„COMUNISMUL E O IDEE BUNĂ”

Concluzia aparține unui procent de 61% din actuala populație a României, potrivit unui sondaj de opinie(*) efectuat in 2019.
La 30 de ani distanță de la revoluție, majoritatea consideră că în România era mai bine înainte de 1989, în vreme ce doar 23% cred că era mai rău.

DE CE ERA „RĂU / BINE” IN COMUNISM?

50% – „Era mai bine pentru că existau locuri de muncă și mulți aveau o locuință de la stat.”

23% – „Nu era bine. Era sărăcie. Eram privați de libertate și de accesul la informație.”

47 % – „Regimul (Ceausescu) a fost criminal”.

37 % – „Nu sunt de acord. Era un regim bun”

Referitor la comunismul aplicat in Romania, cele mai sensibil subiect l-au constituit „poveștile de la alimentară, cozile interminabile, programele TV de doar două ore, atunci când nu se lua curentul electric, frigul din case și o masă aproape goală de sărbători” (*)

Conform acestei abordări, „cârnații” erau, de departe, mai importanți decât libertatea de exprimare, de mișcare, frica de securitate/miliție, obediența fata de politica de partid și de stat, delațiunea și alte compromisuri necesare supraviețuirii într-un regim totalitar.

In concluzie, dacă Ceausescu ar fi dat liber la grătare (oferind românilor și ce sa pună pe ele la rumenit), problema eternizării „comunismului” (de facto, a dictaturii sale personale) pe plaiurile mioritice era ca și rezolvată.

„PRO ȘI CONTRA CEAUȘESCU” CU TÂNĂRA GENERAȚIE

Portretul lui Nicolae Ceausescu in școlile din comunism

Potrivit sondajului, 25% dintre participanți au spus că Ceaușescu a făcut bine României, iar 15% că a făcut mai mult rău

Ești fan Ceaușescu? “Sunt și îl admir foarte mult pentru ceea ce a făcut pentru România”.

Te consideri ceaușist? „Eu nu sunt nostalgic ceaușist, sunt comunist”.

Răspunsurile, aparținând unor tineri născuți în perioada post-decembristă, sunt cel putin bizare, având in vedere că aceștia sunt exponenții unor generații care nu au experimentat nicio secunda efectele morale, sociale și economice ale regimului Ceausescu și ideologiei cu care se declară, azi, solidari.

In cazul lor, primează ce au auzit in familie ori in cercul de apropiați, alături de lipsa de educație și cunoaștere a istoriei, perpetuată la nivel național in sistemul contemporan de învățământ.

Totuși, este greu de imaginat că entuziaștii, cu vârste cuprinse intre 18 și 25 de ani, privați de cluburi, de programe TV, rețele de socializare, călătorii, distracții, haine de firmă, mașini de fițe și telefoane mobile, ar indura măcar o lună ceea ce au indurat părintii și bunicii lor ani de zile in comunism.

Desi nu au repere privitoare la comunism – nici teoretice, neavând habar de filosofia marxistă ori leninistă, nici practice, ca presupuși partizani ai unei dictaturi pe care nu au trăit-o – tinerii, potrivit sondajului, au păreri clare. Comunismul, in accepțiunea lor, este „cool”. O fi „cool”, dar ține foarte mult de „incooltură”

MEMORIA ESTE ESENȚIALA

Cu toate ca acest argument – al memoriei – nu poate fi invocat in cazul tinerilor (din simplul motiv că aceștia nu pot avea amintiri personale anterioare nașterii lor referitoare la comunismul din Romania), o serie dintre cei intervievați cred că memoria este esențială: puțin peste jumătate au afirmat că doresc un Muzeu Național al Dictaturii Comuniste și o zi Națională de Comemorare a Victimelor.

Pe lângă un muzeu al memoriei, am propune și niște „tabere comuniste”, de reeducare in spiritul socialismului multi-lateral dezvoltat. Ideea poate părea inumana ori chiar năstrușnică, însa o practica de minim 6 luni petrecuta într-un „lagăr ideologic” – trei in regimul Dej stalinist și trei in regimul Ceaușist din anii ’80, – cu posibilitatea de prelungire pe viața (in situația unui comportament refractar), ar fi pe deplin edificatoare, in vederea unui nou sondaj pe asemenea teme.

–
(*) CSOP în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

citește și

INTERVIU – „AS FI FERICIT SA FIU VĂZUT IN LUMINA ISTORIEI CA UN STALIN MODERN”