pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste.
| EMITENT | MAREA ADUNARE NAŢIONALA |
Publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 10 din 30 martie 1959
În anii puterii populare, în agricultura şi în viaţa ţărănimii noastre muncitoare s-au produs adânci prefaceri revoluţionare. Statul democrat-popular înfăptuieşte cu consecventa principiul înscris în Constituţie, potrivit căruia pământul aparţine celor ce-l muncesc şi realizează nazuinta de veacuri a oamenilor muncii: desfiinţarea exploatării omului de către om.Urmând îndemnul partidului, taranimea muncitoare a pornit cu încredere şi hotărîre pe calea transformarii socialiste a agriculturii. Astăzi, peste 2 milioane de familii taranesti, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodării agricole colective şi intovarasiri agricole, care, împreună cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentând mai mult de 60 la suta din totalul suprafeţei agricole a tarii. Regiunea Constanta este pe deplin colectivizata, regiunile Galaţi, Timişoara şi altele înaintează rapid spre cooperativizare totală, în toate regiunile tarii miscarea pentru reorganizarea socialistă a agriculturii a luat un mare avant.
Se transforma din temelii relaţiile social-economice la ţara, înfăţişarea satului, modul de trai al ţărănimii muncitoare.Rezultatele de mare însemnătate istorica obţinute de taranime pe calea socialismului se datoresc faptului ca taranimea noastră a devenit tot mai conştienţă ca numai agricultura socialistă îi poate asigura ridicarea continua a bunastarii sale materiale şi culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei de nadejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Roman şi a statului democrat-popular.Aplicând consecvent politica de industrializare socialistă a tari, statul a inzestrat agricultura cu tractoare şi maşini agricole moderne, investind numai în anii 1956-1960 cca. 11 miliarde lei.
Pe baza directivelor partidului, staţiunile de maşini şi tractoare care deservesc gospodăriile agricole şi intovarasirile agricole ajutand pe taranii muncitori să obţină recolte bogate, precum şi gospodăriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul 1959 cu încă 9.150 tractoare convenţionale, 4.700 combine, 6.200 semanatori şi alte maşini care vor contribui la creşterea mecanizarii agriculturii, ajungandu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare convenţionale.În anii viitori se vor investi fonduri din ce în ce mai însemnate pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri, desecări, irigaţii) precum şi pentru producerea seminţelor de soi, a materialului săditor viti-pomicol şi înmulţirea animalelor de rasa. Industria chimica în plină dezvoltare va pune la dispoziţia agriculturii cantităţi din ce în ce mai mari de îngrăşăminte şi alte produse chimice, în vederea obţinerii unor recolte bogate an de an.
Statul a pregătit şi pregăteşte numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni şi alte categorii de specialişti necesare creşterii continue a nivelului tehnic şi al productivitatii muncii în agricultura.
În procesul transformarii socialiste a agriculturii se formează constiinta socialistă a ţărănimii muncitoare, cresc energia şi hotărîrea ei de a lupta pentru binele propriu şi binele comun al poporului. Din randurile ei se ridica o taranime de tip nou, care numara de pe acum mai mult de jumătate din totalul taranilor muncitori şi reprezintă o forta uriasa a construcţiei socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste întreaga taranime.Cu toate acestea, în numeroase sate mai dainuie încă rămăşiţe ale unor relaţii de producţie invechite, cum sînt darea „în parte” sau în arenda, ori lucrarea pămîntului cu munca salariata, folosite de către elementele capitaliste chiaburesti.
Avînd mai mult pămînt de cat pot munci ei şi familia lor, elementele capitaliste chiaburesti, bogatanii satelor, dau taranilor muncitori pămînt în parte sau în arenda, ori folosesc munca străină. Astfel primesc în natura sau în bani, fără sa munceasca, o buna parte din roadele muncii altora.După ce exploatează pe taranii muncitori, ei exploatează şi pe muncitorii de la oraşe, cărora le vand la preţ de specula producţia-marfa realizată.
Ca urmare a realizarilor obţinute pînă acum în construcţia socialistă la sate şi a ritmului de creştere a sectorului socialist agricol, lichidarea rămăşiţelor de lucrare a pămîntului „în parte”, în arenda şi a oricăror alte forme ale exploatării omului de către om în agricultura a devenit o necesitate obiectivă.
Acei care în urma aplicării dispoziţiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice, incetandu-le obligaţiile legale de natura economică sau fiscală ce decurgeau din starea lor anterioară.Alături de ceilalţi oameni ai muncii, se vor putea încadra în atotcuprinzatoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfăşoară cu succes în patria noastră.În oranduirea socialistă pe care o construieste întregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie să-şi asigure existenta sa şi a familiei sale, prin munca proprie.
În afară de terenurile date în parte, în arenda, sau lucrate cu forta de muncă străină măsurătorile cadastrale şi verificările făcute în ultimii ani au stabilit existenta unor însemnate suprafeţe de teren care nu figurează în registrele agricole şi care au fost folosite ani de-a rândul, fără ca deţinătorii lor să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de stat.
