LEGE nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii)

(Legea Mârzescu, după numele iniţiatorului şi susţinătorului ei, G.G. Mârzescu, ministrul Justiţiei) Textul actului publicat în M.Of. nr. 27/6 feb.1924

CAPITOLUL 1
I. Dispozitii generale

A. Personalitatea juridica

Art.1. – Persoanele juridice de drept public se creaza numai prin lege.

Asociatiile si fundatiile, fara scop lucrativ sau patrimonial, create si organizate de particulari, nu pot dobindi personalitatea juridica decit in conditiile legii de fata.

Ele sint considerate persoane juridice de drept privat.

Societatile si asociatiile prevazute de codurile de comert si alte legi vor avea acelasi caracter si ramin supuse dispozitiilor acelor legi.

Art. 2. – Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgarii legii de fata vor continua sa functioneze potrivit dispozitiilor legilor, hotaririlor sau actelor care le-au constituit si care vor fi contrare dispozitiilor de ordine publica ale acestei legi.

Ele sint obligate insa, ca in termen de sase luni de la promulgarea acestei legi sa comunice grefei tribunalului, in circumscriptia careia functioneaza administratia lor principala, titlurile pe temeiul carora au dobindit personalitatea juridica, statutele sau actele constitutive, precum si informatiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicatie al acestei legi.

Grefa tribunalului este obligata a inscrie organizatia sau asezamintul in registrul persoanelor juridice.

Contravenientii la aceasta dispozitie cad sub prevederile art. 94 din aceasta lege.

Art.3. – Asociatiile si asezamintele fara scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobindi personalitatea juridica decit pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil in circumscriptia careia s-au constituit.

Aceasta decizie nu se poate da decit la cererea celor interesati:a) Dupa ce s-a cerut avizul ministerului in competenta caruia cade scopul asociatiei sau asezamintului;b) Dupa ce s-a ascultat concluziile ministerului public si s-a constatat ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de directie si administratie si celorlalte conditii, nu contravin la dispozitiile legii de fata.

Partile interesate, ministerul competent si reprezentantul ministerului public au dreptul de apel potrivit art. 90.

Art.4. – Persoana juridica va avea fiinta numai de la data inscrierii deciziei de recunoastere ramasa definitiva, in registrul special care va fi tinut in acest scop la grefa fiecarui tribunal civil.

Art.5. – Personalitatea juridica nu se poate recunoaste unei colectivitati de asociatii sau asezaminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridica e individuala si efectul ei nu se poate intinde in afara de asociatia sau asezamintul pentru care a fost acordata.

Un asezamint creat de o persoana juridica nu poate avea o personalitate distincta de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decit daca i se recunoaste formal aceasta, in conditiile statornicite prin legea de fata.

Art.6. – Nu se poate recunoaste personalitatea juridica a asociatiilor si asezamintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sint formate in vederea realizarii unui asemenea scop.

Art.7. – Persoanele juridice de drept privat, fara scop lucrativ sau patrimonial, care isi au sediul in strainatate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridica si sa functioneze pe teritoriul Statului roman in conformitate cu legile romane, daca sint recunoscute dupa legile tarii lor si daca in prealabil au obtinut autorizarea guvernului roman.

Autorizarile acordate acestor persoane juridice se vor inscrie la cererea lor, sub sanctiunea unei amenzi de 5.000 – 20.000 lei si in caz de recidiva sub sanctiunea retragerii autorizatiei, in registrul tribunalului civil al circumscriptiei in care se va stabili sediul administratiei, sucursala, sau domiciliul ales.

Cind nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publica in Monitorul Oficial si se afiseaza la primaria si tribunalul domiciliului ales.

Art.8. – Fara distinctie intre persoanele juridice de drept privat existente si acele ce se va forma in viitor, de la data promulgarii legii de fata, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociatiei sau asezamintului, nici o modificare a organelor de control si administratie, nici o incetare sau dizolvare, operatiunile de lichidare si de atribuire de bunuri, nu se va putea face decit conform acestei legi.

Aceste persoane sint obligate a se supune tuturor dispozitiilor declarate de ordine publica in legea de fata.

Modificarile statutelor sau actelor constitutive sint supuse verificarii si aprobarii puterii judecatoresti in conditiile art. 1.

B. Folosinta drepturilor civile

Art.9. – Persoanele juridice de drept privat, cazind sub prevederile legii de fata, nu se pot folosi decit de drepturile ce le sint necesare pentru realizarea scopului si destinatiei lor.

Ele nu pot contracta obligatii decit tot in vederea realizarii acestui scop si acestei destinatii.

Art.10. – Persoanele juridice nu pot primi liberalitati decit daca vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de ministrii.

C. Exercitiul drepturilor civile

Art.11. – Persoanele juridice nu-si pot exercita drepturile decit daca sint inzestrate cu organele de directie si administatie prevazute in statute, actul consultativ sau in legea de fata.

Art.12. – Vointa persoanelor juridice se manifesta prin organele lor.

Actele juridice incheiate de aceste organe, in conformitate cu statutele si in limita puterilor ce le sint atribuite, sint considerate ca incheiate de insasi persoana juridica pe care o obliga.

Actele prin care organele persoanei juridice ar urmari un vadit scop strain aceluia pentru care asociatia sau fundatia a fost constituita sau recunoscuta, nu vor avea efect fata de persoana juridica.

Persoana juridica raspunde de toate faptele contractuale, delictuale si quasi-delictuale, savirsite de organele ei in timpul exercitarii functiunii lor.

Membrii care formeaza organele de directie si administratie sint personal si solidar raspunzatori pentru daunele provenite din culpa lor, atit fata de teriti, cit si fata de persoana juridica insasi.

