FUNERALIILE LUI GHEORGHIU-DEJ

București, 24 martie 1965 – CEREMONIE GRANDIOASĂ, CU ONORURI MILITARE

„ADIO, SCUMP TOVARĂȘ”

Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost înmormântat cu onoruri militare, in cadrul unei ample ceremonii funerare care s-a desfășurat la București, pe data de 24 martie 1965.

Trupul „îmbălsămat al tovarășului Gheorghiu-Dej” (8.11.1901 – 19.03.1965), a fost initial depus la Palatul Regal (redenumit de comuniști „Palatul Republicii Populare Romine”), unde zeci de mii de români „i-au adus un ultim omagiu”, in zilele de duminica 21 martie, luni 22 și marți 23 martie.

„Sâmbăta, 20 martie (1965), in fata sediului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, o mare mulțime de oameni s-a adunat de la primele ore ale dimineții”[…] „intr-o tăcere solemna, cu fetele împietrite de durere, tineri si virstnici, oameni de toate profesiile, au venit in pelerinaj la cabinetul de lucru al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a aduce profundul lor omagiu primului secretar al C.C. al P.M.R., aceluia care și-a închinat întreaga sa viata înfloririi patriei, cauzei luminoase a socialismului și păcii”

Pelerinaj in Piata Palatului, funeraliile lui Gheorghiu Dej, președintele Consiliului de Stat al RPR, 20 martie 1965

„Este o imagine vie, emoționanta, a puternicei legături care unește pe oamenii muncii de partid, de conducătorii săi iubiți”

[…] „Grupuri, grupuri de pionieri trec in vârful picioarelor. Se desprinde o fata si apropiindu-se de masa aseaza pe coltul ei citiva ghiocei. Cu un gest spontan, isi scoate apoi cravata roșie si acoperă micul buchet” […]”

„In coloana fără sfârșit se afla și studenți de pe meleagurile continentului asiatic și african care învață in tara noastră” – ziarul Scânteia, nr. 6565, 21 martie 1965 (extras din articolul intitulat „La Cabinetul de lucru al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej”, semnat de Ion Mărgineanu)

ULTIMA GARDĂ

Garda la catafalcul lui Gheorghiu Dej, președintele Consiliului de Stat al RPR; sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghiu-Dej, depus in holul Palatului Consiliului de Stat(Palatul Regal)

La ceremonia funerară din 24 martie, care a început la ora 10.30, în jurul catafalcului s-au aflat membrii ultimei gărzi de onoare: Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Alexandru Bârlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ion Gheorghe Maurer, Borilă, Stefan Voitec, Mihai Dalea, Niculescu-Mizil şi Verdeţ.

OMAGIILE DELEGAȚIILOR STRĂINE

Dintre oaspeții străini prezenți la funeralii și-au prezentat condoleanțele și au depus coroane de flori „la Palatul Consiliului de Stat”, o serie de „delegații de stat și reprezentanți personali ai unor șefi de state”, precum „delegația de stat a Iranului – reprezentantul personal al Majestății sale Imperiale șahinșahul Iranului, dr. Naser Yeganeh, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de stat […]; delegația de stat din Franța – Jacques Marette, ministrul postelor si telecomunicațiilor, reprezentantul președintelui Franței, Jean Louis Pons, ambasadorul Franței in R.P. Romina, […]; delegația de stat din Pakistan -general Sher Khan, ambasadorul Pakistanului in RSF Iugoslavia […]; delegația de stat din Cambodgia – Huot Sam Ath, ambasadorul Cambodgiei in RSF Iugoslavia […]; delegația de stat a Indoneziei – amiralul R. Soebijakto, ambasadorul Indoneziei in RSF Iugoslavia […]; Jose Maria Alvarez de Toledo, ambasadorul Argentinei in R.P. Romina” (Scinteia, 25 martie 1965, p.2)
Delegația sovietică a fost condusă de Anastas Mikoian, cea chineză, de Zhou Enlai, premierul Consiliului de Stat al R. P. Chineze, iar delegația iugoslavă de Aleksandar Ranković, secretar al CC al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia.

CUVÂNTĂRI LA MITINGUL DE DOLIU

Mitingul de doliu pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej, la tribuna Nicolae Ceaușescu

La Mitingul de doliu (anunțat pentru ora 11:00) au luat cuvântul, „tovarășii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Ion Gheorghe Maurer si Nicolae Ceausescu.” (cuvântările au fost relatate integral in ziarul Scinteia, din 25 martie 1965, p.3)

SALVE DE TUN SI SIRENE

Cortegiul funerar, urmat de procesiunea formata de „mulțimea îndurerata, s-a deplasat la pas in urma sicriului” – așezat pe un afet de tun (protocol destinat suveranilor foști comandanți militari) -, spre „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”, din Parcul Libertății din Bucureștii (în prezent Parcul Carol I ), unde trupul îmbălsămat al lui Gheorghiu-Dej a fost depus în mausoleu.

Cortegiul funeral

Funeraliile s-au încheiat cu salve de tun.

În semn de omagiu, la ora 14.30, timp de 3 minute” s-a întrerupt „lucrul în toate întreprinderile și instituțiile din țară” – au sunat „sirenele întreprinderilor, locomotivelor, vaselor fluviale și maritime, s-a oprit circulația trenurilor, automobilelor, altor vehicule și a pietonilor„.

„Mitingul de doliu și întreaga desfășurare a funeraliilor„, precum se anunțase in ziare, „au fost transmise de toate posturile de radio și televiziune ale Republicii Populare Romîne.“ (Romînia liberă, Anul XXIII, nr. 6357, marți 23 martie, 1965).


Citeste si STRĂINĂTATEA IN DOLIU, PENTRU GHEORGHIU-DEJ


După 1990, trupul lui Gheorghiu-Dej a fost exhumat și reînmormântat în cimitirul Bellu (Șerban-Vodă), câteva alei mai sus de mormântul lui Aurel Vlaicu și locurile de veci ale unor mari generali români.

Vreme de 52 de ani, după înmormântarea lui Gheorghiu-Dej(*), afetul de tun nu a mai fost folosit la nicio alta ceremonie funerară din România – tradiția, destinata unui suveran care a fost și comandant militar, a fost reluată la ceremonia funerară a regelui Mihai, la 16 decembrie 2017

–-
(*)Orașul Onești a fost numit cândva Gheorghe-Gheorghiu Dej. De asemenea, orașul rus Liski a fost numit, în perioada 1965-1990, Georgiu-Dezh în onoarea sa .