„Regimul comunist a fost unul mafiot, de gangsteri politici, iar mafia provenită din DIE produce în continuare corupție. De 30 de ani se poartă războiul de capturare a statului.” – Mădălin Hodor, istoric
„De ce […] a investit Voiculescu într-un trust mediatic care pierde bani? De ce au făcut-o Vîntu, Patriciu sau Ghiţă? Pentru că trebuie să cheltui bani, ca să protejezi bani” – afirmă istoricul Mădălin Hodor care, de 20 de ani, studiază la CNSAS arhivele fostei Securități (într-un interviu din 31 iulie 2020)
„RECHINII AU SCĂPAT ÎN ACVARIUL CU PEȘTIȘORI”
„Încă dinainte de 1989 zona asta externă era scăpată de sub control. Nici Ceaușescu nu i-a putut opri să îl fure şi să-şi extindă sferele de influență. După 1990, rechinii au scăpat în acvariul cu peștișori”, a spus Hodor.
„CAPITALIȘTI DE SUCCES”
„Românii se uitau ca proştii cum ăia care îi furaseră 50 de ani au devenit peste noapte capitalişti de succes şi au început să cumpere pe persoană fizică, ceea ce deţinuseră în grup. După care, ca să fie şi mai frumos, i-au şi votat şi au plâns împreună cât de nedreaptă e societatea asta democratică”.
„IDEOLOGIA A SERVIT PARVENITISMULUI”
„Comuniștii români, asemeni celorlalți din lumea roşie, erau în esenţă niște gangsteri politici, oameni care au îmbrățișat o anumită ideologie pentru a parveni. Pentru a ajunge sus.”
„UN JAF LA SCARĂ NAȚIONALĂ”
„Liderii comuniști au fost cei care au profitat de confiscările averilor „dușmanilor poporului”. A fost un jaf la scară națională. Şi totul s-a cărat în casele noii burghezii roși, ale securiștilor, milițienilor etc. Case care fuseseră la rândul lor confiscate. Proprietarii au fost trimişi să locuiască în pod sau în demisol, asta în cazul când nu se opuneau. Dacă o făceau, erau trimişi direct în penitenciar.”
„PE SPINAREA A 23 DE MILIOANE DE OAMENI”
„Ceaușescu era comunist din convingere […], însă regimul său avea o componentă strict mafiotă. Era un regim care funcționa pe bază de clan și o “elită” se îmbogățea pe spinarea a 23 de milioane de oameni”.
„Iar astăzi românii aceia prostiți și ținuți într-o formă de sclavie modernă, acoperită ideologic, încă nu înțeleg ce s-a întâmplat cu ei.”
| citește și
Sfârșitul CIE – spionajul românesc sub conducerea lui Aristotel STAMATOIU
„SECURIȘTII DIN COMERȚUL EXTERIOR NU AVEAU CE FACE CU BANII”
„Securiștii din comerțul exterior care la sfârșitul anilor ’80 învârteau milioane de dolari mai scăpau câteva sute de mii și pentru ei. Dar problema era că nu aveau ce face cu ei în ţară. Dacă își luau vilă la munte și trei mașini, imediat intrau în atenția șefilor.”
„NU POȚI SĂ AI MAI MULT DECÂT ȘEFII”
„Au furat (*), dar nu se puteau afișa, nu aveau dreptul la opulență sfidătoare. Cum începeau să se afișeze, cum erau “executați”. De ce? Exista oficial legea “ilicitului”, dar și una cu mult mai puternică – legea clanului mafiot: nu poți să ai mai mult decât șefii”.
„Am documentat cazul unui securist, Andronic, care a făcut o afacere cu câteva câte sute de tone de cafea, a vândut câteva zeci de tone în nume propriu și a pus banii într-un off-shore. A câștigat 80.000 de dolari. Banii lui”.
„NEMULȚUMIRI ÎN SISTEM”
„Era o mare problemă pentru acești oameni” care acumulau foarte mulți bani, că nu puteau să se beneficieze „de rezultatele “muncii” lor, decât la un nivel foarte mic. Și asta producea periodic nemulțumiri în sistem”.