D. Sediul

Art.13. – Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administratiei sale. Schimbarea de domiciliu trebuie sa fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului si vechiului domiciliu.

Sub sanctiunea prevazuta la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face mentiunea de stramutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va inscrie persoana juridica in registrul prevazut la art. 4.

Art.14. – Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate actele judiciare si extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, in lipsa, la domiciliul ales.

E. Supraveghere

Art.15. – Statul are un drept de supraveghere si control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmari: pe de o parte, ca ele sa se administreze si sa-si indeplineasca menirea in conformitate cu statutele si cu actele constitutive, iar pe de alta parte, ca sa lucreze impotriva bunelor moravuri, ordinei publice si sigurantei Statului.

Aceasta actiune de supraveghere si control se va exercita prin inspectorii si delegatii ministerului, sub autoritatea si controlul caruia cade fundatia sau asociatia, precum si prin comisia superioara a persoanelor juridice.

Art.16. – Numirea delegatului ministerului pe linga organele de directie si de administratie, nu poate avea loc decit numai pe linga fundatiile si asociatiile subventionate sau legate de Stat prin conventii.

Acelasi drept, la numirea de delegati judeteni sau comunali, il au autoritatile judetene sau comunale pentru fundatiile si asociatiile care se vor gasi fata de ele in situatia de mai sus.

Celelalte persoane juridice nesubventionate sint supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente.

Art.17. – Fiecare autoritate interesata nu va putea numi mai mult de un delegat de fundatie sau asociatie. Autoritatile judetene sau comunale pot insarcina cu aceasta functie pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegatii judeteni sau comunali. O persoana poate indeplini aceasta functie pe linga mai multe fundatii sau asociatii.

Art.18. – Delegatii ministerului si, in lipsa acestora, delegatii judeteni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de directie sau administratie, ce s-ar gasi contrarii actelor de fundatie, regulamentelor interioare, conventiilor cu ministerul, judetul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice si sigurantei Statului.

Despre acest lucru se va incheia un proces-verbal care se va comunica de urgenta organelor persoanei juridice.

Delegatii vor participa cu vot consultativ la sedintele organelor de directie si administratie. Directorii sau administratorii sint obligati sa-i convoace.

In lipsa delegatilor de la sedinte, organele de directie si administratie sint obligate sa comunice delegatilor deciziile luate.

Sub sanctiunea retragerii mandatului de directie si administratie si a dizolvarii fundatiei sau asociatiei, independent de celelalte sanctiuni civile si penale de drept comun, persoanele care formeaza organele de directie si administratie sint personal si solidar raspunzatoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundatie, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice si sigurantei Statului, fata de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare.

Delegatii vor putea aduce la cunostinta publica, prin Monitorul Oficial si prin publicatiile mai raspindite din localitate, numarul, data si obiectul deciziilor suspendate.

Art.19. – Organele de directie si administratie sint obligate a repune in discutie chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate in baza art. 18 pentru a primi solutia conforma actelor de fundatie, regulamentelor, conventiilor, Constitutiei si legilor tarii.

In caz de refuz de discutie din partea organelor de directie si administratie, sau in caz de mentinere a deciziei suspendate, delegatii guvernului vor aduce imediat cazul la cunostinta comisiei persoanelor juridice de pe linga ministerul justitiei, care va da o decizie executorie.

In cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de directie si administratie au drept de apel la comisia superioara a persoanelor juridice, care decide in ultima instanta asupra dispozitiilor ce urmeaza a se executa in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. Art.20 Delegatii isi exercita dreptul lor de supraveghere si de control asupra tuturor organelor de directie, administratie si control, a fundatiei sau asociatiei, sub orice denumire s-ar gasi, comitete sau consilii de directie si administratie, eforii sau epitropii, adunari generale, colegii, etc.

Art.21. – In toate fundatiile si asociatiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 si urmatorii, actiunea de supraveghere si control se va exercita de inspectorii ministerului,la insarcinarea ministerului sau la cererea organelor de directie si administratie a fundatiilor sau asociatiilor.

Cind scopul persoanei juridice cade in competenta a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercitiul actiunii de control si supraveghere.

Persoanele juridice ale caror scopuri sint insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne.

Inspectorii vor avea sa cerceteze numai daca fundatiile si asociatiile functioneaza potrivit actelor de fundatie sau actelor lor constitutive, daca institutiile create corespund conditiilor statornicite prin aceste acte si conditiilor de ordine publica din Constitutia si legile tarii.

Inspectorii nu pot face observatii si da indicatii direct organelor de directie si administratie ale fundatiilor sau asociatiilor. Constatarile lor se consemneaza in rapoarte scrise asupra carora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecatoresti, prevazute in legea de fata.

Controlul Statului nu prejudiciaza controlul instituit de statute sau actul constitutiv.

Art.22. – Daca organele de directie sau administratie nu se conformeaza legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau daca se constata ca averile ce le sint incredintate se risipesc, se deturneaza, sau se intrebuinteaza in alte scopuri decit acele prevazute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea si controlul caruia functioneaza fundatia sau asociatia, va trimite pe administratorii raspunzatori inaintea Curtii de apel in circumscriptia careia cade sediul principal al fundatiei sau asociatiei.

Administratorii pot fi condamnati la destituire, in afara de celelalte penalitati prevazute in legile ordinare dupa dreptul comun.

Art.23. – Administratorii asociatiilor si fundatiilor care cu rea credinta lucreaza la vatamarea persoanelor sau lucrarilor incredintate directiei si administratiei lor, se vor pedepsi cu inchisoare de la o luna la un an.

Art.24. – Toate organele de directie si administratie ale fundatiilor sint datoare sa inainteze ministerului sub autoritatea si controlul caruia functioneaza, in termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificata de pe actele de fondare si un inventar de averea ce poseda, insotit de bilantul si contul de gestiune al anului precedent.

