CONSTITUȚIA României din 1974

Marea Adunare Națională – MAN

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27 decembrie 1974 până la 29 octombrie 1986, fiind înlocuit prin Constituția 1986;

TITLUL I – REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

ARTICOLUL 1

România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil.

ARTICOLUL 2

Întreaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa.

Puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească. În strînsă unire, clasa muncitoare – clasa conducătoare în societate -, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism.

ARTICOLUL 3

În Republica Socialistă România, forța politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român.

ARTICOLUL 4

Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Națională și prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret.

Marea Adunare Națională și consiliile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului.

Marea Adunare Națională este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea și controlul căruia își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului.

ARTICOLUL 5

Economia națională a României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.

În Republica Socialistă România, exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desființată și se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calitatea muncii.

Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean al țării.

ARTICOLUL 6

Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție este fie proprietate de stat – asupra bunurilor aparținînd întregului popor, fie proprietate cooperatistă – asupra bunurilor aparținînd fiecărei organizații cooperatiste.

ARTICOLUL 7

Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, fabricile și uzinele, băncile, întreprinderile agricole se stat, stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, căile de comunicație, mijloacele de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a instituțiilor social-culturale de stat, aparțin întregului popor, sînt proprietate de stat.

ARTICOLUL 8

Comerțul exterior este monopol de stat.

ARTICOLUL 9

Pămîntul cooperativelor agricole de producție, animalele, uneltele, instalațiile și construcțiile ce le aparțin sînt proprietate cooperatistă.

Lotul de pămînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, în folosința gospodăriilor familiale ale țăranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatistă.

Casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care acestea se află, precum și, potrivit statutului cooperativelor agricole, animale de producție și inventarul agricol mărunt, constituie proprietate personală a țăranilor cooperatori.

Uneltele, mașinile, instalațiile și construcțiile cooperativelor meșteșugărești și ale cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor sînt proprietate cooperatistă.

ARTICOLUL 10

Cooperativele agricole de producție, formă socialistă de organizare a agriculturii, asigură condiții pentru cultivarea intensivă a pămîntului și aplicarea științei înaintate, contribuie, prin sporirea producției, la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea continuă a nivelului de viață al țărănimii și al întregului popor.

Statul sprijină cooperativele agricole de producție și ocrotește proprietatea lor. De asemenea, statul sprijină celelalte organizații cooperatiste și ocrotește proprietatea lor.

ARTICOLUL 11

În condițiile agriculturii cooperativizate, statul garantează țăranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producție proprietatea asupra pămîntului pe care îl lucrează ei înșiși și familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca și proprietatea asupra animalelor de muncă și de producție.

Este garantată, de asemenea, proprietatea meșteșugarilor asupra atelierelor proprii.

ARTICOLUL 12

Terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri.

ARTICOLUL 13

În Republica Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii și înflorirea națiunii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea multilaterală a personalității umane.

Pentru aceasta, statul socialist român:

Organizează, planifică și conduce economia națională;

Apără proprietatea socialistă;

Garantează exercitarea deplină a drepturilor cetățenilor, asigură legalitatea socialistă și apără ordinea de drept;

Dezvoltă învățămîntul de toate gradele, asigură condițiile pentru dezvoltarea științei, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănătății;

Asigură apărarea țării și organizează forțele sale armate;

Organizează relațiile cu celelalte state.

ARTICOLUL 14

Republica Socialistă România întreține și dezvoltă relații de prietenie și colaborare frățească cu țările socialiste în spiritul internaționalismului socialist, promovează relații de colaborare cu țările avînd altă orînduire social-politică, activează în organizații internaționale în scopul asigurării păcii și înțelegerii între popoare.

Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

ARTICOLUL 15

Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unități administrativ-teritoriale: județul, orașul și comuna.

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul București, care este organizat pe sectoare.

Orașele mai importante pot fi organizate ca municipii.

ARTICOLUL 16

Cetățenia română se dobîndește și se pierde potrivit legii.

TITLUL II – DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR

ARTICOLUL 17

Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale.

Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite.

Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda naționalist-șovină, ațîțarea urii de rasă sau naționalitate, sînt pedepsite prin lege.

ARTICOLUL 18

În Republica Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigură posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remunerată după cantitatea și calitatea ei. La muncă egală retribuția este egală.

Prin lege se stabilesc măsurile de protecție și securitate a muncii, precum și măsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor și tineretului.

ARTICOLUL 19

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihnă.

Dreptul la odihnă este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de muncă la 8 ore, a unui repaus săptămînal și prin concediile anuale plătite.

În sectoarele de muncă grea și foarte grea, durata zilei de muncă este redusă sub 8 ore, fără scăderea retribuției.