„Așa că o parte dintre ei au început, din anii ’80, ceea ce românii au descoperit în anii 2000 – off-shore. Își țineau banii și afacerile în firme străine din paradisuri fiscale.”
Securiștii din DIE erau capitaliști pe vremea când românii știau cu greu cum arată o banană. Vă dați seama care era decalajul în 1989?”
PE VALURILE „DUNĂRII”
„Cei din „clanul mafiot făceau mulți bani, dar […] nu puteau să se bucure de ei. Există multe povești legate de aceste lucruri, unele din ele explică și misterul banilor lui Ceaușescu”
„Banii nu au dispărut din conturile lui Ceaușescu, el nu avea nevoie de așa ceva, totul era al lui – ci din conturile oamenilor care îi manipulau. Tot ei au aruncat și perdelele de fum în privința acestor bani, pe care i-au căutat unii aiurea prin toată lumea”.
„PATRIOȚI, CONTRA COMISION”
„Când aud tot felul de aproximativi, care pozează și în mari specialiști pe probleme DIE, argumentând cât de patrioți erau securiștii și cum lucrau ei pentru ţară, îmi vine să râd. Da, patrioți contra comision!”
Toți cei care lucrau la ICE Dunărea, unitatea militara a DIE, indicativ 0107, înființată prin Decretul C.S.382/15.10.1982, „erau fie ofițeri de securitate, fie personal civil cu legături strânse cu Securitatea”.
ICE Dunărea a fost lichidata in aprilie 1990 (prin H.G. nr.435/ 25.04.1990), singura HG care nu figurează pe lista Hotărârilor emise in 1990 de Guvern, pusa online la dispoziția publicului.
Înainte de lichidare, pe 26 decembrie 1989, in urma decretului nr. 4 semnat de Ion Iliescu, DSS si „toate unitățile din subordine” treceau la MApN. Ca unitate (0107) aflata in schema CIE (0544) din DSS, ICE Dunărea era astfel „înghițită” provizoriu de ICE Romtehnica.
„”Dunărea” fusese concepută inițial ca un intermediar între industria națională și piața externă. Scopul declarat era găsirea de piețe și vânzarea de produse romanești pe valută forte, pentru achitarea datoriei externe. Pentru asta „Dunărea”, adică Securitatea, percepea un comision de 20%.”
„Securitatea câștiga direct și legal 20% din orice vindea pe valută. Asta era trecut în statutul de funcționare al ICE Dunărea”.
„Banii ăștia intrau separat în conturile ei. De conturile astea ați auzit vreodată? Nu cred.”
„Securitatea câștiga direct și legal 20% [2] din orice vindea pe valută. Asta era trecut în statutul de funcționare al ICE Dunărea. Banii ăștia intrau separat în conturile ei. De conturile astea ați auzit vreodată? Nu cred.”
„800 MILIOANE USD PROFIT NET”
„Ca să vă faceți o idee, acest mamut a produs în 1988, conform bilanțului, 800 de milioane de dolari profit net, bani vărsați în conturile administrate de Ceaușescu și de cei din jurul lui”.
„În februarie 1990, premierul Petre Roman decide să lichideze ICE Dunărea. Din ordinul lui a mers acolo o echipă de control care a produs un proces-verbal: în conturile ICE Dunărea mai erau 10 lire turcești, 15 franci elvețieni, 10 dolari și câteva lire italiene”.
UNDE AU DISPĂRUT BANII?
„Se mai întreabă cineva unde au dispărut banii lui Ceaușescu? In buzunarele celor din CIE şi ICE Dunărea. Şi ale prietenilor lor civili. După care au lichidat șandramaua, pentru că nu mai era utilă”.