F. Incetarea personalitatii

Art.25. – Asociatiile si fundatiile isi pierd personalitatea juridica, de plin drept sau prin justitie, in cazurile determinate prin legea de fata.

Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, isi pierd dreptul de a functiona in Romania si prin retragerea autorizatiei.

Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de ministri.

Art.26. – In cazuri urgente cind s-ar constata ca o persoana juridica isi desfasoara activitatea impotriva bunelor moravuri, ordinii publice si sigurantei Statului, consiliul de ministri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice functionarea persoanei juridice, pina la intrarea ei in legalitate, sau chiar poate hotari dizolvarea ei. In acest din urma caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decit de puterea judecatoreasca in conditiile art. 29, 54 si urmatorii, 82 si urmatorul. In afara de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decit prin justitie.

Comisia superioara a persoanelor juridice apreciaza urgenta la cererea consiliului de ministri sau la aceea a ministrului de justitie.

G. Destinatia bunurilor

Art.27. – Oricare ar fi cauza incetarii personalitatii juridice sau retragerii autorizatiei, patrimoniul persoanei juridice va primi destinatia indicata in actul de fondare, in statute sau in actul constitutiv si la asociatii, in caz de tacere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinatia indicata de hotarirea adunarii generale luata inainte de dizolvare.

Nici intr-un caz insa adunarea generala nu poate atribui bunurile ramase decit unei alte persoane juridice de drept privat din tara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind in Stat interesele servite de persoana juridica desfiintata.

In lipsa unei indicatii statutare, sau a unei hotariri a adunarii generale, sau in fata unei hotariri a adunarii generale, contrarii dispozitiilor de mai sus, bunurile ramase vor trece in patrimoniul asociatiei sau fundatiei de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotari de comisiunea persoanelor juridice de pe linga ministerul justitiei, luindu-se si avizul ministrului, sub autoritatea si controlul caruia cadea persoana juridica desfiintata.

Art.28. – Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele aratate la art. 53 (punctul III) alin. a si b si art. 81 (p.II), trece la fondul de asistenta sociala.

II. Lichidarea si radierea inscrierii

Art.29. – Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 si urmatorii, precum si 82 si urmatorul din aceasta lege.

Art.30. – Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face inscriindu-se integral in registru actul care a constatat, declarat sau hotarit dizolvarea.

CAPITOLUL 2
Despre asociatii

A. Conditii de constituire

Art.31. – Asociatia este conventia prin care mai multe persoane pun in comun, in mod permanent, contributia lor materiala, cunostintele si activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmareste, foloase personale sau patrimoniale.

Scopul asociatiei poate fi sau ideal, sa corespunda intereselor generale ale colectivitatii sau numai a unei categorii sociale din care asociatii fac parte, sau, in fine, sa corespunda intereselor personale nepatrimoniale ale asociatilor.

Art.32. – Asociatia pentru a putea dobindi personalitatea juridica, trebuie sa fie compusa din cel putin 20 membri si sa prezinte in statute o organizare din care sa rezulte o vointa colectiva, independenta de vointa asociatilor ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct si autonom de patrimoniul individual al fiecarui asociat.

Patrimoniul social de fondare va trebui sa fie in masura de a realiza cel putin partial scopul pentru care se constituie asociatia.

Nici contributiile sau dotatiile initiale, nici cotizatiile periodice si nici subventiile Statului roman, judetelor sau comunelor si in genere a persoanelor de drept public, nu sint supuse autorizarii prevazuta la art. 10.

Obligatiunea constituirii initiale a patrimoniului social nu priveste asociatiile sau sindicatele profesionale.

Art.33. – Actul constitutiv si statutele se vor face in forma autentica.

Asociatia nu va putea cere recunoasterea calitatii de persoana juridica, decit dupa adoptarea statutelor de catre asociati si dupa desemnarea sau alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, raspunderea directiei si administrarii asociatiei.

Art.34. – Statutele vor cuprinde obligatoriu:

1. Denumirea asociatiei;
2. Obiectul si scopul;
3. Sediul principal si, eventual, sucursalele sau filialele;
4. Patrimoniul initial, cuantumul si compunerea lui, precum si cotizatiile;
5. Organele de directie, administratie si de control.

Statutele nu pot deroga la dispozitiile de ordine publica ale legii de fata.

In lipsa unor dispozitii statutare suficiente pentru organizarea asociatiei si reglementarea raporturilor acesteia cu asociatia se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.

B. Organizarea

Art.35. – Organele principale ale asociatiei de stat:

1. O adunare generala, si
2. O directie, un comitet de directie sau un consiliu de administratie.

Art.36. – Adunarea generala este organul suprem al asociatiei, ea se compune din asociati, care intrunesc conditiile prevazute in statute sau in actul constitutiv.

In lipsa prevederii unor asemenea conditii, vor face parte din adunarea generala, toti asociatii, fara nici o distinctie.

Adunarea generala va fi convocata de persoana careia i se incredinteaza de organele in drept ale asociatiei conducerea suprema.

Convocarea va avea loc obligatoriu in cazurile prevazute in statute, ori cind se va hotari de comitetul de directie sau administratie si oricind se va cere in scris si motivat, directiei de cel putin o cincime din numarul asociatilor.

Convocarea va trebui sa cuprinda locul si data convocarii, precum si ordinea de zi.

In afara de cazurile urgente constatate de comitetul de directie, ce trebuie sa fie comunicata cu cel putin trei zile libere inainte de data convocarii.

