DECRET nr. 779 din 8 octombrie 1966, pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ

EMITENTCONSILIUL DE STAT
Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 64 din 8 octombrie 1966

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă:

Articolul 1 Articolele 1, 37, 38 şi 41 din Codul familiei se modifica după cum urmează:

1) Articolul 1 va avea următorul cuprins:”Art. 1. – În Republica Socialistă România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei. Statul apară interesele mamei şi copilului şi manifesta deosebită grija pentru creşterea şi educarea tinerei generații. Familia are la baza căsătoria liber consimțită între soţi. În relaţiile dintre soţi, precum şi în exerciţiul drepturilor faţă de copii, bărbatul şi femeia au drepturi egale. Drepturile părinteşti se exercită numai în interesul copiilor”.

2) Articolul 37 va avea următorul cuprins:”Art. 37. – Căsătoria încetează prin moartea unuia dintre soți sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre ei. Căsătoria se poate desface, în cazuri excepționale, prin divorț”.

3) Articolul 38 va avea următorul cuprins:”Art. 38. – Instanţa judecătorească nu poate desface căsătoria prin divorţ decât atunci cînd, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sînt atît de grav şi iremediabil vătămate încît continuarea căsătoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.Instanţa va aprecia, cu deosebită grija, temeiurile cererii de divorţ şi imposibilitatea continuării căsătoriei, ţinînd seama şi de durata acesteia, precum şi de interesele copiilor minori”.

4) Articolul 39 va avea următorul cuprins:”Art. 39. – Căsătoria este desfăcută din ziua în care s-a făcut menţiunea despre hotărîrea definitivă de divorţ pe marginea actului de căsătorie.Aceasta menţiune se va face în termen de 2 luni de la rămânerea definitivă a hotărîrii de divorţ, numai la cererea soţului care a obţinut divorţul şi care va prezenta serviciului de stare civilă de la locul unde s-a încheiat căsătoria copie legalizată de pe hotărîrea de divorţ rămasă definitivă.Dacă nu s-a cerut efectuarea menţiunii în termenul prevăzut în alineatul precedent, hotărîrea de divorţ rămîne fără efect. O noua acţiune de divorţ nu se va putea întemeia decât pe fapte noi, soţul reclamant putindu-se însă sprijini, în afară de ele, şi pe faptele constatate prin hotărîrea rămasă fără efect”.

5) Articolul 41 va avea următorul cuprins:”Art. 41. – Pînă la desfacerea căsătoriei în condiţiile prevăzute de art. 39, sotii îşi datorează întreţinere. Soţul divorţat are dreptul la întreținere, dacă se afla în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenite înainte de căsătorie, ori în timpul căsătoriei; el are drept la întreținere și atunci cînd incapacitatea se ivește în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea se datorează unei împrejurări în legătură cu căsătoria. Întreținerea datorată potrivit dispoziţiilor alin. 2 poate fi stabilită pînă la o treime din venitul net de muncă al soțului obligat la plata ei, potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plati. Aceasta întreținere, împreună cu întreținerea datorată copiilor, nu va putea depăși jumătate din venitul net de muncă al soțului obligat la plata. Cînd divorțul este pronunțat numai din vina unuia dintre soți, acesta nu va beneficia de prevederile alineatelor 2 și 3, decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.În toate cazurile, dreptul la întreținere încetează prin recăsătorirea soțului îndreptățit sa o primească”.

Articolul 2 Articolele 612, 613, 615, 616, 618 şi 619 din Codul de procedură civilă se modifica, iar după articolul 616 se introduce articolul 616^1, după cum urmează:

1) După alineatul 3 al articolului 612 se introduce un alineat nou cu următorul cuprins:”Cererea de divorţ împreună cu înscrisurile doveditoare se va prezenta personal de către reclamant preşedintelui tribunalului”.

2) Articolul 613 va avea următorul cuprins:”Art. 613. – Preşedintele tribunalului, primind cererea de divorț, după ce a dat reclamantului sfaturi de împăcare, va fixa un termen pentru înfăţişarea ambilor soţi. Dacă la acest termen reclamantul nu se înfăţişează, procesul se suspenda.La termenul prevăzut în alin. 1 preşedintele va stărui pentru împăcarea soţilor, iar dacă aceştia nu se împacă sau soţul pîrît nu se înfățișează, deși a fost legal citat, președintele le va da un termen de gândire de 6 luni, iar dacă exista copii minori, de un an. După împlinirea acestui termen, preşedintele va cita părţile şi, dacă ele s-au împăcat, va fixa termen pentru judecarea cererii, sau, dacă socotește util, ţinînd seama de împrejurări, le va da încă un termen de gandire de cel mult 6 luni. După expirarea acestui termen, la cererea reclamantului, va fixa termen pentru judecarea cererii”.