„Erau deja pe picioarele lor, cu propriile firme şi afaceri la cheie. Si cu milioane de investit, bani despre care nu întreba nimeni nimic. Guvernul român angajase o firmă canadiană şi îi căuta prin Elveția…”
„DUNĂREA NU FĂCEA COMERȚ, FĂCEA TRAFIC”
„”Dunărea” devenise o căpușă uriașa. Era organizată pe servicii, fiecare corespunzând unui sector al economiei naționale. Fiecare minister era practic dublat de un serviciu al ICE Dunărea. Nimic nu se putea vinde fără Dunărea.” [1].
Apoi, au trecut la nivelul ulterior. Pentru că produsele românești se vindeau greu, din cauza calității proaste, și cel mai adesea doar în sistem de barter (Dunărea lua camioane de la Brașov, le vindea în Egipt pe grâu, apoi căuta să vândă grâul), securiștii au început să funcționeze ca brokeri pe piața internaţională.
„Dunărea” devenise un operator de import-export pe infrastructura unui serviciu secret.
Sună cunoscut? Asta pentru că este. Nu am inventat apa caldă după 1990.
DIE afla fie de la ofițerii săi, fie de la acoperiții din MAE că în Angola era cerere de porumb din cauza secetei. Căutau imediat pe unde aveau legături şi apăreau cu porumb de vânzare.
Asta în sine nu e o problemă. Problema era că Dunărea nu făcea comerț legal, ci ocolea taxe vamale, ascundea originea mărfii, lucra cu mafioți. Dunărea nu făcea comerț, făcea trafic. Mare diferență.
Trecerea la trafic de arme și droguri, la livrarea de mărfuri unor zone care se aflau sub embargou s-a făcut firesc. Nu urmăreau decât mărirea profitului, indiferent prin ce mijloace”.
„Sub pulpana ideologică, în România a funcționat un sistem mafiot, organizat ca atare, al cărui șef era Ceaușescu.”
Pacepa a devoalat acest sistem mafiot în “Orizonturi roșii”, cartea publicată de el după fugă
Trebuie spus că “Orizonturi roșii” este o carte operativă din timpul Războiului Rece, scrisă de Pacepa cu girul și în colaborare cu CIA. Atât de partea publică a dezvăluirilor din “Orizonturi roșii”, cât și de partea mai puțin văzută a acestor dezvăluiri, care a devoalat rețelele de lucru ale Securității pe partea economică.
Nu este un document 100% onest.
Apar acolo și dezinformări, și tușe grotești pentru a crea o imagine defavorabilă. Există și șopârle informative privind diverși trădători în jurul lui Ceaușescu, menite să creeze confuzie la București. Eu am verificat cu documente unele dintre poveștile spuse de Pacepa și vă confirm că sunt reale, toate dovezile sunt în arhive.
De exemplu, operațiunea Leopard, cu omul de afaceri german ademenit de Securitate, prin intermediul unei profesoare din București de care el se îndrăgostește și începe să lucreze cu ea pentru a fura planurile tancului.
În general, dezvăluirile lui Pacepa au beneficiat de un interes mediatic excesiv, mai ales sub aspectul trădării și al deconspirării rețelelor de spioni. A existat și asta, desigur, au fost retrași mulți agenți acoperiți sau la vedere.
Dar efectul cel mai puternic a fost asupra rețelelor economice construite. Marele lui merit este că a dat jos cortina de pe aspectul ideologic al regimului lui Ceaușescu și a arătat că era unul mafiot.
S-a constituit o comisie de anchetă alcătuită din șefi ai Securității, a făcut parte din ea și Iulian Vlad, care a produs un material de câteva mii de pagini. Cam toți ofițerii DIE, dar și ofițeri de Securitate, membrii ai conducerii partidului au dat declarații referitoare la funcționarea DIE.
Și materialele acestea arată întreaga rețea mafiotă constituită în interiorul DIE, cu legături la vârful partidului, la cel mai înalt nivel, adică până la Ceaușescu și la fratele lui geamăn, care avea numele conspirativ „Călin” și era unul dintre șefii DIE.