ARTICOLUL 20

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materială de bătrînețe, boală sau incapacitate de muncă.

Dreptul la asigurare materială se realizează pentru muncitori și funcționari prin pensii și ajutoare de boală acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, iar pentru membrii organizațiilor cooperatiste sau ai altor organizații obștești, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigură asistența medicală prin instituțiile sale sanitare.

Concediul de maternitate plătit este garantat.

ARTICOLUL 21

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la învățătură.

Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul general obligatoriu, prin gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat.

Învățămîntul în Republica Socialistă România este învățămînt de stat.

ARTICOLUL 22

În Republica Socialistă România, naționalităților conlocuitoare li se asigură folosirea liberă a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, învățămîntul de toate gradele, în limba proprie. În unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decît cea română, toate organele și instituțiile folosesc oral și scris și limba naționalității respective și fac numiri de funcționari din rîndul acesteia sau al altor cetățeni care cunosc limba și felul de trai al populației locale.

ARTICOLUL 23

În Republica Socialistă România, femeia are drepturi egale cu bărbatul.

Statul ocrotește căsătoria și familia și apără interesele mamei și copilului.

ARTICOLUL 24

Republica Socialistă România asigură tinerilor condițiile necesare dezvoltării aptitudinilor lor fizice și intelectuale.

ARTICOLUL 25

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Națională și în consiliile populare.

Votul este universal, egal, direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani.

Cetățenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleși deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare.

Dreptul de a depune candidaturi aparține Frontului Democrației și Unității Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revoluționar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Român, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masă și obștești, pentru participarea întregului popor la înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.

Alegătorii au dreptul de a revoca oricînd pe deputat potrivit procedurii prevăzute de lege.

Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alienații și debilii mintali, precum și persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească de condamnare.

ARTICOLUL 26

Cetățenii cei mai înaintați și mai conștienți din rîndurile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detașamentul ei de avangardă.

Partidul Comunist Român exprimă și slujește cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat.

ARTICOLUL 27

Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în organizații sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești.

Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești, creează condiții pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor.

Organizațiile de masă și obștești asigură larga participare a maselor populare la viață politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc – expresie a democratismului orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legătură organizată cu clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizează în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului.

ARTICOLUL 28

Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor.

ARTICOLUL 29

Libertatea cuvîntului, presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orînduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc.

Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociații și propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege.

ARTICOLUL 30

Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România.

Oricine este liber să împărtășească sau nu o credință religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase este reglementat prin lege.Jurisprudență

Școala este despărțită de biserică. Nici o confesiune, congregație sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține alte instituții de învățămînt decît școli speciale pentru pregătirea personalului de cult.

ARTICOLUL 31

Cetățenilor Republicii Socialiste România le este garantată inviolabilitatea persoanei.

Nici o persoană nu poate fi reținută sau arestată dacă împotriva ei nu există probe sau indicii temeinice că a săvîrșit o faptă prevăzută și pedepsită prin lege. Organele de cercetare pot dispune reținerea unei persoane pe o durată de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror.

Dreptul de apărare este garantat în tot cursul procesului.

ARTICOLUL 32

Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pătrunde în locuința unei persoane fără învoirea acesteia, decît în cazurile și în condițiile anume prevăzute de lege.

ARTICOLUL 33

Secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice este garantat.

ARTICOLUL 34

Dreptul de petiționare este garantat. Organele de stat au obligația de a rezolva petițiile cetățenilor privind drepturi și interese personale sau obștești.

ARTICOLUL 35

Cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei.

ARTICOLUL 36

Dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege.

Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile și economiile provenite din muncă, casa de locuit, gospodăria de pe lîngă ea și terenul pe care ele se află, precum și bunurile de uz și confort personal.

ARTICOLUL 37

Dreptul de moștenire este ocrotit de lege.

ARTICOLUL 38

Republica Socialistă România acordă drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru activitatea lor în apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare națională sau de apărare a păcii.

ARTICOLUL 39

Fiecare cetățean al Republicii Socialiste România este dator să respecte Constituția și legile, să apere proprietatea socialistă, să contribuie la întărirea și dezvoltarea orînduirii socialiste.

ARTICOLUL 40

Serviciul militar în rîndurile forțelor armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu și constituie o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 41

Apărarea patriei este datoria sfîntă a fiecărui cetățean al Republicii Socialiste România. Călcarea jurămîntului militar, trădarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului, constituie crimele cele mai grave față de popor și sînt pedepsite prin lege cu toată asprimea.

