| vezi și Războiul din Ucraina 2022
Marţi, 13 iunie 2023 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 475
Putin semnează legea care stabilește reguli stricte privind pașapoartele pentru recruți | SUA anunță un nou pachet de asistență de securitate de 325 de milioane de dolari pentru Ucraina | Șeful NATO spune că Ucraina câștigă teren în contraofensivă | Putin spune că Rusia se gândește să părăsească acordul cerealelor de la Marea Neagră | Alianța țărilor europene anunță un nou pachet de apărare aeriană în valoare de 116 milioane de dolari, pentru Ucraina | Rusiei îi lipsesc muniția de înaltă precizie și dronele, afirmă Putin | CIA ar fi avertizat Ucraina să nu arunce în aer conducta Nord Stream, susţine presa occidentală |
Putin semnează legea care stabilește reguli stricte privind pașapoartele pentru recruți
Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat marți o lege care definește condițiile pentru invalidarea pașapoartelor de călătorie rusești, potrivit documentului publicat pe site-ul portalului guvernului.
Noua lege impune restricții stricte de călătorie cetățenilor ruși care ar putea fi înrolați în serviciul militar obligatoriu.
Rușii înrolați ar trebui să-și prezinte pașapoartele de călătorie autorităților în termen de cinci zile lucrătoare de la data la care au fost notificați, prin „decizia de a restrânge dreptul cetățeanului Federației Ruse de a pleca”, spune legea.
Cetățenii ruși au de obicei două pașapoarte – pașapoarte interne și pașapoarte de călătorie.
Dacă un cetățean al cărui drept de a părăsi Rusia a fost limitat nu a transferat pașaportul pentru depozitare către departamentul guvernamental corespunzător, pașaportul poate fi, de asemenea, anulat.
Cetățenii ruși eliberați din serviciul militar în FSB — Serviciul Federal de Securitate — ar trebui să renunțe la pașapoartele de călătorie timp de până la cinci ani, de la data concedierii din serviciul militar.
Pașapoartele diplomatice sau de serviciu ar putea fi considerate nule, dacă nu sunt returnate, fără un motiv întemeiat, în termen de cinci zile lucrătoare de la finalizarea unei călătorii de afaceri, prevede legea.
Conform noii legi, un pașaport de călătorie devine invalid dacă a fost pierdut, a expirat sau dacă proprietarul a schimbat datele personale – cum ar fi numele, sexul, data sau locul nașterii.
Legea stabilește și motivele în baza cărora pașaportul poate fi retras, precum, de exemplu, dacă există suspiciunea că acesta conține informații false, este eliberat pe baza unor documente falsificate sau este recunoscut ca fiind nepotrivit.
Rusia a cunoscut un exod semnificativ al bărbaților care au fugit de război, mai ales după anunțul mobilizării parțiale, din septembrie 2022.
Mai mult, în aprilie 2023, Rusia a adoptat un pachet de amendamente la legea „Cu privire la serviciul militar”. Modificările constituie un registru digital al persoanelor obligate la serviciul militar și au introdus somațiile electronice, care se consideră primite din momentul în care sunt înregistrate în contul personal de pe Serviciile Statului. De la data emiterii unei astfel de somații, este interzisă călătoria în străinătate.
SUA anunță un nou pachet de asistență de securitate de 325 de milioane de dolari, pentru Ucraina
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat, marți, o nouă asistență de securitate de 325 de milioane de dolari, pentru Ucraina.
Cel mai recent pachet – a 40-a retragere prezidențială – include „capacități critice de apărare aeriană, muniții suplimentare pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate, runde de artilerie, arme antitanc, vehicule blindate și alte echipamente esențiale pentru întărirea forțelor Ucrainei pe câmpul de luptă”, a spus Blinken, citat de CNN.