3) Articolul 615 va avea următorul cuprins:”Art. 615. – Cererea de divorţ se judeca în şedinţa publică. Instanţa va putea sa dispună însă judecarea în camera de consiliu, dacă se va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.În toate cazurile hotărîrea se pronunţa în şedinţa publică”.

4) Articolul 616 va avea următorul cuprins:”Art. 616. – Dacă la termenul de judecată se înfăţişează numai pîrîtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.La primul termen, instanţa va stărui pentru împăcarea soţilor. Dacă aceștia nu se împacă, instanţa va fixa un termen pentru a se pronunţa cu privire la probele propuse de reclamant prin cererea de divorţ, precum şi pentru dovedirea faptelor intervenite ulterior, pe care le invoca în sprijinul cererii. Totodată instanţa se va pronunţa şi asupra probelor propuse de pîrît. Probele nu se vor putea administra la același termen cînd au fost încuviinţate”.

5) Articolul 616^1 va avea următorul cuprins:”Art. 616^1. – Dacă la termenele fixate pentru împăcarea soţilor sau la cele fixate pentru şedinţa de judecată, procedura de chemare a soţului pîrît a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a înfăţişat la nici unul dintre aceste termene, instanţa va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă pîrîtul îşi are domiciliul la locul indicat în cerere şi, dacă constata că nu domiciliază acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum şi, dacă este cazul, la locul de muncă”.

6) Alineatul 2 al articolului 618 va avea următorul cuprins:”Acţiunea de divorţ se va stinge prin împăcarea soților în orice faza a procesului, chiar dacă intervine în instanţa de recurs, iar recursul nu este timbrat conform legii”.

7) Articolul 619 va avea următorul cuprins:”Art. 619. – Termenul de recurs este de 30 de zile şi, cu excepţia cazului prevăzut în alineatul final al art. 301, curge numai de la comunicarea hotărîrii. Părţile nu pot renunţa la acest termen.Recursul reclamantului împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesusţinut, dacă la judecata se prezintă numai pîrîtul.Recursul pârâtului va fi judecat chiar dacă se înfăţişează numai reclamantul.Hotărîrea data în materie de divorţ nu este supusă revizuirii”.

Articolul 3 Taxa de timbru pentru acţiunea de divorţ este de 3000 pînă la 6000 lei, ea stabilindu-se de președintele tribunalului în raport cu venitul net lunar al reclamantului.În cazul împăcării soților sau al retragerii acţiunii de divorţ în tot cursul judecaţii, precum şi în cazul în care soțul care a obținut divorţul nu cere înscrierea menţiunii desfacerii căsătoriei în condiţiile prevăzute de art. 39 din Codul familiei, se va restitui jumătate din taxa de timbru la cererea celui care a plătit-o. Dreptul la restituire se stinge dacă nu a fost exercitat în termen de un an de la data cînd s-a născut acest drept.Soţul vinovat de desfacerea căsătoriei va fi obligat de instanţa ca, în afară taxei de timbru, sa restituie celuilalt soţ toate cheltuielile suportate de acesta din cauza procesului de divorţ.Pentru aplicarea dispoziţiilor articolului de faţa se vor emite instrucţiuni de către ministrul finanţelor şi ministrul justiţiei.

Articolul 4 Dispoziţiile decretului de faţa sînt aplicabile şi cauzelor pendinte la data intrării în vigoare a acestui decret.În cauzele pendinte, după completarea taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. III, se va proceda după cum urmează:a) în cazurile aflate la instanţa de fond, procedura se va relua din faza prevăzută de alin. 3 al art. 613 din Codul de procedură civilă, modificat prin prezentul decret. Probele administrate vor rămîne dobândite cauzei, dacă instanţa nu decide altfel;b) în cazurile aflate în recurs, hotărîrile se vor casa cu trimitere, iar dacă aceste cauze se afla la instanţa de recurs în fond după casare, ele vor fi trimise prin desesizare la prima instanţa. În ambele aceste situaţii, instanţa de fond va aplica dispozițiile de la lit. a.


Citeste si DECRET Nr. 770 din 1 octombrie 1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii


Lasă un comentariu