TITLUL III -ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT
Marea Adunare Națională

ARTICOLUL 42

Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 43

Marea Adunare Națională are următoarele atribuții principale:

1. Adoptă și modifică Constituția Republicii Socialiste România;

2. Reglementează sistemul electoral;

3. Adoptă planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat și contul general de încheiere a exercițiului bugetar;

4. Organizează Consiliul de Miniștri; stabilește normele generale de organizare și funcționare a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat;

5. Reglementează organizarea judecătorească și a Procuraturii;

6. Stabilește normele de organizare și funcționare a consiliilor populare;

7. Stabilește organizarea administrativă a teritoriului;

8. Acordă amnistia;

9. Ratifică și denunță tratatele internaționale care implică modificarea legilor;

10. Alege și revocă pe Președintele Republicii Socialiste România;

11. Alege și revocă Consiliul de Stat;

12. Alege și revocă Consiliul de Miniștri;

13. Alege și revocă Tribunalul Suprem și procurorul general;

14. Exercită controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Națională hotărăște asupra constituționalității legilor;

15. Controlează activitatea Președintelui Republicii Socialiste România și a Consiliului de Stat;

16. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;

17. Ascultă dări de seamă cu privire la activitatea Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare;

18. Controlează activitatea Procuraturii;

19. Exercită controlul general asupra activității consiliilor populare;

20. Stabilește linia generală a politicii externe;

21. Proclamă, în interesul apărării țării, a ordinii publice sau a securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării;

22. Declară mobilizarea parțială sau generală;

23. Declară starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuală asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

ARTICOLUL 44

Deputații Marii Adunări Naționale se aleg pe circumscripții electorale avînd același număr de locuitori. Delimitarea circumscripțiilor electorale se face prin decret al Consiliului de Stat.

În fiecare circumscripție electorală se alege un deputat.

Marea Adunare Națională este alcătuită din 349 de deputați.

ARTICOLUL 45

Marea Adunare Națională se alege pentru o legislatură de 5 ani.

Mandatul Marii Adunări Naționale nu poate înceta înainte de încheierea legislaturii pentru care a fost aleasă. Mandatul încetează la data efectuării alegerilor pentru noua Mare Adunare Națională.

În cazul cînd se constată existența unor împrejurări care fac imposibilă efectuarea alegerilor, Marea Adunare Națională poate hotărî prelungirea mandatului său pe durata acestor împrejurări.

ARTICOLUL 46

Alegerile pentru Marea Adunare Națională au loc în una din zilele nelucrătoare ale lunii martie a anului în care se încheie legislatura precedentă. În cazul prevăzut la art. 45 alin. 3, alegerile au loc în decurs de 2 luni de la expirarea termenului pentru care a fost prelungit mandatul Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Națională nou aleasă este convocată în cursul următoarelor 3 luni de la încetarea mandatului Marii Adunări Naționale precedente.

ARTICOLUL 47

Marea Adunare Națională verifică legalitatea alegerii fiecărui deputat, hotărînd validarea sau anularea alegerii.

În cazul anulării unei alegeri, drepturile și datoriile deputatului încetează din momentul anulării.

ARTICOLUL 48

Marea Adunare Națională adoptă regulamentul său de funcționare.

ARTICOLUL 49

Marea Adunare Națională își stabilește anual bugetul, care se înscrie în bugetul de stat.

ARTICOLUL 50

Marea Adunare Națională alege, pe durata legislaturii, Biroul Marii Adunări Naționale, alcătuit din președintele Marii Adunări Naționale și patru vicepreședinți.

ARTICOLUL 51

Președintele Marii Adunări Naționale conduce lucrările sesiunilor Marii Adunări Naționale.

Președintele Marii Adunări Naționale poate desemna pe oricare dintre vicepreședinți pentru îndeplinirea unora din atribuțiile sale.

ARTICOLUL 52

Marea Adunare Națională alege, dintre deputați, comisii permanente.

Comisiile permanente examinează și dezbat, din însărcinarea Marii Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotărîri sau de alte acte ce urmează a fi adoptate, precum și orice alte probleme.

De asemenea, din însărcinarea Marii Adunări Naționale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente ascultă, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competenței sale, rapoarte ale conducătorilor oricăror organe ale administrației de stat, ale Tribunalului Suprem și ale Procuraturii, asupra activității acestor organe, precum și ale președinților comitetelor executive sau ai birourilor executive ale consiliilor populare asupra activității acestor consilii, și analizează modul în care organele menționate înfăptuiesc politica Partidului Comunist Român și asigură aplicarea legii.

Comisiile întocmesc rapoarte, avize sau propuneri în legătură cu toate problemele menționate în alin. 2 și 3, pe care le supun Marii Adunări Naționale sau Consiliului de Stat.

Marea Adunare Națională poate alege comisii temporare pentru orice probleme sau domenii de activitate, stabilind împuternicirile și modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

Toate organele și funcționarii de stat au obligația să pună la dispoziția comisiilor Marii Adunări Naționale informațiile și documentele cerute.

