărul, pastele făinoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, țesături, confecțiuni și tricotaje, țigări și alte mărfuri – reduceri care crează populației însemnate foloase materiale.

În acest fel, drept rezultat al reformei bănești și al reducerii prețurilor comerciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulație, cu o putere de cumpărare scăzută, un leu nou – cu o putere de cumpărare simțitor mai mare.

Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face păturile muncitoare ale populației vor fi cu prisosință compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea prețurilor și din toate urmările reformei bănești.

După înfăptuirea reformei bănești o bună parte din mărfurile de larg consum (pâine, petrol, țigări, chibrituri ș.a.) vor avea prețuri, exprimate în subdiviziuni de leu – în bani. Leii noi și banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grijă deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei având îndatorirea pe de o parte de a întrebuința banii cu chibzuință și economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative să nu submineze noii noștri bani sănătoși și puternici.

Dar înfăptuirea reformei bănești, prelevarea acumulărilor bănești ilegale nu rezolvă de la sine, în condițiunile menținerii sistemului de aprovizionare pe cartelă, lipsurile și greutățile în aprovizionarea populației muncitoare.

Sistemul de aprovizionare pe bază de cartelă și existența mai multor prețuri pentru același produs reprezintă în Republica Populară Română o măsură vremelnic necesară, care arată că în țara noastră mai există greutăți în domeniul producției și repartiției mărfurilor de larg consum, greutăți ce nu au fost încă înlăturate.

Punerea de ordine în circulația bănească, creșterea producției de mărfuri de larg consum și concentrarea lor în mâinile statului în cantități îndestulătoare pentru aprovizionarea populației și pentru exercitarea influenței necesare asupra prețurilor pieții neorganizate, vor face posibile într-un viitor apropiat noi reduceri de prețuri comerciale, desființarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele și trecerea la prețuri comerciale unice, ceea ce va însemna o nouă ridicare a salariului real al muncitorilor și funcționarilor, cât și a veniturilor țărănimii muncitoare.

Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sunt necesare o seamă de condiții:

– mărirea producției industriale a bunurilor de larg consum atât la întreprinderile de importanță republicană, la întreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum și la întreprinderile cooperației meșteșugărești;

– mărirea producției-marfă în agricultură, atât la gospodăriile de stat, gospodăriile colective, întovărășirile de lucrare în comun a pământului, cât și la gospodăriile individuale ale țăranilor muncitori;

– lupta consecventă pentru mărirea continuă a productivității muncii în industrie și agricultură;

– lupta consecventă pentru reducerea prețului de cost și, drept urmare, a prețurilor de vânzare;

– lupta hotărâtă pentru realizarea regimului de severe economii în întreaga economie națională precum și la organele de administrație;

– un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii;

– concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionării fără cartele a populației și pentru a acționa în sens regulator asupra pieței neorganizate;

– întărirea legăturii de producție și de comerț între oraș și sat, temelia economică a alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, prin îndreptarea raportului dintre prețurilor mărfurilor agricole și ale celor industriale;

– controlul respectării termenelor de plată a impozitelor și taxelor datorate statului și al îndeplinirii obligațiilor de colectări;

– întărirea disciplinii financiare și de plan.

Sistemul bănesc al statului democrației populare se întemeiază pe întreaga bogăție și putere a economiei țării, pe volumul crescând al mărfurilor produse, pe industria și agricultura sa în dezvoltare și devine cu atât mai puternic cu cât forța economică a statului sporește.

Ca și anul 1947, în anul 1952, ne bucurăm de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale și de lungă durată, prin ajutorul tehnic și științific, prin dezvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromurilor și în mai multe alte forme.

Ridicarea conținutului în aur a leului corespunde dezvoltării economiei noastre naționale, ridicării potențialului său de producție, perspectivelor sale de viitor.

Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece:

– este o nouă lovitură puternică dată pozițiilor claselor exploatatoare și o măsură de îngrădire a chiaburimii și speculanților din oraș;

– înseamnă creșterea salariului real al muncitorilor și funcționarilor;

– servește opera de industrializare socialistă a țării.

Reforma bănească se face, deasemeni, în folosul țărănimii muncitoare, deoarece:

– îi pune la dispoziție bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de țărănimea muncitoare;

– țărănimea muncitoare va beneficia în egală măsură cu muncitorii de la orașe, de reducerea prețurilor comerciale la bunurile de larg consum.

Reforma bănească se face în interesul întăririi alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare; ea lovește în dușmanul comun exploatatorii capitaliști, și pune la dispoziția oamenilor muncii de la orașe și sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraș și sat.

Reforma bănească din 1952 este menită să ridice importanța și rolul banilor în economia națională, contribuind la industrializarea socialistă a țării, la reconstrucția socialistă a agriculturii și mecanizarea ei, la întărirea legăturii dintre industrie și agricultură, mărirea volumului schimbului dintre oraș și sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai bună și mai ieftină a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor și funcționarilor, precum și a veniturilor țărănimii muncitoare.

Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român h o t ă r ă s c:

I. Reforma bănească

Art. 1. –
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulație bani noi, model 1952 și anume:

a) Bilete ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de câte 10 lei, 25 lei și 100 lei;

b) bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanțe, de câte 1 leu, 3 lei și 5 lei din hârtie, precum și monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani și 25 bani.

Art. 2. –
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populație, la întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, la gospodării agricole colective, precum și la întreprinderile particulare, își pierd puterea circulatorie și sunt supuse preschimbării.

Art. 3. –
Banca de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și monetă divizionară, model 1952.

Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române în curs de patru zile, adică începând din 28 Ianuarie 1952 până la 31 Ianuarie 1952 inclusiv.

Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anulează.

Art. 4. –
Conținutul în aur al noului leu se stabilește la 0,079346 grame aur fin.

Art. 5. –
Prețul de cumpărare al aurului de către Banca de Stat se fixează la 12 lei și 45 bani pentru 1 gram aur fin.

Art. 6. –
Pe baza conținutului în aur fin al noului leu, prevăzut la art. 4 al prezentei Hotărâri, cursul leului față de rublă se stabilește începând din 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rublă.

Banca de Stat va stabili cursul valutelor străine față de leu în mod corespunzător.

În cazul că în viitor, valutele străine își vor schimba conținutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute față de leu.

Art. 7. –
Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanțe și monetă divizionară fără limitare, precum urmează:

Pentru populație și întreprinderile particulare schimbului se face în mod individual, pe baza următoarelor norme:

a) sumele în numerar până la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;

b) sumele în numerar până la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei în raportul prevăzut la punctul „a” de mai sus, iar restul până la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou;

c) sumele în numerar peste 3.000 lei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba în condițiile prevăzute la punctul „b” de mai sus, iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou.

Pentru întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat, cooperatiste și obștești, schimbul numerarului se va face în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.

Art. 8. –
Achitarea ordinelor de plată, dispozițiilor de plată, cecurilor, mandatelor poștale, gropurilor poștale, în favoarea persoanelor particulare sau asociațiilor de persoane particulare, pentru care mijloacele bănești necesare au intrat la instituțiile de stat până la punerea în circulație a noului leu se va face în condițiile prevăzute la art. 7 al prezentei Hotărîri.

Art. 9. –
În același timp cu punerea în circulație a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C., în modul următor:

a) soldul depunerilor până la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula în raportul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou;

b) soldul depunerilor până la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul „a” de mai sus, iar restul până la 3.000 lei vechi se recalculează în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;

c) soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, în condițiile prevăzute la punctul „b” de mai sus, iar restul se recalculează în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.

Art. 10. –
Timbrele poștale, fiscale, colile timbrate, aflate în circulație până la data reformei bănești, sunt supuse preschimbării cu timbre noi „I. L. Caragiale”, în raportul de 200 lei vechi pentru un leu nou. Cu începere de la data de 28 Ianuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decât timbrele noi.