De asemenea, s-a constatat existenta unor terenuri agricole lucrate de persoane fără indreptatire legală, precum şi a unor terenuri agricole a căror situaţi se cere a fi reglementată pentru a se asigura cultivarea şi valorificarea lor deplina.Pentru lichidarea rămăşiţelor relaţiilor de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării construcţiei socialiste.Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române decretează:
Capitolul 1
Articolul 1 Se interzice darea în parte sau în arenda a terenurilor agricole, precum şi orice altfel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli.Prevederile alineatului I sînt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depăşeşte puterea lor de muncă, precum şi cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună.Prevederile primului alineat sînt de asemenea aplicabile celor care, avînd alte îndeletniciri, nu lucrează cu munca lor şi a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună, terenurile agricole ce le aparţin.Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la gospodăriile taranilor mijlocasi care lucrează pământul ei înşişi, împreună cu membrii familiei cu care duc gospodăria împreună, neexploatand munca străină, deşi în unii ani sînt nevoiti să se într-ajutoreze, un număr mic de zile, cu alţi ţărani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricoli ce trebuie făcute în termen scurt.Minorii, batranii, precum şi suferinzii de o boala statornică, inapti de a munci, pot lucra cu alţii suprafeţele ce ar putea munci dacă ar fi apţi de muncă. Aceasta prevedere se menţine atîta vreme cat durează incapacitatea acestora de a lucra.
Capitolul 2
Articolul 2 În scopul de a se asigura cultivarea suprafeţei de pămînt ce nu va mai fi dat în parte sau arenda şi nici lucrat prin exploatarea muncii străine, vor trece în folosinţă gospodariilor agricole colective sau altor organizaţii agricole socialiste, în urma aplicării procedurii prevăzute de dispoziţiile art. 3 următoarele terenuri agricole:
a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un an;
b) terenurile ai căror proprietari nu sînt îndeobşte cunoscuţi, chiar dacă sînt lucrate de alţii, dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica vreo indreptatire legală în aceasta privinta;
c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi înscrie în registrul agricol;
d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, în măsura în care întinderea lor depăşeşte puterea de muncă a celui căruia îi aparţin, precum şi a membrilor familiei cu care duce gospodăria împreună.
Sînt exceptate de la dispoziţiile lit. c. din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plati statului, în termen de 90 de zile de la primirea înştiinţării ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cat s-au sustras de la împlinirea lor prin redeclararea pentru înscrierea în registrul agricol şi cel mult pe timp de 3 ani.
Articolul 3 Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de către comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza căruia sînt situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesaţi, care vor da orice lămuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispoziţiilor prezentului decret.Proprietarii care intră în dispoziţiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arata ce suprafaţa de teren au putinta sa lucreze ei şi membrii familiei cu care duc gospodăria împreună şi vor propune carei gospodării agricole colective sau carei alte organizaţii agricole socialiste ar urma să-i fie trecută folosinţă întinderii de teren pe care nu o pot lucra în acest fel. Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc va face comitetul executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la întinderea de teren a carei folosinţă urmează să fie trecută la gospodăria agricolă colectivă sau la alta organizaţie agricolă socialistă.Trecerea folosinţei terenului la o anume gospodărie agricolă colectivă sau alta organizaţie agricolă socialistă se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
Articolul 4 Determinarea persoanelor care îndeplinesc cerinţele dispoziţiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza căruia este situat terenul.
Capitolul 3
Articolul 5 Folosința terenurilor, intrând în prevederile prezentului decret, trece la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, libera de orice sarcini.
Articolul 6 Datoriile faţă de stat, în bani sau în natura, ale proprietarilor de terenuri a căror folosinţă a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anulează, pe data trecerii folosinţei şi proporţional cu valoarea acesteia, dacă datoriile s-au născut în legătură cu acele terenuri.Proprietarii terenurilor a căror folosinţă a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizaţii agricole socialiste, prin aplicarea dispoziţiilor art. 2, vor primi în bani o sumă corespunzătoare.Orice alte sarcini, în afară de datoriile faţă de stat, ce grevau terenurile prevăzute de alineatul precedent sînt strămutate, fără îndeplinirea vreunei formalități asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.
Articolul 7 Celor cărora li s-a făcut aplicaţiunea prevederilor art. 2 le încetează obligaţiile legale de natura fiscală sau economică decurgînd din starea lor social-economică anterioară, ei trecând în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice.
Capitolul 4
Articolul 8 Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri se vor stabili:
a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosinţă terenurilor trecute la gospodăriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste, precum şi modalitatea de plată;
b) instrucţiunile de aplicare a decretului de faţa.
Articolul 9 Dispoziţiile prezentului decret sînt aplicabile în mod corespunzător şi celor care folosesc, în calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.
Articolul 10 Folosinţa terenului agricol care, cu călcarea dispoziţiilor art. 1, se va da în parte sau arenda, ori se va lucra prin exploatarea muncii străine, va trece, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste. Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigatori ori complice va vătăma, în tot sau în parte, prin orice mijloace, via, livada, plantatia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, osebit de aplicarea dispoziţiilor legii penale, sancţiunii trecerii folosinţei, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizaţii agricole socialiste, a întregii intinderi de pămînt ce-i aparţine.Săvîrşirea faptelor prevăzute de dispoziţiile alineatelor precedente se va constata de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza căruia este situat acel teren, iar trecerea folosinţei se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
Articolul 11 Cererile şi actele făcute în aplicarea prezentului decret sînt scutite de orice impozit şi taxe.
–––––-
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Pingback: ISTORIA COMUNISMULUI IN DATE | AMINTIRI DIN COMUNISM