ARTICOLUL 53

În exercitarea controlului constituționalității legilor, Marea Adunare Națională alege pe durata legislaturii o comisie constituțională.

În Comisia constituțională și juridică pot fi aleși – fără a depăși o treime din numărul total al membrilor comisiei – specialiști care nu sînt deputați.

Comisia prezintă Marii Adunări Naționale rapoarte și avize din proprie inițiativă sau la sesizarea organelor prevăzute în Regulamentul de funcționare a Marii Adunări Naționale.

La cererea Biroului Marii Adunări Naționale, Comisia constituțională întocmește și prezintă rapoarte și asupra proiectelor de legi. De asemenea, la cererea Consiliului de stat, întocmește și prezintă acestuia rapoarte asupra proiectelor de decrete cuprinzînd norme cu putere de lege.

ARTICOLUL 54

Marea Adunare Națională lucrează în sesiuni.

Sesiunile ordinare ale Marii Adunări Naționale se convoacă de două ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunări Naționale.

Marea Adunare Națională se convoacă, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din inițiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunări Naționale sau cel puțin a unei treimi din numărul total al deputaților.

Convocarea în sesiuni a Marii Adunări Naționale se face prin decret al Consiliului de Stat.

ARTICOLUL 55

Marea Adunare Națională lucrează numai dacă sînt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților.

ARTICOLUL 56

Marea Adunare Națională adoptă legi și hotărîri.

Legile și hotărîrile sînt adoptate dacă întrunesc votul majorității deputaților Marii Adunări Naționale.

Constituția se adoptă și se modifică cu votul a cel puțin două treimi din numărul total al deputaților Marii Adunări Naționale.

Legile și hotărîrile Marii Adunări Naționale se semnează de președintele sau vicepreședintele Marii Adunări Naționale care a condus ședința.

ARTICOLUL 57

După adoptarea lor de către Marea Adunare Națională, legile se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnătura Președintelui Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 58

Fiecare deputat al Marii Adunări Naționale are dreptul de a pune întrebări și de a adresa interpelări Consiliului de Miniștri sau oricăruia dintre membrii acestuia.

Deputatul, în cadrul controlului exercitat de Marea Adunare Națională, poate pune întrebări și adresa interpelări președintelui Tribunalului Suprem și procurorului general.

Cel întrebat ori interpelat are obligația de a răspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile și în orice caz în aceeași sesiune.

ARTICOLUL 59

În vederea pregătirii dezbaterilor Marii Adunări Naționale ori a interpelărilor, deputatul are dreptul să ceară informațiile necesare de la orice organ de stat, adresîndu-se în acest scop Biroului Marii Adunări Naționale.

ARTICOLUL 60

Fiecare deputat este obligat să prezinte periodic alegătorilor dări de seamă asupra activității sale și a Marii Adunări Naționale.

ARTICOLUL 61

Nici un deputat al Marii Adunări Naționale nu poate fi reținut, arestat sau trimis în judecată penală, fără încuviințarea prealabilă a Marii Adunări Naționale în timpul sesiunii, iar între sesiuni, a Consiliului de Stat.

Numai în caz de infracțiune flagrantă, deputatul poate fi reținut fără această încuviințare.

CONSILIUL DE STAT

ARTICOLUL 62

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă, subordonat Marii Adunări Naționale.

ARTICOLUL 63

Consiliul de Stat exercită în mod permanent următoarele atribuții principale:

1. Stabilește data alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare;

2. Organizează ministerele și celelalte organe centrale de stat;

3. Ratifică și denunță tratatele internaționale, cu excepția acelora a căror ratificare este de competența Marii Adunări Naționale;

4. Stabilește gradele militare;

5. Instituie decorațiile și titlurile de onoare.

ARTICOLUL 64

Consiliul de Stat exercită, în intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, următoarele atribuții principale:

1. Stabilește, fără a putea să modifice Constituția, norme cu putere de lege. Normele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunări naționale, potrivit procedurii de adoptare a legilor. Planul național unic de dezvoltare economico-socială, bugetul de stat, precum și contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pot fi adoptate de Consiliul de Stat numai atunci cînd Marea Adunare Națională nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale;

2. Numește și revocă pe primul-ministru;

3. Numește și revocă Consiliul de Miniștri și Tribunalul Suprem, atunci cînd Marea Adunare Națională nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale;

4. Dă legilor în vigoare interpretarea general-obligatorie;

5. Acordă amnistia;

6. Controlează aplicarea legilor și hotărîrilor Marii Adunări Naționale, activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat, precum și activitatea Procuraturii; ascultă dări de seama ale Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare; controlează hotărîrile consiliilor populare;

7. Declară, în caz de urgență, mobilizarea parțială sau generală;

8. Declară, în caz de urgență, starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuală asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită.

Atribuțiile prevăzute în prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat și în timpul sesiunilor Marii Adunări Naționale, în cazul în care necesitățile economice și sociale impun adoptarea neîntîrziată a unor măsuri, iar Marea Adunare Națională nu se află întrunită în plenul său; normele cu putere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunări Naționale, potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrărilor în plen.

ARTICOLUL 65

Consiliul de Stat este ales de Marea Adunare Națională dintre membrii săi, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat funcționează pînă la alegerea noului Consiliul de Stat în legislatura următoare.

ARTICOLUL 66

Președintele Republicii Socialiste România este Președinte al Consiliului de Stat.

ARTICOLUL 67

Consiliul de Stat se compune din președinte, vicepreședinți și membri.

ARTICOLUL 68

Consiliul de Stat își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.

ARTICOLUL 69

Consiliul de Stat emite decrete și adoptă hotărîri.

Decretele și hotărîrile se semnează de Președintele Republicii Socialiste România. Decretele normative se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 70

Consiliul de Stat prezintă Marii Adunări Naționale dări de seamă cu privire la exercitarea atribuțiilor sale, precum și la respectarea și executarea, în activitatea de stat, a legilor și hotărîrilor Marii Adunări Naționale.

Consiliul de Stat, în întregul său, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Marii Adunări Naționale pentru întreaga activitate a Consiliului de Stat.

PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

ARTICOLUL 71

Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale ale Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 72

Președintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Națională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și rămîne în funcție pînă la alegerea Președintelui în legislatura următoare.

ARTICOLUL 73

La alegerea sa, Președintele Republicii Socialiste România depune în fața Marii Adunări Naționale următorul jurămînt:

” Jur să slujesc cu credință patria, să acționez cu fermitate pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării, pentru bunăstarea și fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului și comunismului în Republica Socialistă România!

Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării, să fac totul pentru aplicarea consecventă a principiilor democrației socialiste, pentru afirmarea în viața societații a normelor eticii și echității socialiste!

Jur să promovez neabătut politica externă de prietenie și alianță cu toate țările socialiste, de colaborare cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială, pe baza deplinei egalități în drepturi, de solidaritate cu forțele revoluționare, progresiste, de pretutindeni, de pace și prietenie între popoare!

Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste și devotament pentru strălucirea și măreția națiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!”

ARTICOLUL 74

Președintele Republicii Socialiste România este comandantul suprem al forțelor armate și președintele Consiliului Apărării Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 75

Președintele Republicii Socialiste România îndeplinește, în conformitate cu Constituția și cu legile, următoarele atribuții principale:

1. Prezidează Consiliul de Stat;

2. Prezidează ședințele Consiliului de Miniștri atunci cînd apare necesar;

3. Numește și revocă, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniștri, miniștrii și președinții altor organe centrale ale administrației de stat, care fac parte din Consiliul de Miniștri; numește și revocă pe conducătorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Miniștri; numește și revocă pe membrii Tribunalului Suprem;

4. în timpul în care Marea Adunare Națională nu este întrunită în plenul său, numește și revocă pe președintele Tribunalului Suprem și pe procurorul general;

5. Acordă gradele de general, amiral, și mareșal;

6. Conferă decorațiile și titlurile de onoare; autoriză purtarea decorațiilor conferite de alte state;

7. Acordă grațierea;

8. Acordă cetățenia, aprobă renunțarea la cetățenie și retrage cetățenia română; aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetățenii altor state;

9. Acordă dreptul de azil;

10. Stabilește rangurile misiunilor diplomatice, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai Republicii Socialiste România;

11. Primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state;

12. Încheie tratate internaționale în numele Republicii Socialiste România; poate da împuterniciri, în acest scop, primului-ministru ori unor membrii ai Consiliului de Miniștri sau unor reprezentanți diplomatici;

13. În interesul apărării Republicii Socialiste România, al asigurării ordinii publice sau a securității statului, în caz de urgență, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării, starea de necesitate.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Președintele Republicii Socialiste România emite decrete prezidențiale și decizii.

ARTICOLUL 76

Președintele Republicii Socialiste România este răspunzător față de Marea Adunare Națională pentru întreaga sa activitate.

Președintele Republicii Socialiste România prezintă periodic Marii Adunări Naționale dări de seamă asupra exercitării atribuțiilor sale și asupra dezvoltării statului.

TITLUL IV – ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRAȚIEI DE STAT

ARTICOLUL 77

Consiliul de Miniștri este organul suprem al administrației de stat.