Clanul controla efectiv, practic prin fratele lui Ceaușescu, toate aceste operațiuni.
Cartea lui Pacepa a dat o mare lovitură acestui tip de organizare mafiotă. Şi cine putea să o dea mai bine decât unul care făcuse parte din Familie? Trădarea lui Pacepa a fost cu atât mai grea cu cât șeful DIE era „copilul de aur” al regimului și al lui Ceaușescu. DIE producea banii.
CEAUȘESCU DECIDEA CE SE FACE CU BANII
„În plus, chestiunea cu ”acoperirea datoriei” era doar parțial adevărată, pentru că banii obținuți nu se duceau toți acolo. Ceaușescu decidea ce se făcea cu ei. Mai investea în niște proiecte fantasmagorice prin Africa sau America de Sud, îi mai venea ideea să facă nu știu ce fabrică de diamante. O parte din banii ăștia, pentru care își rupeau spinările vreo 23 de milioane de români, se pierdeau pur și simplu.”
„DIE A DISPĂRUT CA UN FUM”
Foarte interesant este că în decembrie 1989 DIE (CIE) a dispărut ca un fum, de parcă n-ar fi existat decât Securitatea interna. După ’89 lumea a început să se războiască cu Securitatea internă, cea care făcuse politie politică, cu turnătorii. Mafioții din DIE însă au dispărut ca prin farmec și unii dintre ei au apărut apoi ca oameni de afaceri cu investiții.
DIE a dispărut, dar metodele şi rețelele s-au păstrat până în zilele noastre. Ați observat câte scandaluri legate de corupție, rețele mafiote și firme sub acoperire apar în zona SIE? Eu cred că nu e deloc întâmplător. Deloc”.
STATUL PARALEL
„Există statul paralel? Da. Ei sunt acela„.
„Statul acesta paralel vine din vechime şi vrea să ajungă în viitor.”
„Exact cum făceau pe vremea lui Ceaușescu, scopul lor este să ţină captivă victima, vaca de muls. Şi să mulgă generație după generație. Cum au făcut cei pe care acum îi numim generic ”ciuma roșie”. Şi asta nu e nimic ideologic”.
„Ce s-a văzut în ultimii 30 de ani? Războiul de capturare a statului. De ce? Simplu. Pentru că nu este suficient să ai bani, dacă nu ai puterea să îi protejezi. Pentru asta ai nevoie să ai politicieni, miniștri, prim-miniștri, președinți în buzunarul tău. Să controlezi Justiția și Serviciile. Şi exact asta s-a întâmplat.
De ce credeți că a investit Voiculescu într-un trust mediatic care pierde bani? De ce au făcut-o Vîntu, Patriciu sau Ghiţă? Nu știau că televiziunile şi ziarele sunt găuri negre în care arunci bani ce nu se întorc niciodată? Știau prea bine. Dar știau la fel de bine că trebuie să cheltui bani, ca să protejezi bani.
Şi au fost foarte aproape să reușească. Reţelele lor au dus România la un pas de Ucraina.
Apoi, să nu vă închipuiți că oamenii ăştia au achiziționat doar putere economică, politică sau mediatică. Au achiziționat şi intelectuali, cu tot cu ideile lor, cu tot cu școlile de gândire şi discipoli. I-au luat la ofertă şi le-au oferit platformele unde se lucrează la formatarea ideologică.
Orice inițiativă, orice idee nouă este rapid capturată. Ce nu pot cumpăra, distrug. Totul ca să protejeze banii.
Mafia provenită din DIE, trecută sub tăcere, produce în continuare corupție, infracționalitate, exact cum făcea înainte de 1989, profitând, repet, de atenția aproape exclusivă a publicului asupra Securității interne”.
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivei Securității), într-un interviu din 31 iulie 2020, despre Mafia comunista și urmașii ei, DIE și cazul ICE DUNĂREA.