Art.37. – Cind cei insarcinati cu convocarea, sau inlocuitorii lor nu mai au calitatea, sint absenti sau impiedicati de a convoca, precum si in cazul cind, desi avind calitatea, refuza de a convoca, daca statutele si actul consultativ nu prevad situatia, prim-presedintele sau presedintele tribunalului, in circumscriptia careia functioneaza asociatia, va putea autoriza pe asociatii, care iau adus la cunostinta cazul, sa faca convocarea, sa delege pe cel mai in virsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea si controlul caruia se gaseste asociatia, sa prezideze adunarea generala si sa constate hotaririle ei printr-un proces-verbal. In lipsa unui asemenea reprezentant, delegatia se poate da unuia din reprezentantii ministerului public.

Art.38. – Adunarea generala decide:

1. Asupra prestatiilor si cotizatiilor la care vor fi supusi asociatii;
2. Asupra admiterii si excluderii membrilor asociatiei potrivit statutelor;
3. Asupra formelor de convocare a adunarii generale;
4. Asupra modului de votare;
5. Asupra cvorumului si majoritatii cu care vor lua hotaririle;
6. Asupra numirii directiei sau altor organe de administratie si control;
7. De a determina atributiile organelor de sub lit. f;
8. De a controla activitatea si gestiunea organelor de directie, administratie si control;
9. De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de directie, administratie si control, cind prin culpa si actele lor ar periclita interesele asociatiei.

Art.39. – Toti asociatii au drept de vot egal.

In afara de exceptiile mai jos statornicite, si in lipsa de alte dispozitii exprese, nu se va putea lua nici o decizie decit daca vor fi raspuns convocarii cel putin jumatate plus unu (majoritatea absoluta) din numarul asociatilor.

La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absoluta a celor prezenti, oricare ar fi numarul lor.

Deciziile pentru dizolvarea asociatiei, sau transformarea scopului social, trebuie sa intruneasca cel putin 2/3 din numarul total al asociatilor prezenti si absenti.

Art.40. – In mod accesoriu, asociatiile vor putea face intreprinderi economice, intrucit acestea sint in legatura cu scopul principal al asociatiei.

Asemenea intreprinderi insa nu se pot decide decit de adunarea generala.

Art.41. – Propunerile sau actele facute in scris, fara deliberare, vor avea puterea de decizie, daca vor fi semnate de unanimitatea asociatilor.

Art.42. – Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendentii sau ascendentii directi, prin fratii sau surorile lui, intr-o chestiune supusa deciziei adunarii generale, sau deciziei unuia din organele de directie sau administratie, nu va putea lua parte la vot.

Membrii organelor de directie si administratie vor fi cel putin in majoritate absoluta cetateni romani.

Art.43. – Directia, comitetul sau consiliul de administratie reprezinta asociatia in toate actele vietii sale juridice, conformindu-se statutelor si deciziilor adunarii generale. Dupa expirarea mandatului, ea gireaza afacerile pina la alegerea sau numirea noilor organe.

Art.44. – Organele de directie si administratie sint obligate sa intocmeasca anual bugetul asociatiei, pe care il supun aprobarii adunarii generale si, eventual, organelor superioare, carora sint subordonate prin legi speciale.

Bugetul se va intocmi pe capitole si articole, distinct sumele pentru personal, material si cheltuieli diverse.

La aprobarea si ordonantarea cheltuielilor se va tine seama de destinatia alocatiilor bugetare.

La persoanele juridice subventionate de stat, judet si comune, autoritatea care acorda subventia va putea cere, cu prilejul ordonantarii totale sau partiale a subventiilor, justificarea imbunatatirii ultimei subventii ordonantate.

Art.45. – Aceste organe sint de asemenea obligate sa prezinte adunarii generale bilantul gestiunii la finele fiecarui an social.

Cite un exemplar de pe buget si bilant se va prezenta ministerului sub autoritatea si controlul caruia se gaseste asociatia.

Art.46. – Cind organele de directie, administratie si control, nu pot functiona din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricarei alte cauze de impiedicare a vreunuia din membrii sai, prim-presedintele si presedintele tribunalului, de la sediul asociatiei, din oficiu, sau la cererea celor interesati, pina la adunarea generala care se va convoca, conform art. 36 si 37, pentru a decide organul in drept sa completeze, dind delegatie provizorie, in conditiile statutelor, actului constitutiv si legii, asociatilor ce personal va crede ca ar putea raspunde mai bine acestei chemari.

C. Despre asociati

Art.47. – Calitatea de asociat este personala si individuala, ea nu poate trece la succesori.

Art.48. – Asociatul este la drept autorizat a iesi oricind din asociatie, cu conditia sa comunice hotarirea sa organelor de directie si administratie, cel putin sase luni inainte de finele anului social.

Art.49. – Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociatilor, procedura excluderii, si organele care o pronunta. Excluderea pronuntata de un organ de directie sau administratie da, de drept interesat, un drept de apel la adunarea generala, care decide in ultima instanta.

Cind statutele nu prevad cazurile, procedura si organele de excludere, pe temeiul legii de fata, excluderea nu se poate pronunta decit de adunarea generala cu majoritate de 2/3.

Art.50. – Asociatii, care se retrag sau care sint exclusi, n-au nici un drept asupra avutului social.

Ei ramin obligati a achita cotizatiile pe tot timpul cit au fost asociati.

Art.51. – Drepturile personale cistigate ale unui asociat, sociale sau extra-corporative, obliga asociatia, intrucit titularul lor n-ar fi renuntat la ele in mod expres prin scris.

Art.52. – In termen de 10 zile de cind decizia a devenit publica, asociatul absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, daca o socoteste contrara statutelor, actului constitutiv sau legii.

In acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecatoresc organelor de conducere si administratie, precum si ministerului competent.

Deciziile adunarii generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul public sau partile interesate, inaintea instantelor judecatoresti de dizolvare, pentru motive de ordine publica si abatere de la scopul societatii.