Consiliul de Miniștri exercită conducerea generală a activității executive pe întreg teritoriul țării, avînd următoarele atribuții principale:

1. Stabilește măsuri generale pentru aducerea la îndeplinire a politicii interne și externe;

2. Hotărăște măsurile necesare privind organizarea și asigurarea executării legilor;

3. Conduce, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;

4. Elaborează proiectul planului național unic de dezvoltare economico-socială și proiectul bugetului de stat, precum și orice alte proiecte de legi; elaborează proiecte de decrete;

5. Stabilește măsuri pentru realizarea planului național unic de dezvoltare economico-socială și a bugetului de stat; întocmește raportul general cu privire la îndeplinirea planului național unic de dezvoltare economico-socială și contul general de încheiere a exercițiului bugetar;

6. Înființează organizații economice, întreprinderi și instituții de stat de interes republican;

7. Ia măsuri în vederea asigurării ordinii publice, apărării intereselor statului și ocrotirii drepturilor cetățenilor;

8. Ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apărării, pentru organizarea generală a forțelor armate și fixarea contingentelor anuale de cetățeni care urmează să fie chemați la îndeplinirea serviciului militar;

9. Exercită conducerea generală în domeniul relațiilor cu alte state și ia măsuri pentru încheierea acordurilor internaționale;

10. Sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești;

11. Exercită, în condițiile prevăzute de lege, atribuțiile sale de conducere și de control asupra activității comitetelor executive și birourilor executive ale consiliilor populare.

ARTICOLUL 78

Consiliul de Miniștri este ales de Marea Adunare Națională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Miniștri funcționează pînă la alegerea noului Consiliu de Miniștri în legislatura următoare.

ARTICOLUL 79

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Consiliul de Miniștri adoptă hotărîri pe baza și în vederea executării legilor.

Hotărîrile cu caracter normativ se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 80

Consiliul de Miniștri se compune din: primul-ministru, viceprim-miniștrii, miniștrii, miniștrii secretari de stat, precum și președinții altor organe centrale ale administrației de stat prevăzuți prin lege.

Din Consiliul de Miniștri fac parte, de asemenea, ca membri, președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, președinta Consiliului Național al Femeilor și primul secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Consiliul de Miniștri poate să-și constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativă a problemelor curente și urmărirea executării hotărîrilor Consiliului de Miniștri.

ARTICOLUL 81

Consiliul de Miniștri își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurînd unitatea de acțiune politică și administrativă a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat.

ARTICOLUL 82

Consiliul de Miniștri, în întregul său, și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fața Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniștri este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a Consiliului de Miniștri.

ARTICOLUL 83

Ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat înfăptuiesc politica statului în ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost înființate.

Ele conduc, îndrumă și controlează întreprinderile, organizațiile economice și instituțiile de stat din subordinea lor.

ARTICOLUL 84

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat emit, pe baza și în vederea executării legilor și hotărîrilor Consiliului de Miniștri, instrucțiuni și ordine, precum și alte acte prevăzute de lege; actele lor cu caracter normativ se publică în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 85

Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat răspund de activitatea organelor pe care le conduc în fața Consiliului de Miniștri.

TITLUL V – ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT ȘI ORGANELE LOCALE
ALE ADMINISTRAȚIEI DE STAT

ARTICOLUL 86

Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea locală, asigurînd dezvoltarea economică, social-culturală și edilitar-gospodărească a unităților administrativ-teritoriale în care au fost alese, apărarea proprietății socialiste, ocrotirea drepturilor cetățenilor, legalitatea socialistă și menținerea ordinii publice.

Consiliile populare organizează participarea cetățenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat și obștești.

ARTICOLUL 87

Consiliul popular exercită următoarele atribuții principale:

1. Adoptă planul economic și bugetul local, aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar;

2. Alege și revocă comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv;

3. Înființează organizații economice, întreprinderi și instituții de stat de interes local;

4. Conduce, îndrumă și controlează activitatea comitetului executiv sau, după caz, a biroului executiv, a organelor locale de specialitate ale administrației de stat, a organizațiilor economice, întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

5. Controlează hotărîrile consiliilor populare ierarhic inferioare;

6. Alege și revocă potrivit legii, judecătorii, asesorii populari și procurorul șef al județului sau al municipiului București.

ARTICOLUL 88

Consiliile populare sînt alcătuite din deputați aleși pe circumscripții electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripție.

Circumscripțiile electorale formate pentru alegerea deputaților unui consiliu popular au același număr de locuitori.

Durata mandatului consiliilor populare județene și al municipiului București este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului București, orășenești și comunale este de 2 ani și jumătate.

Data alegerilor pentru consiliile populare se stabilește potrivit legii.