„Statele Unite și aliații și partenerii noștri vor rămâne uniți cu Ucraina, atâta timp cât va fi nevoie”, se mai arată în declarație.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a mulțumit SUA pentru cel mai recent pachet de asistență în materie de securitate într-un tweet de marți.
„Mulțumesc @POTUS pentru încă un pachet de asistență pentru apărare”, a scris el pe Twitter.
„Arme și echipamente militare în valoare de 325 de milioane de dolari este exact ceea ce au nevoie Forțele de Apărare [ucrainene] astăzi. Apreciem sprijinul de neclintit al poporului prietenos [american]. Și asistența eficientă în eliberarea teritoriilor ocupate temporar de agresorul rus. Împreună vom restabili integritatea teritorială a Ucrainei, îi vom păstra independența și îi vom proteja democrația”, a declarat Zelenski.
Șeful NATO spune că Ucraina câștigă teren în contraofensivă
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina câștigă teren în ofensiva sa, fapt care a subliniat necesitatea asistenței occidentale în continuare.
„Ucrainenii au lansat o ofensivă. Sunt încă devreme, dar fac proces. Ei câștigă teren. Cu cât ucrainenii reușesc să câștige mai mult teren, cu atât vor avea mâna mai puternică în jurul mesei de negocieri”, a declarat, marți, la Casa Albă, secretarul general Jens Stoltenberg. în urma discuțiilor cu președintele Biden.
Cu câștigurile ucrainene pe câmpul de luptă, președintele rus, Vladimir Putin, va recunoaște că nu poate câștiga războiul, a mai spus șeful NATO.
Obiectivul principal al discuțiilor purtate în Biroul Oval a fost summitul NATO din iulie, care va avea loc în Lituania, inclusiv necesitatea ca membrii alianței să se angajeze, din nou, la nivelurile cheltuielilor pentru apărare.
Armata Ucrainei a înregistrat unele câștiguri în ofensiva sa, spune șeful forțelor armate
Comandantul șef al forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, a declarat, marți, că armata a înregistrat „anumite câștiguri” în ofensiva sa, dar și „înainte”.
El a spus că l-a informat, într-un apel telefonic, pe generalul superior al Statelor Unite, Mark Milley, președintele șefilor de stat major comun, despre situația de pe linia frontului.
„Atât lupte aprige defensive, cât și ofensive sunt în desfășurare în estul și sudul națiunii noastre. Avem anumite câștiguri, implementând planurile noastre, mergând înainte”, a spus Zalujnîi, într-o postare pe Facebook.
Putin spune că Rusia se gândește să părăsească acordul cerealelor de la Marea Neagră
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat marți că Rusia intenționează să se retragă din acordul cu cereale la Marea Neagră, menționând că Rusia a luat parte la acordul de menținere a relațiilor cu țări „prietenoase”.
„Acum ne gândim să ieșim din așa-numitul acord cu cereale. Mai mult, aceste coridoare (maritime), de-a lungul cărora merg navele, sunt folosite, în mod constant, pentru a lansa drone navale”, a spus Putin, în timpul unei întâlniri televizate cu jurnaliștii pro-Kremlin.
Putin a subliniat că Rusia a intrat în acordul cu cereale la Marea Neagră pentru a ajuta țările „prietenoase” din Africa și America Latină și pentru a menține relații bune.
„Nu facem asta pentru Ucraina, facem asta pentru țările noastre prietene din Africa și America Latină. Pentru că cerealele ar trebui să meargă mai întâi în cele mai sărace țări din lume”, a spus Putin.
Putin s-a plâns, totodată, de faptul ca Rusia a fost restricționată.
„S-a promis că cerealele noastre nu vor fi supuse restricțiilor la export”, a spus el.
„Dar, din păcate, am fost încă o dată înșelați. Nu s-a făcut nimic în ceea ce privește liberalizarea aprovizionării cu cereale noastre către piețele externe”.