D. Dizolvare

Art.53. – Asociatia isi pierde personalitatea juridica in urmatoarele cazuri:

1. Prin decizia asociatiei, atunci cind adunarea generala, potrivit art. 39, va fi hotarit dizolvarea;
2. De plin drept:
   1. Cind a expirat termenul pentru care asociatia a fost constituita sau cind scopul social a fost realizat;
   2. Cind scopul asociatiei nu mai poate fi realizat;
   3. Cind asociatia din cauza de insolvabilitate, nu-si poate continua activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze;
   4. Cind organele de directie si administratie nu mai pot fi constituite in conformitate cu statutele;
   5. Cind numarul asociatilor va fi scazut sub limita fixata de statute sau limita fixata de lege;
3. Prin judecata:
   1. Cind scopul sau actiunea asociatiei a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice;
   2. Cind scopul se urmareste prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri si ordinii publice;
   3. Cind asociatia, fara de a fi autorizata dupa cum se arata in art. 39, relativ la transformarea scopului, urmareste un alt scop decit acel pentru care s-a constituit si pe care l-a declarat;
   4. Cind deciziile adunarii generale sint luate cu violarea dispozitiilor statutare, actelor constitutive sau legii.
4. Prin decizia puterii executive in cazurile art. 25 si 26.

E. Lichidare

Art.54. – In cazurile de dizolvare prevazute de art. 53 alin. I, lichidarea patrimoniului asociatiei se va face de organele de directie si administratie, sau de persoanele numite de adunarea generale.

Lichidatorii, in caz de dizolvare judiciara, se vor numi prin sentinta care hotaraste dizolvarea.

In caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a oricarui interesat, lichidatorii se vor numi in camera de consiliu, de tribunalul civil de la sediul asociatiei.

Art.55. – Lichidatorii sint obligati a indeplini toate formalitatile cerute de legea de fata pentru inscrierea si publicarea lichidarii asociatiei.

Publicatiile de lichidare vor arata:a) Numele lichidatorilor si imobilul in care si-au instalat birourile, daca localul fostei administratii nu va putea fi pastrat;b) Invitatia creditorilor la producerea creantelor lor.

Creditorii cunoscuti trebuie sa fie invitati si prin notificatii individuale.

Publicarea va fi socotita indeplinita dupa 5 zile libere de la ultima insertiune.

Art.56. – Indata dupa intrarea lor in functie, lichidatorii sint obligati ca, impreuna cu organele de directie si administratie ale asociatiei, sa faca inventarul si bilantul averii, din care sa constate exact situatia activului si pasivului.

Atit inventarul cit si bilantul vor fi contrasemnate de lichidatorii si reprezentantii directiei si administratiei in lichidare.

Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operatiile relative la lichidare.

Directia si administratia va indica si incredinta lichidatorilor registrele si actele asociatiei.

Odata cu numirea lichidatorilor inceteaza mandatul organelor de directie si administratie.

Art.57. – Asociatia nu inceteaza insa a avea fiinta decit la terminarea lichidarii.

Art.58. – Lichidatorii sint obligati sa continue afacerile in curs, sa incaseze creantele, sa plateasca pe creditori si, daca numerarul este insuficient, sa transforme si restul activului in bani, procedind mai intii prin licitatie publica la vinzarea averii mobile.

Lichidatorii pot face operatiunile noi necesare lichidarii afacerilor in curs.

Art.59. – Suma cuvenita creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna in contul lui.

Daca plata creantei nu se poate face imediat, sau daca creanta e contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte ca creditorii sa fie garantati.

Art.60. – In orice caz, lichidatorii nu pot incheia operatiunile si remite celor in drept contul gestiunii, decit dupa expirarea unui an de la publicarea dizolvarii asociatiei.

Art.61. – Lichidatorii care vor contraveni la obligatiile de mai sus vor fi solidari responsabili fata de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor.

Art.62. – Atit fata de asociatie cit si fata de asociati, lichidatorii sint supusi regulilor mandatului.

Art.63. – Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sint obligati sa faca bilantul, sa-l depuna la grefa tribunalului, la ministerul competent si totodata sa-l publice in Monitorul Oficial si in ziarele mai raspindite. Afara de aceasta, afise anuntind terminarea lichidarii si depunerea bilantului se vor lipi in sala tribunalului, la primarie si pe usa imobilului administratiei.

Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului si la ministerul competent un memoriu descriind toate operatiunile de lichidare si rezultatul lor.

Ei vor depune tribunalului si registrul lor jurnal.

Art.64. – Daca in termen de 30 zile libere de la publicarea bilantului in Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contestatie, bilantul se va considera definitiv aprobat si lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remita celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare, impreuna cu toate registrele si actele societatii si lichidarii.

Numai dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati ca descarcati.

Art.65. – Contestatiile la bilantul lichidatorilor, publicat in conditiile articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidarii.

Toate contestatiile se judeca in prima si ultima instanta de tribunal printruna si aceeasi sentinta.

CAPITOLUL 3
Despre fundatii

A. Conditii de constituire

Art.66. – Fundatia este actul prin care o persoana fizica sau juridica constituita, un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu, si-l destina, in genere, in mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes obstesc.

Art.67. – Fundatia intre vii se constituie prin act autentic, iar fundatia testamentara printr-una din formele prevazute pentru testamente.

Statutele sau orice alte alcatuiri care vor insoti actul de fundatie facut in forma autentica vor avea aceeasi forma ca insasi acest act.

Art.68. – Fundatiile dobindesc personalitatea juridica in conditiile stabilite la art. 3.

Cererea de recunoastere nu va putea fi facuta decit dupa instituirea si numirea organelor de directie si administratie.