ARTICOLUL 89

Consiliile populare aleg, dintre deputați, comisii permanente, care le sprijină în îndeplinirea sarcinilor lor.

ARTICOLUL 90

Consiliile populare lucrează în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv sau, după caz, de biroul executiv al consiliului popular.

Consiliile populare se convoacă ori de cîte ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din inițiativa comitetului executiv sau; după caz, a biroului executiv, sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților.

ARTICOLUL 91

Consiliile populare lucrează în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților.

ARTICOLUL 92

Fiecare deputat este obligat să prezinte periodic alegătorilor dări de seamă asupra activității sale și a consiliului popular în care a fost ales.

ARTICOLUL 93

Consiliile populare adoptă hotărîri.

O hotărîre este adoptată dacă întrunește votul majorității deputaților consiliului popular.

Hotărîrile cu caracter normativ se aduc la cunoștința cetățenilor în formele prevăzute prin lege.

ARTICOLUL 94

Comitetul executiv al consiliului popular și biroul executiv al consiliului popular sînt organele locale ale administrației de stat cu competența generală în unitatea administrativ-teritorială în care a fost ales consiliul popular.

ARTICOLUL 95

Comitetul executiv al consiliului popular și biroul executiv al consiliului popular au următoarele atribuții principale:

1. Aduc la îndeplinire legile, decretele, precum și hotărîrile Consiliului de Miniștri și celelalte acte ale organelor superioare;

2. Execută hotărîrile consiliilor populare pe care le-au ales;

3. Elaborează proiectele de plan economic și de buget local;

4. Execută planul economic și bugetul local, întocmesc raportul cu privire la îndeplinirea planului economic local, precum și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

5. Conduc, îndrumă și controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administrației de stat;

6. Conduc, îndrumă, coordonează și controlează activitatea organizațiilor economice, a întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

7. Conduc, îndrumă și controlează activitatea comitetelor executive sau, după caz, a birourilor executiv ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliilor populare care le-au ales.

În intervalul dintre sesiunile consiliului popular, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv îndeplinește atribuțiile acestuia, cu excepția celor prevăzute la art. 87 pct. 1, 2, 4, 5 și 6, supunînd deciziile adoptate ratificării consiliului popular la prima sa sesiune.

ARTICOLUL 96

Consiliile populare județene, al municipiului București, ale sectoarelor acestuia, precum și cele ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale orașelor și comunelor aleg birouri executive.

Comitetul executiv sau biroul executiv este ales dintre deputații consiliului popular la prima sesiune după alegeri, pe durata mandatului acelui consiliu.

După expirarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, după caz, biroul executiv continuă să funcționeze pînă la alegerea noului comitet sau birou executiv.

ARTICOLUL 97

Comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular este alcătuit, potrivit legii, din președinte, unu sau mai mulți vicepreședinți și alți membri.

ARTICOLUL 98

În exercitarea atribuțiilor sale, comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular emite decizii pe baza și în vederea executării legii.

Deciziile cu caracter normativ se aduc la cunoștința cetățenilor în formele prevăzute prin lege.

ARTICOLUL 99

Comitetul executiv și biroul executiv își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv sau biroul executiv în întregul său și fiecare din membrii acestuia sînt răspunzători în fața consiliului popular care i-a ales, precum și în fața comitetului executiv sau a biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior și a Consiliului de Miniștri.

Fiecare membru al comitetului executiv sau al biroului executiv este răspunzător atît pentru propria sa activitate, cît și pentru întreaga activitate a organului din care face parte.

ARTICOLUL 100

Consiliile populare organizează, potrivit legii, pe lîngă comitetele lor executive sau, după caz, birourile executive, organe locale de specialitate ale administrației de stat. Organele locale de specialitate ale administrației de stat sînt subordonate atît consiliului popular și comitetului executiv sau, după caz, biroului executiv, cît și organelor locale și centrale ale administrației de stat ierarhic superioare.

TITLUL VI – ORGANELE JUDECĂTOREȘTI

ARTICOLUL 101

În Republica Socialistă România justiția se înfăptuiește, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele județene, judecătorii, precum și prin tribunalele militare.

ARTICOLUL 102

Prin activitatea de judecată, tribunalele și judecătoriile apără orînduirea socialistă și drepturile persoanelor, educînd cetățenii în spiritul respectării legilor.

Tribunalele și judecătoriile, aplicînd sancțiunile penale, urmăresc îndreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

ARTICOLUL 103

Tribunalele și judecătoriile judecă pricinile civile, penale și orice alte pricini date în competența lor.

În cazurile prevăzute prin lege, tribunalele și judecătoriile exercită controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obștești cu activitate jurisdicțională.