Putin a mai susținut că Europa este cel mai mare importator de cereale ucrainene și că aceasta „pare a fi principala sursă de câștiguri valutare pentru Ucraina”.
Pe 17 mai, s-a ajuns la un acord de prelungire a inițiativei care permite exportul cerealelor din porturile ucrainene din Marea Neagră, potrivit oficialilor turci și ucraineni.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, la acea dată, că acordul dintre Ucraina și Rusia, care a fost intermediat de Turcia și Națiunile Unite, va fi prelungit cu două luni. Acordul a fost semnat inițial anul trecut și de atunci a mai fost prelungit.
După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Rusia a blocat exporturile vitale de cereale din porturile cheie ucrainene de la Marea Neagră, inclusiv Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi, ceea ce a însemnat că milioane de tone de cereale ucrainene nu au fost exportate în multe țări care se bazează pe ele.
Impactul războiului asupra piețelor alimentare globale a fost imediat și extrem de dureros, deoarece Ucraina deține 10% din piața mondială de grâu, 15% din piața de porumb și 13% din piața orzului.
Alianța țărilor europene anunță un nou pachet de apărare aeriană pentru Ucraina, în valoare de 116 milioane de dolari
O alianță de apărare condusă de britanici, a mai multor țări europene, a anunțat un nou pachet de 116 milioane de dolari de capabilități de apărare aeriană, pentru Ucraina.
Miniștrii apărării din cadrul Forței Expediționare Comune – care include Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit – au luat decizia marți, după o întâlnire.
„Echipamentul, în valoare de 92 de milioane de lire sterline (116 milioane de dolari), va fi achiziționat în lunile următoare, prin Fondul Internațional pentru Ucraina (IFU), pentru a consolida capacitatea Ucrainei de a-și proteja infrastructura națională critică, populația civilă și personalul din prima linie”, a declarat guvernul Marii Britanii, într-un comunicat.
Pachetul „va furniza radare pentru a ajuta la protejarea împotriva atacurilor ruse nediscriminate, precum și a armelor și a unei cantități semnificative de muniție”, a adăugat comunicatul.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat, de asemenea, marți o nouă asistență de securitate pentru Ucraina, de 325 de milioane de dolari.
Rusiei îi lipsesc muniția de înaltă precizie și dronele, afirmă Putin
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, marți, că, deși calitatea armelor rusești se îmbunătățește, țara nu are suficientă muniție și drone de înaltă precizie.
„Desigur, în cursul operațiunii militare speciale, a devenit clar că lipsesc multe lucruri. Acestea sunt muniții ghidate de precizie, echipamente de comunicații, avioane, drone și așa mai departe. Le (avem), dar, din păcate, nu sunt suficiente cantitativ”, a spus Putin, la o întâlnire cu corespondenții de război marți.
„Operațiune militară specială” este modul în care Putin descrie invazia sa pe scară largă a Ucrainei.
El a cerut mai multe drone „kamikaze” și Orlan-10, precizând că și calitatea acestora ar trebui îmbunătățită. „Este nevoie de un război antitanc modern și este nevoie de tancuri moderne”, a adăugat el.
Putin a mai spus că industria de apărare a Rusiei este în creștere. „Și dacă nu ar fi existat o operațiune militară specială, probabil că nu am fi înțeles niciodată cum să ne perfecționăm industria de apărare pentru ca armata noastră să fie cea mai bună din lume, dar o vom face”, a susţinut el.
Putin a declarat, de asemenea, marți, că modalitatea de a opri conflictul din Ucraina este ca Occidentul să nu mai furnizeze arme Kievului.
„Și înțelegem că cheia rezolvării problemelor este de partea lor [a Occidentului colectiv]. Dacă chiar doresc ca acest conflict să se încheie prin negocieri, trebuie să ia o singură decizie – să oprească furnizarea de arme și echipamente. Asta este”, a spus Putin, în timpul întâlnirii televizate cu jurnaliștii pro-Kremlin.