Art. 11. –
Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor de stat cooperatiste și obștești, cât și ale gospodăriilor agricole colective, aflate în conturi la instituțiile de credit sau în conturi reciproce, se vor recalcula în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou.

Art. 12. –
Disponibilitățile bănești ale întreprinderilor particulare industrialo-comerciale, aflate în conturi la instituțiile de credit, se recalculează astfel:

a) suma necesară activității normale a întreprinderilor, care nu va depăși suma salariilor plătite muncitorilor înregistrați pentru a doua jumătate a lunii precedente, se va schimba în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou;

b) restul se va recalcula în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.

Art. 13. –
Sumele datorate între întreprinderi, instituții și organizații, obligațiile de plată ale populației față de stat se recalculează în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. În același raport se recalculează și datoriile în lei ale Republicii Populare Române, față de statele străine, făcute după 1945.

Art. 14. –
Ambasadele, Legațiile și oficiile diplomatice ale statelor străine, acreditate pe lângă Guvernul Republicii Populare Române, vor putea schimba, în ziua de 28 Ianuarie 1952, la unitățile Băncii de Stat, toate sumele de lei vechi provenite din valută străină cedată Băncii de Stat în luna Ianuarie a.c. până la data reformei bănești.

Schimbul acestor sume se efectuează în raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou

Art. 15. –
Începând din 28 Ianuarie 1952, salariile, pensiile, bursele, ajutorul familial de Stat, precum și toate prețurile și tarifele în vigoare până la data reformei bănești se recalculează prin împărțirea sumelor respective cu coeficientul 20.

Art. 16. –
Prin excepție de la prevederile art. 2 al prezentei Hotărîri, în zilele de 28 și 29 Ianuarie a.c., se vor putea plăti în lei vechi la prețuri vechi, înmulțite de zece ori, rația de pâine, transportul persoanelor pe căile ferate, tramvaiul și autobuzul, ziarele, convorbirile telefonice interne, telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee și băi. Abonamentele la tramvaie rămân valabile până la 31 Ianuarie a.c.

Art. 17. –
Persoanele care vor induce în eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu aparțin acelora care le prezintă; orice prezentare de date false în legătură cu aplicarea Hotărîrii de față, precum și abaterile de orice fel de la prevederile prezentei Hotărâri se pedepsesc conform legii sabotajului economic.

Art. 18. –
La orașe schimbul se va face pentru toți cetățenii de la 16 ani în sus, pe baza prezentării buletinelor de populație. La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzând numele cetățenilor de la vârsta de 16 ani în sus, domiciliați în comuna respectivă. Aceste liste vor purta viza președintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular local.

II. Reducerea prețurilor comerciale

Creșterea producției în întreprinderile de stat și cooperatiste, ridicarea sistematică a productivității muncii și scăderea prețului de cost au creat condițiile reducerii prețurilor cu amănuntul la produsele de larg consum.

Ca urmare a reducerii prețurilor cu amănuntul la mărfurile ce se desfac prin rețeaua comerțului de stat și cooperatist, populația va câștiga peste 10 miliarde lei.

Această reducere de prețuri va determina deasemeni reducerea prețurilor și la piața neorganizată, astfel că totalul câștigului realizat de populație va reprezenta o sumă și mai mare.

Art. 20. –
Prețurile comerciale ale mărfurilor alimentare și industriale enumerate mai jos se reduc după cum urmează:

• Pâine și produse de patiserie
• Pâine și produse de patiserie-Pâine albă……………………………..cu 5%
• Franzeluțe și împletituri………………………………………………………cu 5%
• Cornuri, chifle și covrigi ……………………………………………………..cu 5%
• Biscuiți, turtă dulce……………………………………………………………cu 10%
• Paste făinoase și crupe-Paste făinoase………………………………cu 20%
• Griș ………………………………………………………………………………..cu 17,5%
• Fulgi de ovăz …………………………………………………………………..cu 20%
• Carne, preparate din carne și conserve cu carne
• Carne bovine ……………………………………………………………………cu 10%
• Carne de ovine …………………………………………………………………cu 15%
• Carne de porcine ………………………………………………………………cu 5%
• Mezeluri, carne afumată, șuncă presată și alte preparate de carne cu 8%
• Conserve de carne ………………………………………………………..cu 20%
• Zahăr, produse zaharoase și coloniale
• Zahăr tos ……………………………………………………………………….cu 10%
• Zahăr cubic ………………………………………………………………………cu 7%
• Bomboane și alte produse zaharoase ………………………………..cu 10%
• Halva ………………………………………………………………………………cu 10%
• Prăjituri ……………………………………………………………………………cu 10%
• Siropuri din fructe, limonadă și înghețată …………………………….cu 10%
• Conserve din fructe (compoturi) …………………………………………cu 10%
• Surogate de cafea …………………………………………………………….cu 10%
• Sare măcinată și sare bulgări …………………………………………….cu 5%
• Sare extra, sare specială de masă și sare de bucătărie ………..cu 10%
• Sare iodată ……………………………………………………………………cu 15%
• Țesături de bumbac
• Covercot, barchet, stambă, zefir, finet, scoțiană, „Horia” …cu 5%
• Doc …………………………………………………………………………..cu 8%
• Pânză albită și nealbită ………………………………………………cu 10%
• Țesături de mătase artificială ………………………………………cu 10%
• Confecțiuni și tricotaje
• Confecțiuni pentru copii ………………………………………………cu 15%
• Confecțiuni din țesături de bumbac pentru adulți …………….cu 5%
• Tricotaje pentru copii ……………………………………………………cu 15%
• Tricotaje din bumbac pentru adulți, cu excepția ciorapilor și șosetelor cu 5%
• Ciorapi și șosete din bumbac, pentru bărbați și femei …………………cu 10%
• Tricotaje din mătase artificială pentru adulți ………………………………..cu 10%
• Încălțăminte
• Încălțăminte din piele pentru adulți ……………………………………….cu 5%
• Încălțăminte din piele pentru copii ……………………………………….cu 15%
• Încălțăminte de cauciuc pentru copii ……………………………………cu 20%
• Ghetuțe de copii mici din velur ……………………………………………cu 25%
• Încălțăminte tip III (cu surogate) …………………………………………..cu 20%
• Pantofi tenis și baschet, pentru adulți …………………………………..cu 10%
• Medicamente și produse farmaceutice ……………………………cu 15%
• Cărți literare și științifice …………………………………………………cu 15%
• Caiete școlare …………………………………………………………………cu 20%
• Jucării .……………………………………………………………………………cu 20%
• Parfumerie și cosmetice ………………………………………………….cu 20%
• Vinuri de masă și vinuri de regiune ………………………………….cu 5%
• Țigări:
• Mărășești, Naționale, Mureș, Olt …………………………………………..cu 5%

.Art. 21. –
Prețurile din restaurante, bodegi, cantine și alte întreprinderi de alimentație publică se reduc corespunzător cu reducerile aplicate prețurilor produselor alimentare, specifice la art. 20 de mai sus.

Art. 22. –
Direcția Generală a Prețurilor de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române este însărcinată să recalculeze prețurile mărfurilor industriale și alimentare conform Hotărîrii de față și să asigure publicarea lor până la data de 3 Februarie 1952.

Dezvoltarea economiei naționale, întărirea regimului de democrație populară, întărirea colaborării multilaterale cu marea țară care construiește comunismul – Uniunea Sovietică – este chezășia victoriilor noastre viitoare în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populară Română, în lupta pentru pace trainică în lume.

Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român își exprimă convingerea că poporul nostru muncitor va susține cu fermitate reforma bănească și cheamă pe toți oamenii muncii de la orașe și sate la muncă și luptă pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute în prezenta Hotărîre.