Art.69. – Mostenitorii si creditorii fondatori au fata de fundatie aceleasi drepturi ca si fata de orice alta liberalitate.

Art.70. – Nici fondatorul, nici mostenitorii lui nu pot revoca fundatia dupa inregistrarea cererii de recunoastere facuta conform art. 84 din prezenta lege.

Art.71. – Daca fundatia intre vii sau testamentara este recunoscuta persoana juridica dupa moartea fondatorului, efectele liberalitatilor facute anterior recunoasterii se vor produce pentru fundatiile intre vii de la data actului autentic de fundatie; iar pentru fundatiile testamentare de la data mortii testatorului.

Acelasi efect il vor avea liberalitatile facute in timpul vietii fondatorului, anterior insa recunoasterii calitatii de persoana juridica.

B. Organizare

Art.72. – Actul de fondare va fi nul de drept si nu va putea da loc la recunoasterea calitatii de persoana juridica, daca nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu intruneste conditiile esentiale cerute de legea de fata.

Actul de fondare poate determina in cuprinsul lui, sau in alcatuiri separate, organele de directie si administratie, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de functionare, sau a institutiilor ce urmeaza a se crea.

Lipsa acestor stipulatii nu anuleaza actul, fundatia urmind a se conduce in administratie potrivit dispozitiilor legii de fata.

Art.73. – Fiecare fundatie trebuie sa aiba organe de directie, administratie si de control, instituite potrivit actului de fundatie, statutelor sau alcatuirii fondatorului, sau, in lipsa acestora, potrivit dispozitiilor de mai jos.

Art.74. – Cind actul de fundatie n-a determinat organele de directie si administratie, ministerul sub autoritatea si controlul caruia urmeaza a functiona fundatia, va cere Curtii de apel, in circumscriptia careia isi are sediul fundatia, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.

Art.75. – Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din partile interesate, va face numirea administratorilor si in cazul cind directia si administratia instituita de fondator nu mai poate fi din orice cauza inlocuita, completata si continuata.

Art.76. – Cind fundatia nu se gaseste suficient organizata, Curtea de apel poate decide inlocuirea regulamentului interior de functionare a fundatiei pe bazele dispozitiilor din legea de fata.

Regulamentul se intocmeste de organele de directie si administratie, se aproba de minister si se publica in Monitorul Oficial.

Administratia fundatiei si numirea personalului se vor face de directie.

Cind fundatia nu poate fi organizata asa incit sa corespunda scopului sau, sau daca patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, daca actul de fundatie nu se opune, ca patrimoniul ei sa fie trecut la o alta fundatie de drept privat din tara sau institutie de drept public, avind acelasi scop sau un scop cit mai asemanator posibil. Se vor respecta pe cit posibil dispozitiile fondatorului conciliabile cu noua situatie.

Art.77. – Organele de directie si administratie ale fundatiei au drepturile si obligatiile aratate in art. 35 si urmatorii din aceasta lege.

C. Modificare

Art.78. – Curtea de apel, luind si avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de directie si administratie, modificarea organizatiei statornicita de fondator, daca aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor si realizarea scopului fundatiei.

In asemenea caz, decizia Curtii va hotari si numele unei organizatii care va servi organelor de directie si administratie la intocmirea regulamentului de organizare si functionare, care va fi supus si aprobarii ministrului ce reprezinta interesele generale de fundatie.

Atit organele de directie si administratie cit si ministerul si autoritatea judecatoreasca, vor da intotdeauna, dispozitiilor nelamurite de actul de fundatie, interpretarea care poate asigura realizarea scopului.

Art.79. – Dupa aceeasi procedura, Curtea de apel, luind si avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundatiei, in parte realizabil, atunci cind se constata ca el nu mai are caracterul lui primitiv si fundatia nu mai corespunde nevoilor sale sau pretentiilor ce fondatorul ar manifesta, in mod normal, daca i-ar sta in putinta.

Art.80. – Modificarea nu poate atinge specialitatea fundatiei.

Nici intr-un caz insa nu se poate decide schimbarea sau modificarea cind se constata ca scopul este integral irealizabil.

Tot astfel se va urma cind se va constata necesitatea modificarii sau suprimarii din actul de fundatie a conditiilor si sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundatiei.

In toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui in linie directa.

D. Dizolvare

Art.81. – Personalitatea fundatiei inceteaza in urmatoarele cazuri:

1. De plin drept:
   1. Cind scopul ei se gaseste indeplinit;
   2. Cind scopul ei nu mai poate fi realizat, si c) Cind fundatia a devenit insolvabila.
2. Prin judecata si prin decizia puterii executive in cazurile prevazute de art. 26 si 53.

E. Lichidare

Art.82. – Lichidarea patrimoniului fundatiei se va face potrivit regulilor de sub art. 54-65.

Art.83. – Cind dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiti prin aceeasi sentinta care a hotarit sau declarat dizolvarea.

In cazul cind dizolvarea s-a operat fara a interveni vreo judecata, precum si in cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiti de tribunalul civil de la sediul fundatiei, in camera de consiliu, la staruinta ministerului public , sau a oricarui interesat.

CAPITOLUL 4
Despre inscrierea persoanelor juridice

Art.84. – Inscrierea persoanelor juridice se va face in registre speciale, tinute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal.

Vor fi registre deosebite pentru asociatii si pentru fundatii.

Inscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din Romania sau la domiciliul ales.

La fundatii, daca indicatia sediului nu va rezulta din cuprinsul actului de fundatie, inscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului.

Dupa constituirea fundatiei si a organelor ei de directie si administratie, inscrierile ulterioare prevazute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundatiei.