In urma publicării in Revista 22 a unei liste de colaboratori ai Securității, pe 19 aprilie 2018, lui Mădălin Hodor i-a fost suspendată acreditarea de cercetător al CNSAS „în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 7 din Hotărârea nr. 2 din 18.12.2008, privind adoptarea regulamentului de organizare și funcționare al CNSAS, conform căruia «Colegiul CNSAS poate retrage acreditarea cercetătorilor care utilizează documentele puse la dispoziție în alte scopuri decât cele exclusive științifice»”.
Nouă din cei 11 membrii ai colegiului CNSAS au votat suspendarea: Constantin Buchet – președintele CNSAS, Valentin Blănaru, Dinu Zamfirescu, Sulfian Barbu, Ladislau Csendes, Cazimir Ionescu, Cătălin Precul, Alexandra Toader și Nicolae Vuvrea. Mădălin Hodor a declarat că ziarul Evenimentul Zilei, împreună cu surse din interiorul CNSAS, au început campania împotriva lui. Potrivit acestuia, ziarul a fost informat din interiorul CNSAS de numele unor persoane dintr-o a doua listă ce avea să fie publicată de cercetător, ziarul încercând, prin această campanie, să oprească publicarea acesteia
[1] Urmare (posibilă) a repetatelor plângeri ale conducerilor unor ministere cu privire la concurența neloială exercitata de I.C.E. „Dunărea”, se emite Ordinul D.S.S. nr. 00300 din 9 septembrie 1986, „în scopul creşterii eficienţei activităţii Întreprinderii de Comerţ Exterior „Dunărea” şi a unei conlucrări mai concrete cu întreprinderile de comerţ exterior aparţinând diferitelor ministere”.
Acest ordin interzice de fapt participarea I.C.E. „Dunărea” la operațiunile comerciale cu produse agroalimentare, acestea urmând a fi inițiate prioritar de Ministerul Industriei Alimentare şi Achiziționării Produselor Agricole, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale (M.C.E.C.E.I.).
Aceeaşi interdicție era instituită şi asupra operațiunilor cu ţiţei şi produse petroliere, acestea urmând a fi iniţiate şi desfăşurate de Ministerul Industriei Petrochimice, M.C.E.C.E.I. şi de Întreprinderea de Comerţ Exterior „Petrolimportexport”.
[2] In cazul contractului încheiat în 27 ianuarie 1983, cu (beneficiarul) Bany Trading Est (Taher), ICE Dunărea a încasat un comision de 27,46%, neprevăzut in contractul (încheiat in aceeași zi). cu (furnizorul) Electrometal Această valoare (27,46%) apare doar într-un referat întocmit de angajații ICE Dunărea, în 18 ianuarie 1983, cu o săptămână înainte de semnarea contractelor cu Electrometal şi Bany Trading Est. (In contractul cu Electrometal Timisoara, este invocata și legea 12/80 pentru „întărirea autoconducerii muncitorești”…). Conform lui Mugur Ciuvică – Grupul de Investigaţii Politice, „aşa cum rezultă dintr-o “Cerere de autorizație de export” anexată contractului ICE Dunărea – Taher, o parte din bani nici măcar nu treceau prin Banca Română de Comerț Exterior. Potrivit documentului, firma lui Taher se angaja să plătească 11.850 dolari printr-un “cec plătibil la prima vedere”. Ofiţerii de Securitate de la ICE Dunărea care au participat la realizarea contractului (directorul Constantin Gavril şi subalternii acestuia Nicolae Patrubani, Vasile Boldea, Traian Braşoavă ş.a.m.d.) știu ce s-a întâmplat cu banii de pe cecul respectiv. Pe aceștia nu i-a întrebat însă nimeni.”
„Pe de altă parte” – susține Mugur Ciuvică – „întregul flux de valută rezultat în urma exporturilor realizate prin ICE Dunărea era controlat de Direcţia Valutară condusă de Theodor Stolojan. Acesta știa cîţi bani se derulau prin contractele de comerț exterior ale Securităţii, ştia care erau conturile în care ajungeau banii, ştia ce se întîmplă cu banii din aceste conturi.”
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.