George G. MÂRZESCU

Publicat pe de

(4 iulie 1876, laşi -19 mai 1926, Iaşi)

„a fost „singura personalitate populară din acele vremuri deoarece, în calitate de primar al Iașului (27 aprilie 1914 – 14 decembrie 1916) și de șef al organizației liberale locale, a făcut eforturi deosebite pentru încartiruirea refugiaților și aprovizionarea populației” – Ion Gh. Duca:

A urmat liceul şi o parte din studiile universitare – Facultatea de Drept în oraşul său de origine, laşi, obţinând titlul de licenţiat în drept, la Bucureşti, cu teza Condiţiunea juridică a străinilor în România (1897). A construit treptat, în spiritul tradiţiei de familie, o cariera politică – şef de cabinet la Ministerul cultelor şi Instrucţiunii Publice (1896), director al ziarului Liberalul (1904-1906), subprefect de laşi (1907), deputat (1907-1916). Pentru o perioadă scurtă, a lucrat ca profesor suplinitor de drept civil la Universitatea din laşi (1901 -1904). în paralel cu aceste activităţi, a lucrat şi ca avocat în laşi. A fost primar al Iaşului (1914-1916), vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (191 6), ulterior ocupând funcţia de ministru în diferite portofolii – ministerul agriculturii, ministerul internelor, ministerul muncii şi ocrotirii sociale şi ministerul justiţiei (1916-1926).

în calitate de ministru al justiţiei (1923-1926), a adoptat un pachet normativ cu impact puternic asupra vieţii politice din acea perioadă – Legea persoanelor juridice, Legea privind dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, Legea pentru reprimarea unor infracţiuni contra liniştii publice. în baza Legii Mârzescu – Legea persoanelor juridice, Partidul Comunist Român a fost scos în ilegalitate la 6 aprilie 1924.

Concomitent, a reformat organizarea sistemului judiciar român prin adoptarea Legii privitoare la unificarea unor dispoziţiuni de procedură civilă şi comercială pentru înlesnirea şi accelerarea judecăţilor înaintea tribunalelor şi Curţilor de Apel, Legii pentru organizarea judecătorească şi unificarea organizării Ministerului Public, dar mai ales a Legii pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie şi a Legii pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

Din activitatea sa, s-au păstrat o serie de caiete cu însemnări zilnice (1917-1918). Activitatea sa, ca om politic şi jurist este perfect oglindită de aprecierile contemporanului său Vlad Udrea, într-un articol apărut în Palatul de Justiţie (1926) înzestrat cu o vastă şi aleasă cultură, de o inteligenţă rară, spirit echilibrat, clarvăzător, om de un tact perfect, muncitor neobosit … sincer, drept şi mai presus de toate un bun patriot, G.G. Mârzescu a adus în lumea politică de azi nota, adevărata notă de democraţie demnă şi echilibrată, care i-a câştigat simpatii până şi la adversarii săi politici…”.

foto: Romania regelui Ferdinand