Art.85. – Cererea de inscriere va trebui sa cuprinda:

1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;
2. Obiectul si scopul;
3. Sediul sau principal si sucursalele ce vor fi;
4. Numele, profesiunea si domiciliul persoanelor care sub orice titlu sint insarcinate cu directia sau administratia;
5. Data actelor de constituire si a statutelor.

Art.86. – Cererea pentru asociatii va fi facuta de mebrii fondatori, de directie, sau de 7 asociati.

Cererea pentru fundatii facuta prin acte intre vii se va face numai de fondator, iar dupa moartea sa, si pentru fundatiile testamentare, de mostenitori legatari, executorii testamentari, organele de directie si administratie, si ministerul care reprezinta interesul general ce fundatia urmeaza a servi.

Art.87. – Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind:

1. O copie legalizata de pe actul constitutiv al persoanei juridice;
2. O copie de pe statute si de pe actul de constituire a organelor de directie si administratie, daca aceasta a fost numita ulterior;
3. Daca statutele sau numirea directiei au fost votate si adoptate intr-o adunare generala, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al sedintei.

Art.88. – Daca tribunalul constata ca formele si cerintele articolelor de mai sus sint indeplinite si fundatia si asociatia merita sa aiba capacitatea juridica, va decide potrivit art. 89 si va ordona inscrierea.

Art.89. – Tribunalul cerceteaza in camera de consiliu daca actele depuse, pentru asociatii si pentru fundatii, indeplinesc conditiile si formele prevazute in legea de fata.

Concluziile ministerului competent si al reprezentantului ministerului public sint obligatorii si hotarirea se va pronunta in sedinta publica fata cu acestia.

Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera in favoarea constituirii persoanei juridice.

Tribunalul va putea cere lamuriri si partilor, daca va crede de cuviinta.

Art.90. – Hotarirea se da fara drept de opozitie, dar cu drept de apel in termen de 10 zile libere de la pronuntare.

Decizia de admitere ramasa definitiva se va inscrie de grefa in registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor pastra la dosarele respective.

Apelul se declara la grefa tribunalului.

Partile interesate, ministerul public si ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului.

Asupra apelului, Curtea, in termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunta, urmind procedura aratata mai sus.

Decizia va fi fara opozitie. Se pot admite memorii scrise.

Recursul se va face in termen de 15 zile de la pronuntare.

Art.91. – Inscrierea va reproduce continutul declaratiilor prevazute la art. 85, precum si data si numarul incheierii care a admis inscrierea.

Mentiunea despre inscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor.

Art.92. – Textul acestei inscrieri va fi publicat fara intirziere, prin ingrijirea grefierului, la staruinta si in contul celor interesati, in Monitorul Oficial si ziarele mai raspindite.

In urma inscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligata, sub sanctiunea prezentata la art. 94, ca o data cu dispozitia de publicare in Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent.

Fiecare minister este obligat sa inscrie intr-un registru special asociatiile sau fundatiile recunoscute subordonate controlului si supravegherii lor.

Art.93. – Orice modificare in compunerea organelor de directie si administratie si in atributiile lor, schimbarile de domiciliu, orice numire si inlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor si in genere a organizarii sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui sa fie imediat declarate grefei, spre inscriere in registru si spre publicare.

Se vor emite intotdeauna grefierului si actele justificative in sprijinul cererii de inscriere, actele vor fi atasate la dosarele respective.

Declaratiile de mai sus se vor face de organele de directie si administratie sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui sa se ingrijeasca si de publicarile necesare.

Declaratiile vor putea fi facute si de orice persoana interesata.

In caz de schimbare de domiciliu toate inscrierile si inregistrarile ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

Art.94. – Orice act supus inscrierii si neinscris sau nepublicat nu va fi opozabil tertilor. Asemenea act ramine insa opozabil tertilor daca se constata ca ei lau cunoscut pe alta cale.

Acei supusi la declaratie si publicatiile de sub art. 86, nu vor fi eliberati de obligatiile lor decit dupa executarea efectiva a lucrarilor, afara de cazul cind se va dovedi ca lucrarile n-au fost executate din culpa grefierului.

Acei ce nu se vor conforma acestor obligatii sint supusi unei amenzi de 500-10.000 lei.

La aceeasi pedeapsa vor fi condamnati si functionarii care au omis sau intirziat inregistrarile, inscrierile si publicarile vorbite mai sus in afara de pedeapsa destituirii.

CAPITOLUL 5
Competenta si procedura

Art.95. – Curtea de apel, in circumscriptia careia functioneaza asociatia sau fundatia, va avea in competenta sa:

1. numirile de membrii in directiile si administratiile fundatiilor din circumscriptia sa, dupa normele si in cazurile de sub art. 75 si 76.Numirile se vor face in camera de consiliu la staruinta organelor de directie si administratie, ministerului public si ministerului interesat;
2. revocarea organelor de directie si administratie a fundatiilor in cazurile prevazute de aceasta lege. Revocarile se fac dupa discutie contradictorie, iar judecata se pronunta de urgenta fara opozitie;
3. modificarea organizarii scopului, conditiilor si sarcinilor fundatiei in cazurile art.80. In toate aceste cazuri, cind modificarea se declara necesara, Curtea, prin hotarire, va indica si modificarile de introdus. Procedura va fi in camera de consiliu, la staruinta organelor de directie si administratie, a ministerului public si ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea organelor de directie si administratie, sau oricarei persoane va crede necesar, si va putea uza de mijloacele de proba si informare prevazute de procedura civila. Dupa concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunta prin hotarire motivata, in sedinta publica. Hotarirea se da in prezenta reprezentantului ministerului public, fara drept de opozitie.
4. desemnarea asociatiei sau asezamintului, catre care urmeaza a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a incetat, in cazul prevazut de art.79 si urmatorii. Procedura va fi si in acest caz de jurisdictie gratioasa, lucrarea se va face la staruinta organelor de directie si administratie, a ministerului public si a ministerului interesat.

Art.96. – Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei.

Acest tribunal este competent si in cazul cind persoana juridica, pierzindusi personalitatea de plin drept, nu poate consimti sa puna capat activitatii sale.

Chemarea in judecata se face la staruinta oricarei persoane interesate.

Procedura va fi de urgenta; termenul de prima infatisare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citatiei. Judecata se va face cu precadere.

Hotarirea va fi fara drept de opozitie, cu apel in termen de 20 de zile de la pronuntare.

Curtea se va pronunta de urgenta si cu precadere, fara drept de opozitie.

Art.97. – Litigiile intre asociatie si asociati se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociatiei.

Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi in timpul functionarii sau lichidarii, se vor judeca potrivit dreptului comun, insa pentru toate instantele cu termenele prescurtate asa cum se arata in art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care in privinta acestor termene in materia persoanelor juridice se va aplica pe intreg teritoriul Statului roman.

Art.98. – Ministerul public va pune concluzii ca parte alaturata in toate chestiunile ce intereseaza o persoana juridica, in afara de cazurile in care i se atribuie prin legea de fata rolul de o parte principala. In fata comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sint puse de procurorul general al Inaltei Curti de casatie.

CAPITOLUL 6
Comisia superioara a persoanelor juridice

Art.99. – Pe linga ministerul de justitie va functiona o comisie superioara a persoanelor juridice care va indeplini atributiile prevazute in art. 19, 26, 27,7 6 , 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fata si orice alte atributii ce i se vor mai da prin legi si regulamente.

Secretariatul comisiei va inscrie intr-un registru general toate persoanele juridice din tara cazind sub prevederile legii de fata. In acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea si controlul lor, si in fiecare an modificarile ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin inscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora carora li s-a ridicat aceasta calitate.

Art.100. – Comisia superioara a persoanelor juridice va functiona sub presedintia I.P.S.S. Mitropolitul Primat, in lipsa sa, a ministrului de justitie, si va fi compusa din membrii urmatori:

1. Ministrul justitiei
2. Ministrul departamentului sau ministrii departamentelor care reprezinta interesele servite de asociatia sau fundatia interesata in chestiunea depusa inaintea comisiei;
3. Prim-presedintele Inaltei Curti de Casatie si justitie sau, in caz de impiedicare, de cel mai vechi presedinte de sectie al aceleiasi Inalte Curti;
4. Presedintele Inaltei Curti de Conturi si in caz de impiedicare, un consilier delegat de presedinte;
5. Directorul general sau administratorul institutiei de Stat, care serveste interesul similar celui servit de asociatie sau fundatie adusa inaintea comisiei;
6. Presedintele Academiei Romane si in caz de impiedicare, un membru delegat de presedinte;
7. Un efor delegat de eforii spitalelor civile;
8. Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante persoane juridice din tara, numiti de ministrul justitiei si prin decret regal;
9. Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justitie care indeplineste si oficiul de secretar al comisiei;
10. Un rector de universitate numit de ministru;
11. Doi din cei mai reputati juristi din tara.

Procurorul general al Curtii de Casatie face parte din comisie numai cu vot consultativ. Mandatul membrilor numiti de ministrul justitiei se da o perioada de cinci ani.

Art.101. – Comisia lucreaza cu majoritatea membrilor prezenti, dupa regulamentul de aplicare al legii. Toate deciziile se dau in scris si motivat.

Comisia este tinuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare.

Pentru pregatirea lucrarilor, comisia poate sa aleaga din sinul sau o delegatie permanenta compusa din cel mult trei membrii.

Comisia poate forma din sinul sau o delegatie permanenta compusa din cel mult trei membrii in vederea anchetelor sau culegerea informatiilor necesare hotaririlor sale si supravegherea executarii acestor hotariri.

Nici intr-un caz insa aceasta delegatie permanenta nu poate da decizii care sint exclusiv de competenta comisiei plenare.

CAPITOLUL 7
Uniunile, federatiile sau gruparile de persoane juridice

Art.102. – Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui in uniuni sau federatii.

Aceste uniuni sau federatii nu pot dobindi personalitatea juridica decit de la Curtea de apel in circumscriptia careia urmeaza ca uniunea sau federatia sasi aiba sediul principal.

Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator in toate cazurile.

Personalitatea juridica nu se poate recunoaste decit daca se constata, din punctul de vedere al realizarii scopului general urmarit, necesitatea uniunii sau federalizarii.

Art.103. – Procedura pentru dobindirea personalitatii juridice este aceea prevazuta la art. 3 din aceasta lege.

Reprezentantii uniunii sau federatiei sint obligati ca la cererea de recunoastere si inscriere sa indice numarul, numele si sediul persoanelor juridice care o formeaza si copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecareia personalitatea juridica.

Art.104. – Statutele uniunilor, federatiilor sau gruparilor de persoane juridice trebuie sa cuprinda regulile dupa care aceste persoane juridice aderente vor fi reprezentate in consiliul de administratie si in adunarile generale ale acestor uniuni, federatii sau grupari.

Statutele vor trebui sa cuprinda si conditiile sub care se face aderarea.

Cererea lor de inscriere nu va fi admisa in caz de neobservare a acestor dispozitii.

CAPITOLUL 8
Dispozitii finale

Art.105. – Un regulament va determina in amanunt modul de aplicare al prezentei legi.

Art.106. – Dispozitiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 si 104 sint de ordine publica.

Legile speciale privitoare la asociatii sau sindicate profesionale ramin in vigoare, intrucit nu contravin dispozitiilor de ordine publica din legea de fata.

Art.107. – Orice dispozitii contrare acestei legi sint si ramin abrogate.

---