Mesaj telefonic direct de la președintele Carter către secretarul general Brejnev
Washington, 28 decembrie 1979 [1]
Stimate domnule președinte Brejnev,
Vreau să mă asigur că ați evaluat pe deplin ramificațiile acțiunilor sovietice din Afganistan, pe care le considerăm o amenințare clară la adresa păcii. Ar trebui să înțelegeți că aceste acțiuni ar putea marca un punct de cotitură fundamental și de lungă durată în relațiile noastre. Luate fără nicio discuție prealabilă cu noi, ele constituie, în opinia noastră, o încălcare clară a principiilor de bază privind relațiile, pe care le-ați semnat în 1972. [2]
Guvernul meu nu poate accepta în niciun caz explicația guvernului sovietic, transmisă ambasadorului Watson la 27 decembrie, conform căreia forțele militare sovietice au fost trimise în Afganistan la cererea conducerii acestei țări. [3] Faptele problemei arată în mod clar că aceleași forțe sovietice au fost folosite pentru a răsturna acel guvern stabilit al Afganistanului și pentru a impune un nou guvern, care l-a executat în mod brutal pe fostul președinte și, se pare, și pe familia sa.
Mișcările pe scară largă ale unităților militare într-o țară suverană reprezintă întotdeauna un motiv legitim de îngrijorare pentru comunitatea internațională. Atunci când astfel de forțe militare sunt cele ale unei superputeri și sunt apoi folosite pentru a detrona un guvern existent și a impune un altul, există implicații negative evidente atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume. Observăm, cu cea mai mare seriozitate, că aceasta este prima dată de la invaziile din Ungaria și Cehoslovacia când Uniunea Sovietică a întreprins o acțiune militară directă împotriva unei alte țări. În cazul de față, intervenția militară sovietică în Afganistan – o țară nealiniată anterior – reprezintă în mod evident o etapă tulburătoare, periculoasă și nouă în utilizarea forței militare de către dumneavoastră, care trezește o profundă îngrijorare cu privire la tendința generală a politicii sovietice.
Amândoi ne-am angajat unul față de celălalt să nu exacerbăm situațiile de conflict și să ne consultăm atunci când apar amenințări la adresa păcii. Dacă aceste obligații reciproce au sens, atunci ele trebuie să includă, în mod evident, refuzul superputerilor de a se angaja în lupte armate, cu excepția ultimei soluții și numai în caz de legitimă apărare. Deoarece interesele noastre sunt globale, trebuie să recunoaștem că acțiunile întreprinse într-un domeniu au un efect de propagare în alte domenii, aparent fără legătură, precum și în însuși acel domeniu.
Niciuna dintre cele două superputeri nu-și poate aroga dreptul de a înlătura sau de a răsturna prin forța armelor un guvern legal constituit într-o altă țară. Un astfel de precedent este unul periculos; el încalcă toate normele acceptate de conduită internațională. Dacă nu vă repliați de la cursul actual de acțiune, acest lucru va pune în mod inevitabil în pericol evoluția relațiilor dintre SUA și Uniunea Sovietică în întreaga lume. Vă îndemn să întreprindeți rapid acțiuni constructive pentru a vă retrage forțele și pentru a înceta să mai interveniți în afacerile interne ale Afganistanului. Mulți ani de promovare a unor relații mai stabile și mai productive între cele două țări ale noastre ar putea fi subminați dacă această situație nu este rezolvată cu promptitudine. Cu o acțiune adecvată din partea guvernului dumneavoastră, nu este încă prea târziu pentru a evita daune de durată în relațiile americano-sovietice.
Hotline Message From President Carter to General Secretary Brezhnev
Washington, December 28, 1979
Dear President Brezhnev:
I want to insure that you have fully weighed the ramifications of the Soviet actions in Afghanistan, which we regard as a clear threat to the peace. You should understand that these actions could mark a fundamental and long-lasting turning point in our relations. Taken without any previous discussion with us, they constitute in our view a clear violation of the Basic Principles on Relations, which you signed in 1972.
My Government can in no way accept the Soviet Government’s explanation, conveyed to Ambassador Watson on December 27, that Soviet military forces were sent into Afghanistan at the request of the leadership of that country. The facts of the matter clearly show that these same Soviet forces were employed to overthrow that established government of Afghanistan and to impose a new government, which has brutally executed the former President and, reportedly, his family.
Large-scale movements of military units into a sovereign country are always a legitimate matter of concern to the international community. When such military forces are those of a superpower, and are then used to depose an existing government and impose another, there are obvious adverse implications both for the region and for the world at large. We note with the utmost seriousness that this is the first time since the invasions of Hungary and Czechoslovakia that the Soviet Union has taken direct military action against another country. In the present instance, the Soviet military intervention in Afghanistan – a previously non-aligned country – obviously represents an unsettling, dangerous and new stage in your use of military force, which raises deep apprehension about the general trend of Soviet policy.
We are both pledged to each other not to exacerbate conflict-fraught situations and to consult when threats to the peace arise. If these mutual obligations are to have any meaning, then they must obviously include a refusal by the superpowers to engage in armed combat except as a very last resort and then only in legitimate self-defense. Because our interests are global, we must recognize that actions taken in one area have a spill-over effect in other seemingly unrelated areas, as well as in that area itself.
Neither superpower can arrogate to itself the right to displace or overturn a legally constituted government in another country by force of arms. Such a precedent is a dangerous one; it flouts all the accepted norms of international conduct. Unless you draw back from your present course of action, this will inevitably jeopardize the course of US-Soviet relations throughout the world. I urge you to take prompt constructive action to withdraw your forces and cease interference in Afghanistan’s internal affairs. Many years of promoting more stable and productive relations between our two countries could well be undermined if this situation is not resolved promptly. With proper action by your government, it is still not too late to avoid lasting damage to US-Soviet relations.
[1]Sursa: Carter Library, National Security Affairs, Staff Material, Office File, Meetings File, Box 70, USSR: Corespondența Brejnev-Carter: 7/79-2/80. Secret; Sensibil. Acest mesaj a fost trimis prin intermediul legăturii de comunicare directă între Washington și Moscova. În colțul din dreapta sus, Brzezinski a scris: "Trimis 28.12, primit de Moscova 29/0153,ZB".
[2]vezi Nota Editoriala 87
[3]vezi telegrama 28030, din 27 decembrie 1979
Tovarășul BREJNEV către președintele CARTER: „Intervenția URSS în Afganistan a fost un răspuns favorabil la cererea guvernului afgan” | 29 decembrie 1979
DE CE A INVADAT URSS AFGANISTANUL, IN 1979
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.