CIA ar fi avertizat Ucraina să nu arunce în aer conducta Nord Stream, susţine presa occidentală
Anul trecut, în iunie, agenția americană de informații CIA a avertizat Ucraina să nu arunce în aer conducta Nord Stream, potrivit unor publicații germane și olandeze.
Sabotajul a avut totuși loc, câteva luni mai târziu, în septembrie 2022, urmând un scenariu aproape identic cu planul care ar fi fost descoperit anterior de serviciile olandeze, se arată într-o investigație de presă comună a mediilor olandeze NOS și Nieuwsuur, precum și a celor germane, Die Zeit și ARD.
Potrivit investigației, Serviciul de informații militare olandez (MIVD) ar fi aflat despre un presupus plan al Ucrainei de a sabota gazoductul Nord Stream cu mult înainte ca acesta să fie aruncat în aer.
Totodată, în iunie, anul trecut, cu trei luni înainte de explozii, agenția americană de informații, CIA, ar fi avertizat Ucraina să nu arunce în aer conducta. SUA ar fi făcut acest lucru după ce au primit un mesaj „alarmant” de la serviciul de informații militare olandez MIVD, care ar fi aflat despre pretinsul plan al Kievului și despre atacul iminent de la o sursă din Ucraina, se afirmă în investigație.
Sabotajul propriu-zis trebuia să se producă la jumătatea lunii iunie, fiind executat de un grup mic de scafandri, de pe o barcă cu pânze.
Până la urmă, sabotajul a avut loc, dar nu în iunie, ci în septembrie, iar conducta a fost aruncată în aer, urmând aproape același scenariu pe care MIVD îl descoperise cu trei luni mai devreme, notează jurnaliștii occidentali.
Potrivit planului de care MIVD a aflat la începutul lunii iunie, de la o presupusă sursă ucraineană, operațiunea urma să fie condusă de însuși Valeri Zalujnîi, comandantul Forțelor Armate ucrainene.
Jurnaliștii de investigație afirmă, totodată, că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu ar fi trebuit să știe despre acest plan.
MIVD nu a dorit să comenteze informațiile. CIA și biroul prezidențial ucrainean au refuzat, de asemenea, să ofere vreun comentariu pentru cele patru media olandeze și germane.
Postul public de televiziune olandez, NOS, a informat, citând surse, că un cerc restrâns de la vârful puterii de la Haga ar fi știut de un an de zile despre suspiciunile grave la adresa Ucrainei privind planul de sabotaj al conductei Nord Stream, dar guvernul nu dorește să răspundă la întrebări pe această temă.
În martie 2023, când a fost sugerată posibila implicare a Ucrainei în sabotarea gazoductului Nord-Stream, ministrul olandez al apărării a spus că această întrebare trebuie să fie separată de chestiunea sprijinului pe care Olanda și Europa îl oferă Kievului.
Săptămâna trecută, The Washington Post a relatat, invocând scurgeri de documente secrete ale Pentagonului, că administrația prezidențială americană a primit, cu trei luni înainte de sabotarea conductei Nord Stream, informații de la un aliat european, potrivit cărora armata ucraineană, sub conducerea directă a comandantului-șef al forțelor armate ucrainene, plănuia un atac asupra gazoductului.
Casa Albă nu a comentat aceste informații.
După articolul din The Washington Post, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că „Ucraina nu a făcut nimic de acest gen”.
Aceste dezvăluiri au avut loc după ce, pe 8 februarie 2023, jurnalistul de investigație american, Seymour Hersh, a publicat un articol în care susținea, citând surse anonime, că scafandrii marinei americane – sub acoperirea exercițiului oficial naval BALTOPS, din iunie 2022 -, au instalat dispozitive explozive sub gazoductele Nord Stream, și că norvegienii au activat apoi aceste bombe, trei luni mai târziu, provocând avarierea acestora.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.