MOARTEA LUI GHEORGHIU-DEJ

„INIMA TOVARĂȘULUI GHEORGHIU-DEJ A ÎNCETAT SĂ BATĂ”

Pe 19 martie 1965, la ora 17.43(*), Gheorghe Gheorghiu-Dej părăsea scena vieții, cat și pe cea politica.

Scânteia, sâmbăta, 20 martie 1965 (cu chenar negru)

DOLIU NATIONAL

La ședința comună a CC al P.M.R(*) și a Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, s-a decretat doliu național, până la funeraliile de miercuri, 24 martie.
Totodata, comunicatul CC al P.M.R si al Consiliului de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P. Romane, anunța „cu adâncă durere” încetarea din viaţă „după o boală grea”, a șefului de partid și de stat, „fiu credincios al clasei muncitoare și al poporului român, conducătorul iubit al partidului și poporului nostru”. – fiind prevazuta și instituirea unei comisii de partid și de stat pentru organizarea funeraliilor.

Pe 21 martie, comisia a informat, prin intermediul ziarului Scinteia, ca publicul va avea acces in „Palatul Republicii Populare Romine”, la catafalcul cu corpul neînsuflețit al tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a-și lua rămas bun”, in zilele de duminica, 21 martie, a.c. intre orele 11-14 si 16-22; luni 22 și marți 23 martie, a.c., intre orele 7-14 si 16-22″

DOLIU IN PRESA ROMANA

In perioada 20-23 martie 1965, toate publicațiile din România au difuzat ample ferpare și articole omagiale, în memoria celui care fusese (citam) „marele conducător”, „stegar de popor, mult temut de dușmani“, „cel mai brav, cel mai treaz din cei pururea treji“.

Desi propaganda îl desemna ca fiind „pururea treaz”, Gheorghe Gheorghiu-Dej nu se va mai trezi din acest ultim somn, iar decesul sau îl va propulsa la putere pe Nicolae Ceausescu (47 ani).

Succesiunea are loc destul de lin, fără prea mari polemici, cu sprijinul a patru „grei” din conducere, toți membrii ai Biroului Politic (BP): Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica şi Emil Bodnăraş.

Aproape ca și cum nici n-ar fi existat vreodată, numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej va dispărea destul de curând din preocupările presei, care se va concentra cu fidelitate și consecvență acerbă pe un nou idol: succesorul său, Nicolae Ceausescu.

OMAGII DIN STRĂINĂTATE

O serie de președinți de partid și de stat, prim-miniștrii și alți reprezentanți oficiali străini, au prezentat condoleanțele statului roman. in urma „neașteptatului /surprinzătorului deces” al lui Gheorghiu-Dej, după cum semnala presa occidentala, in epoca.

Mesajele au venit din SUA, Marea Britanie (din partea guvernului și reginei Elizabeth II), Elveția, Austria, Franța, Luxemburg, Italia, Portugalia, Suedia, R. D. Germania, Etiopia, Sierra Leone, Birmania, Ceylon, Iordania, Nicaragua, Argentina, Algeria, Sudan, Senegal, Siria, R. P. Chineza (Mao Zedong), URSS, R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovaca, R.P.D. Coreeana, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Polona, s.a.(telegrame și scrisori relatate integral in ziarul Scinteia, 25 martie 1965).

–
(*) ziarul Scinteia, Nr.6564, sâmbăta 20 martie 1965, conform „Buletinului medical”
(**) P.M.R – Partidul Muncitoresc Romin (denumire a P.C.R, din acea perioada)

Vezi si: