ISTORIA ZILEI DE 1 MAI

Greva muncitorilor din Chicago, 1 mai 1886.

Prima sărbătoare a zilei de 1 mai are la origine evenimentele petrecute in 1886, când zeci de mii de lucrători din industrie au intrat în grevă la Chicago, SUA, cerând ca programul de lucru sa fie de opt ore pe zi. Deși demonstrațiile au început pașnic, unul dintre protestatari a fost omorât de către forțele de ordine.

Apelul pentru mobilizarea muncitorilor, la demonstrația greviștilor din 1886i: „ATENȚIE, OAMENI AI MUNCII! PROTEST DE MASĂ, IN ACEASTĂ SEARĂ, IN HAYMARKET, LA ORA 7.30 ÎNARMAȚI-VĂ SI PREZENTAȚI-VĂ IN FORȚĂ”, COMITETUL EXECUTIV – distribuit in peste 20.000 de exemplare.

Manifestațiile au continuat până pe 4 mai, când o bombă a fost detonată în Piața Haymarket, in mijlocul protestatarilor, provocând moartea polițistului Mathias J. Degan.

Mathias J. Degan, polițistul care și-a pierdut viata in atentatul cu bomba din Piața Haymarket

Mai multi ofițeri de poliție, dar și activiști, au fost răniți și uciși în urma violențelor izbucnite după explozie.

O bomba a explodat in timpul grevelor din Chicago

Polițiștii i-au identificat pe muncitorii Albert Parsons, August Spies, Oscar Neebe, Louis Lingg, George Engel, Adolph Fischer, Michael Schwab și Samuel Fielden, ca fiind organizatorii revoltelor. Ei au fost acuzați de crimă, judecați și găsiți vinovați, deși nici unul nu aruncase bomba.

Aceștia au fost condamnați la moarte prin spânzurătoare, cu excepția lui Neebe, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Sentințele s-au bazat pe dovezile politiei, plecând de la presupunerea că unul din anarhiști aruncase bomba, ca parte a unei conspirații planificate.

În dimineața zilei de 5 mai, politia a intrat in birourile publicației radicale Arbeiter-Zeitung, arestându-l pe redactorul August Spies și pe fratele său (care nu a fost acuzat). De asemenea, au fost arestați asistentul editorial Michael Schwab și tipograful Adolph Fischer. Tot acolo au fost descoperite afișele de mobilizare la demonstrația armata, cat și alte probe considerate incriminatoare.

Reprezentarea grafica a procesului de la Chicago, statul *Illinois vs. August Spies* (1886)

Chimiștii audiați la proces au depus mărturie că bombele găsite, pe 7 mai, in timpul percheziției locuinței lui Louis Lingg, inclusiv cea din imaginea de mai jos, semănau cu bomba care explodase in Piața Haymarket. Balthazar Rau, unul din apropiații lui August Spies, bănuit de atacul cu bombă, a fost urmărit și prins la Omaha. Adus înapoi la Chicago, după interogatoriu, s-a oferit să colaboreze cu poliția. El a susținut că inculpații au experimentat bombe cu dinamită și i-a acuzat că au publicat în ziarul socialist Arbeiter-Zeitung articole și afișe care conțineau un cuvânt codat, „Ruhe” („pace”), acesta fiind de fapt un apel la arme și proteste, în Piața Haymarket

Lingg s-a sinucis cu o seară înainte de a fi spânzurat. Spies, Parsons, Engel și Fischer au fost executați pe 11 noiembrie 1887.

August Spies, Albert Parsons, Adolph Fischer, George Engel, executați in incinta închisorii, la 11 noiembrie, 1887.

Un alt grevist, Rudolph Schnaubelt a fost pus, de asemenea, sub acuzare, dar a fugit din țară. Confruntat cu această fotografie, un martor al acuzării l-a identificat pe Schnaubelt drept persoana care lansase bomba.

Rudolph Schnaubelt, presupusul autor al atacului cu bomba

În 1889, in onoarea greviștilor din Chicago, Raymond Lavigne, un delegat al Federației Americane a Muncii a solicitat, la primul congres al celei de-a Doua internaționale(*), care s-a desfășurat la Paris, ca data de 1 mai să fie considerată Ziua Internațională a Muncii, potrivit „Illinois Labor History Society”. Ziua de 1 mai a fost recunoscută oficial ca eveniment anual, la cel de-al doilea congres internațional din 1891

Câțiva ani mai târziu, pe 26 iunie 1893, Neebe, Schwan și Fielden au fost grațiați de guvernatorul statului Illinois, care a criticat aspru procesul din 1887.

Cu toate ca evenimentele din prima zi de mai au avut loc în S.U.A., America nu recunoaște 1 mai ca sărbătoare federală. În schimb, Statele Unite sărbătoresc anual ziua muncii, în prima zi de luni din septembrie.

(*) A doua internațională (1889-1916) a fost o organizație a partidelor socialiste și oamenilor muncii, constituită la Paris, pe 14 iulie 1889. La ședința de la Paris au participat delegații din douăzeci de țări. A doua Internaționala a continuat activitatea primei internaționale dizolvate. Din 1922 a început să se reorganizeze în Internaționala Muncii și a Socialiștilor.

Citește și ULTIMUL 1 MAI AL FAMILIEI CEAUSESCU – 1 mai 1989 | Programul Televiziunii Române cu ocazia zilei “oamenilor muncii”, 1 mai 1989