Tribunalele și judecătoriile judecă cererile celor vătămați în drepturile lor prin acte administrative, putînd să se pronunțe, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

ARTICOLUL 104

Tribunalul Suprem exercită controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabilește prin lege.

În vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată, Tribunalul Suprem emite, în plenul său, decizii de îndrumare.

ARTICOLUL 105

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Națională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia.

Tribunalul Suprem funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare.

ARTICOLUL 106

Tribunalul Suprem răspunde pentru activitatea sa în fața Marii Adunări Naționale, iar între sesiuni în fața Consiliului de Stat.

ARTICOLUL 107

Organizarea judecătoriilor și a tribunalelor, competența lor și procedura de judecată sînt stabilite prin lege.

Judecarea proceselor în primă instanță la judecătorii, la tribunalele județene și la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.

ARTICOLUL 108

Judecătorii și asesorii populari sînt aleși în conformitate cu procedura stabilită prin lege.

ARTICOLUL 109

În Republica Socialistă România procedura judiciară se face în limba română, asigurîndu-se, în unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de altă naționalitate decît cea română, folosirea limbii materne a acelei populații.

Părților care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciară li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință, prin traducător, de piesele dosarului, precum și dreptul de a vorbi în instanță și a pune concluzii în limba maternă.

ARTICOLUL 110

Judecata se desfășoară în ședință publică, cu excepția cazurilor prevăzute prin lege.

ARTICOLUL 111

În activitatea de judecată, judecătorii și asesorii populari sînt independenți și se supun numai legii.

TITLUL VII -ORGANELE PROCURATURII

ARTICOLUL 112

Procuratura Republicii Socialiste România exercită supravegherea activității organelor de urmărire penală și a organelor de executare a pedepselor și veghează, în condițiile legii, la respectarea legalității, apărarea orînduirii socialiste, a drepturilor și intereselor legitime ale organizațiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum și ale cetățenilor.

ARTICOLUL 113

Procuratura este condusă de procurorul general. Organele Procuraturii sînt: Procuratura Generală, procuraturile județene, procuraturile locale și procuraturile militare.

Organele Procuraturii sînt subordonate ierarhic.

ARTICOLUL 114

Procurorul general este ales de Marea Adunare Națională pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și funcționează pînă la alegerea noului procuror general în prima sesiune a legislaturii următoare.

Procurorii sînt numiți potrivit legii, cu excepția celor prevăzuți în art. 87 pct. 6.

ARTICOLUL 115

Procurorul general răspunde în fața Marii Adunări Naționale de activitatea Procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni în fața Consiliului de Stat.

TITLUL VIII – ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

ARTICOLUL 116

Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricoloră, pe care este scris „REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA.”

ARTICOLUL 117

Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, în jurul căreia este scris „REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA.”

ARTICOLUL 118

Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și albastru, așezate vertical, cu albastrul lîngă lance. În mijloc este așezată stema Republicii Socialiste România.

ARTICOLUL 119

Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aprobă de către Marea Adunare Națională.

TITLUL IX – DISPOZIȚII FINALE

ARTICOLUL 120

Prezenta Constituție intră în vigoare la data adoptării ei.

ARTICOLUL 121

Constituția din 24 septembrie 1952, precum și orice dispoziții din legi, decrete și alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constituții, sînt abrogate la aceeași dată.

NOTĂ:

Constituția Republicii Socialiste România a fost adoptată de Marea Adunare Națională la 21 august 1965 și publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 1 din 21 august 1965.

Constituția a fost modificată și republicată după cum urmează:

– modificată prin Legea nr. 1/1968 (publicată în Buletinul Oficial nr. 16 din 16 februarie 1968) și republicată în Buletinul Oficial nr. 22 din 20 februarie 1968;

– modificată prin Legea nr. 56/1968 (publicată în Buletinul Oficial nr. 168 din 26 decembrie 1968) și Legea nr. 1/1969 (publicată în Buletinul Oficial nr. 31 din 31 martie 1969) și republicată în Buletinul Oficial nr. 34 din 16 martie 1969;

– modificată prin Legea nr. 26/1971 (publicată în Buletinul Oficial nr. 157 din 17 decembrie 1971) și Legea nr. 1/1972 (publicată în Buletinul Oficial nr. 41 din 42 aprilie 1972) și republicată în Buletinul Oficial nr. 44 din 4 mai 1972;

– modificată prin Legea nr. 1/1974 (publicată în Buletinul Oficial nr. 45 din 28 martie 1974) și republicată în Buletinul Oficial nr. 56 din 8 aprilie 1974;

– modificată prin Legea nr. 66/1974 (publicată în Buletinul Oficial nr. 161 din 23 decembrie 1974) și republicată în buletinul de față.

Citește și: