| VEZI SI ISTORIA IN DATE
< | >
Miercuri, 4 mai 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 70
Klaus Iohannis l-a primit miercuri pe președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier▼| UE va impune sancțiuni persoanelor presupus responsabile de „crime de război la Bucha” ▼I Marea Britanie a interzis toate exporturile din sectorul serviciilor către Rusia▼| Rachetele rusești au lovit obiective militare ucrainene în cursul nopții▼| Forțele armate ucrainene au bombardat Donețk▼| Comisia Europeană propune sancționarea șefului Bisericii Ortodoxe Ruse▼| Șefa executivului Uniunii Europene propune un embargo treptat asupra petrolului rusesc▼| Kremlinul spune că monitorizează cel de-al șaselea pachet de sancțiuni anti-Rusia al UE▼| Kremlinul afirmă că discuțiile ruso-ucrainene par să nu se îndrepte nicăieri▼| Kremlinul a reacționat negativ la ideea semnării unui acord privind capitularea Rusiei▼| Zelenski a vorbit cu premierul israelian despre remarcile „scandaloase” făcute de Lavrov, care a spus că Hitler avea sânge evreiesc▼| Rusia avertizează NATO că transporturile cu arme în Ucraina sunt o „țintă”▼| Belarus declară că începe exerciții militare pe scară largă▼| Un elicopter al armatei ruse a încălcat spațiul aerian al Finlandei▼| Marea Britanie oferă 45 de milioane de lire sterline pentru Ucraina▼| Aleksei Navalnîi anunță că va fi transferat la o închisoare de maximă securitate▼
Klaus Iohannis l-a primit miercuri pe președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier
Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, invitat în Romania pentru a discuta despre problemele de securitate generate de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina.
Iohannis a declarat, în conferința de presă comună cu omologul sau german, Frank-Walter Steinmeier, că „este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue, atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiații ucraineni”, subliniind și necesitatea adoptării unor noi sancțiuni pentru Rusia.
„Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiații ucraineni. Am prezentat măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului prin ţara noastră al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare către pieţe terțe.
Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional. Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii”, a spus Iohannis.
Vizita lui Steinmeier la Bucureşti are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea, la 21 aprilie 1992, a Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, document-cadru emblematic al istoriei contemporane a relației bilaterale, a informat Administrația Prezidențială.
| citește şi:
Președintele Germaniei, despre politica sa în privința Rusiei: „Am greșit”
UE va impune sancțiuni persoanelor presupus responsabile de „crime de război la Bucha”
Un nou pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei implică adăugarea pe lista de sancțiuni a persoanelor pe care Uniunea Europeană le consideră răspunzătoare pentru „crimele de război de la Bucha”, a scris miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe Twitter.
„În primul rând, enumerăm ofițeri militari de rang înalt și alte persoane care au comis crime de război în Bucha”, a scris ea.
Pe 3 aprilie, Ministerul rus al Apărării a respins acuzațiile regimului de la Kiev cu privire la un presupus masacru de civili în Bucha. Agenția militară a spus că Forțele Armate Ruse au părăsit Bucha pe 30 martie, în timp ce „dovezile crimelor” au apărut abia patru zile mai târziu, după ce ofițerii Serviciului de Securitate ucrainean au intrat în oraș.
Ministerul rus al Apărării a mai subliniat că, pe 31 martie, primarul orașului Anatoli Fedoruk a confirmat, printr-o adresă video, că nu există trupe rusești în Bucha. Cu toate acestea, el nu a spus niciun cuvânt despre civilii împușcați în stradă, cu mâinile legate la spate. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat episodul de la Bucha drept un „atac fals”.
| citește şi:
Marea Britanie a interzis toate exporturile din sectorul serviciilor către Rusia
Marea Britanie a interzis toate exporturile din sectorul serviciilor către Rusia și a impus sancțiuni asupra a 63 de persoane și organizații, ultimul său val de măsuri pentru a crește presiunea asupra Moscovei, în intenția de a-l forța pe Putin sa se retragă din Ucraina.
Ministrul de Externe al Regatului Unit, Liz Truss, a anunțat noi sancțiuni împotriva a 63 de cetățeni și entități ruși, inclusiv împotriva companiilor media ruse „din spatele campaniei vicioase de dezinformare a lui Putin” și a angajaților acestora.
Printre cei sancționați se numără corespondenții de război ruși încorporați în forțele ruse în Ucraina și mai multe instituții de presă ruse.
Pe lângă înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie, noua legislație introdusă înseamnă că rețelele de socializare, serviciile de internet și companiile din magazinele de aplicații „trebuie să ia măsuri pentru a bloca conținutul din două dintre sursele majore de dezinformare ale Rusiei, RT și Sputnik”, potrivit Foreign, Commonwealth & din Marea Britanie. Biroul de Dezvoltare (FCDO).
„Aceste puncte de vânzare au fost deja deconectate de pe undele radio din Marea Britanie și am interzis oricui să facă afaceri cu ele. Acum ne-am mutat să scoatem din priză site-urile lor, conturile de rețele sociale și aplicațiile pentru a opri și mai mult răspândirea minciunilor lor. ”, a declarat ministrul tehnologiei și economiei digitale, Chris Philp.
Cel mai recent anunț privind sancțiunile prevede, de asemenea, că Regatul Unit interzice exporturile de servicii către Rusia, interzicând furnizarea de servicii de relații publice, consultanță în management și contabilitate întreprinderilor rusești.
„A face afaceri cu regimul lui Putin este falimentar din punct de vedere moral și ajută la finanțarea unei mașini de război care provoacă suferințe nespuse în toată Ucraina”, a spus Truss, adăugând că „tăierea accesului Rusiei la serviciile britanice va pune mai multă presiune asupra Kremlinului și, în cele din urmă, va ajuta să se asigure că Putin eșuează in Ucraina.”
Serviciile din Marea Britanie reprezintă în prezent 10% din importurile rusești în aceste sectoare, potrivit FCDO.
Rachetele rusești au lovit obiective militare ucrainene în cursul nopții
Rachetele rusești au lovit nouă obiective militare ucrainene în cursul nopții, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov.
„Trupele de rachete au distrus două posturi de comandă ucrainene, o baterie de sisteme de rachete cu lansare multiplă BM-21 ‘Grad’, o baterie de tunuri de artilerie autopropulsate 2S1 ‘Gvozdika’, o baterie de obuziere D-30 și, de asemenea, patru zone de forță de luptă și de echipamente militare”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Trupele de artilerie rusești au eliminat 16 posturi de comandă, două depozite de combustibil și, de asemenea, 476 de bastioane ale forțelor naționaliste, a adăugat el. „Au eliminat până la 310 persoane și 53 de echipamente militare”, a precizat generalul, potrivit TASS.
Forțele armate ucrainene au bombardat Donețk
Forțele armate ucrainene au bombardat Donețk de două ori miercuri dimineața devreme, după ce au lansat în total nouă obuze, a raportat TASS, citând misiunea aşa-numitei Republici Populare Donețk (RPD) la Centrul Comun de Control și Coordonare a Începerii Focului.
Potrivit raportului, șase obuze au fost trase în direcția cartierului Kievsky la ora 0:30 a.m. (ora locală) și alte trei în direcția cartierului Kirovsky la ora 0:44 a.m. (ora locală).
Situația la linia de angajare din Donbass s-a agravat pe 17 februarie. Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk (RPD și RPL) au raportat cele mai masive bombardamente ale armatei ucrainene din ultimele luni, care au afectat infrastructura civilă și au provocat victime civile, scrie TASS.
La 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că recunoaște suveranitatea Republicilor Populare Donețk și Lugansk. Rusia a recunoscut republicile din Donbass în conformitate cu constituțiile RPD și RPL în limitele regiunilor Donețk și Lugansk de la începutul anului 2014.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un discurs televizat la 24 februarie că, pentru a răspunde unei solicitări din partea șefilor republicilor din Donbass, a luat decizia de a desfășura o „operațiune militară specială: în Ucraina.
Liderul rus a subliniat că Moscova nu intenționează să ocupe teritorii ucrainene, menționând că operațiunea are ca scop denazificarea și demilitarizarea Ucrainei, informează TASS.
Comisia Europeană propune sancționarea șefului Bisericii Ortodoxe Ruse
Comisia Europeană propune sancționarea șefului Bisericii Ortodoxe Ruse, respectiv a patriarhului Kirill, în cadrul unui al șaselea pachet de măsuri ca răspuns la războiul din Ucraina, potrivit unui document consultat miercuri de AFP.
Patriarhul Kirill, un aliat de lungă durată al președintelui Vladimir Putin, care s-a folosit de predici pentru a sprijini „operațiunea specială de menținere a păcii”, a devenit „unul din principalii susținători a agresiunii militare împotriva Ucrainei”, afirmă documentul Comisiei.
Şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, sub a cărei jurisdicție se află în jur de 150 milioane de credincioși, în principal în Rusia, şi-a intensificat predicile în care susține ofensiva rusă în Ucraina.
La 27 februarie, el a vorbit despre o luptă a „forțelor răului” care se opun „unității” istorice între Rusia şi Ucraina, iar pe 3 mai a spus ca „Rusia nu a atacat niciodată pe nimeni”, iar acum „își apară granițele”.
Noua listă, care trebuie aprobată de statele membre ale Uniunii Europene, vizează 58 de entități, printre care numeroși militari ruși.
Oficialii UE vizează, de asemenea, familia imediată a secretarului de presă al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a fost sancționat într-o rundă anterioară. Soția lui Peskov, Tatiana Navka, fiica sa, Elizaveta Peskova, şi fiul său, Nikolay Peskov, precum şi şeful agenției de reglementare a telecomunicațiilor Roskomnadzor, Andrei Lipov, figurează, de asemenea, pe listă.
Potrivit UE, Nikolay Peskov (31 de ani), folosește banii tatălui său, în timp ce Elizaveta Peskova (24 de ani), ar fi dobândit „poziții lucrative și a trăit un stil de viață luxos datorită legăturilor tatălui ei”.
A doua zi după invazia rusă, Peskova a postat „Nu războiului” pe contul ei de Instagram, potrivit presei ruse. Postarea a fost ulterior eliminată.
De asemenea, se așteaptă ca pe listă să fie adăugată și Marina Mordashova, soția celui mai bogat bărbat al Rusiei, Alexei Mordashov, pentru că se spune că ar beneficia de bunurile soțului ei. Mordashov este acționar majoritar al Severstal, cea mai mare companie siderurgică din Rusia, iar în timpul pandemiei a salvat Tui, cel mai mare operator de turism din Europa. După ce Mordashov a fost adăugat pe lista de sancțiuni a UE în martie, autoritățile germane au raportat că el a transferat acțiuni în valoare de 1,5 miliarde de euro la Tui și compania de aur Nordgold soției sale, prin intermediul diferitelor companii offshore.
Sancțiunile interzic accesul în Uniunea Europeană și prevăd înghețarea activelor deținute de aceștia pe teritoriul UE.
Peste o mie de persoane se află deja pe lista neagră europeană.
Patriarhia Moscovei spune că Papa Francisc a denaturat conversația sa cu Patriarhul Kirill
Papa Francisc a denaturat conversația sa cu Patriarhul Kirill, care a avut loc la 16 martie, iar declarațiile sunt puțin probabil să ajute la un dialog constructiv între bisericile romano-catolică și ortodoxă rusă, a declarat miercuri Patriarhia Moscovei într-un comunicat.
„Este regretabil faptul că, la o lună și jumătate de la conversația cu Patriarhul Kirill, Papa Francisc (într-un interviu acordat ziarului italian Corriere della Sera) a ales un ton greșit pentru a transmite conținutul acestei conversații”, se arată în declarația departamentului de relații externe al Patriarhiei.
„Este puțin probabil ca astfel de declarații să contribuie la stabilirea unui dialog constructiv între bisericile romano-catolică și ortodoxă rusă, care este deosebit de necesar în prezent”.
Șefa executivului Uniunii Europene propune un embargo treptat asupra petrolului rusesc
Șefa executivului Uniunii Europene a propus un embargo treptat asupra petrolului rusesc, din cauza războiului din Ucraina, precum și sancționarea băncii de top a Rusiei și interzicerea radiodifuzorilor ruși de pe undele europene.
„Putin trebuie să plătească un preț, un preț mare pentru agresiunea lui brutală”, a spus Ursula von der Leyen. „Contează dreptul internațional și nu dreptul la putere”.
Pe lângă propunerea de interzicere a petrolului rusesc, Uniunea Europeană ia alte câteva măsuri împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina, a declarat miercuri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Într-o serie de tweet-uri, ea a spus că blocul comunitar intenționează să:
> Includă persoanele care au comis crime de război la Bucha, în Ucraina
> Să elimine cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, și alte două companii din sistemul SWIFT, un serviciu de mesagerie care conectează instituțiile financiare din întreaga lume.
> Să interzică trei posturi de radio și televiziune rusești de stat de pe undele europene, deoarece „amplifică în mod agresiv minciunile și propaganda lui Putin”.
În ceea ce privește interzicerea petrolului, von der Leyen a recunoscut provocările legate de trecerea de la dependența de combustibilii fosili ruși.
„Să fim clari: nu va fi ușor. Dar trebuie pur și simplu să lucrăm la asta. Ne vom asigura că vom elimina treptat petrolul rusesc într-un mod ordonat. Pentru a maximiza presiunea asupra Rusiei, minimizând în același timp impactul asupra economiilor noastre”.
„Vrem ca Ucraina să câștige acest război. Cu toate acestea, trebuie reconstruite atât de multe. De aceea îmi propun să începem să lucrăm la un pachet ambițios de redresare pentru prietenii noștri ucraineni. Acest pachet ar trebui să aducă investiții masive pentru a satisface nevoile și reformele necesare”, a precizat von der Leyen.
Separat, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că o interdicție treptată a UE asupra importurilor de petrol rusesc ar putea duce la „întreruperi” în aprovizionare și la creșterea prețurilor, dar a susținut măsura, ca un pas necesar pentru a sancționa Moscova.
Danemarca și Finlanda susțin propunerea UE de a impune o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen și omologul său finlandez Sanna Marin susțin propunerea UE de a impune o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, au declarat cele două doamne în cadrul unei conferințe de presă la Copenhaga, după o întâlnire cu premierul indian Narendra Modi.
„Aplaud cea de-a șasea rundă de sancțiuni”, a spus Marin, cerând măsuri mai restrictive împotriva Rusiei, în special în domeniul energetic.
„Le susținem pe deplin. Susținem cele mai dure sancțiuni posibile”, a spus Frederiksen, referindu-se la omologii săi din Suedia, Norvegia și Islanda.
Miercuri, Comisia Europeană a anunțat propunerea pentru o a șasea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar include o interdicție treptată a exportului de petrol și produse petroliere către UE, care ar putea intra în vigoare la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor. Experții au spus că acest lucru ar putea duce la creșterea prețului petrolului și ar putea crește câștigurile din petrol ale Rusiei, informează TASS.
Kremlinul spune că monitorizează cel de-al șaselea pachet de sancțiuni anti-Rusia al UE
Kremlinul monitorizează procesul de pregătire a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni anti-Rusia al UE, calculând diverse opțiuni de evoluție, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor.
„Acestea sunt planurile deocamdată, discuția continuând acolo. O monitorizăm, calculăm diverse opțiuni [de evoluție]”, a spus el.
Comisia Europeană a înaintat propunerile privind sancțiunile pentru a fi analizate de reprezentanții permanenți ai celor 27 de țări UE la începutul zilei de miercuri, decizia privind acestea fiind așteptată până la sfârșitul săptămânii. Cel de-al șaselea pachet de restricții sugerează în special o retragere treptată a importurilor de petrol rusesc.
Separat, Joe Biden a declarat că va discuta cu alți lideri G7 în această săptămână despre posibile sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Secretarul său pentru trezorerie, Janet Yellen, a precizat că SUA poartă discuții constante cu partenerii săi în acest sens.
Kremlinul afirmă că discuțiile ruso-ucrainene par să nu se îndrepte nicăieri
Discuțiile ruso-ucrainene par să nu se îndrepte nicăieri, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că Kievul continuă să își schimbe poziția în fiecare zi.
Comentând remarca ambasadorului ucrainean în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, potrivit căreia timpul pentru discuții între Kiev și Moscova s-a încheiat, Peskov a spus că Rusia ia act de astfel de declarații.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a adăugat că poziția inconsecventă a Ucrainei pune la îndoială faptul că procesul de negociere ar putea produce rezultate.
„Cum poate fi privită o poziție inconsecventă? Doar în mod negativ”, a subliniat Peskov.
Kremlinul a reacționat negativ la ideea semnării unui acord privind capitularea Rusiei
Kremlinul a reacționat negativ la o remarcă a secretarului Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Alexey Danilov, în sensul că doar semnarea unui acord privind capitularea Rusiei ar fi posibilă.
Întrebat despre reacția Kremlinului la această declarație, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a răspuns: „A fost negativă”.
Anterior, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că un dialog constructiv cu Ucraina a fost blocat din cauza inconsecvenței Kievului.
Ucraina, a spus Lavrov, preferă să urmeze instrucțiunile pe care le primește de la patronii occidentali și continuă „să se joace” și să evite „accelerarea negocierilor”, potrivit TASS.
Kremlinul respinge speculațiile potrivit cărora Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai
LONDRA, 4 mai (Reuters) – Kremlinul a respins miercuri speculațiile potrivit cărora președintele Vladimir Putin ar intenționa să declare război împotriva Ucrainei și să declanșeze o mobilizare națională pe 9 mai, când Rusia comemorează victoria Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial.
Putin a caracterizat până acum acțiunile Rusiei în Ucraina drept o „operațiune militară specială”, nu un război.
Dar politicienii occidentali și unii observatori ai Rusiei au speculat că acesta s-ar putea pregăti pentru un anunț major lunea viitoare, cu o serie de scenarii posibile, de la o declarație de război directă la o declarație de victorie. Întrebat despre speculațiile conform cărora Putin va declara război Ucrainei pe 9 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: „Nu există nicio șansă. Este o prostie”.
Peskov a mai spus că oamenii nu ar trebui să asculte speculațiile că ar putea exista o decizie cu privire la o mobilizare națională.
„Nu este adevărat. Este o prostie”, a spus Peskov reporterilor.
Ziua Victoriei – 9 mai, marchează unul dintre cele mai importante evenimente naționale ale Rusiei – o amintire a enormului sacrificiu sovietic făcut în înfrângerea Germaniei naziste în ceea ce este cunoscut în Rusia drept Marele Război Patriotic.
Se estimează că 27 de milioane de cetățeni sovietici au fost uciși în războiul din 1941-1945, care a lăsat Uniunea Sovietică devastată și aproape fiecare familie sovietică în doliu.
Zelenski a vorbit cu premierul israelian despre remarcile „scandaloase” făcute de Lavrov, care a spus că Hitler avea sânge evreiesc
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit cu premierul israelian Naftali Bennett despre remarcile „scandaloase” făcute de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a afirmat că Hitler avea sânge evreiesc.
În discursul său nocturn de miercuri, Zelenski a declarat că a vorbit cu Bennett pentru a-l felicita cu ocazia Zilei Independenței Israelului și pentru a-l pune la curent cu situația din orașul Mariupol (sud) și din estul Ucrainei.
„Am discutat, de asemenea, despre declarațiile scandaloase și absolut inadmisibile ale ministrului rus de Externe care a insultat întreaga lume”, a declarat președintele ucrainean.
Într-un interviu acordat duminică televiziunii italiene, Lavrov a repetat afirmația Rusiei potrivit căreia invazia sa în Ucraina face parte din eforturile de „de-nazificare” a țării.
Candidatul la alegerile prezidențiale braziliene spune că Zelenski și Putin poartă aceeași responsabilitate pentru război
Candidatul la alegerile prezidențiale braziliene, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat că Zelenski și omologul său rus, Vladimir Putin, poartă aceeași responsabilitate pentru război, ceea ce îl pune pe candidatul de stânga în contradicție cu puterile occidentale.
Lula, care îl devansează în sondaje pe președintele Bolsonaro, a mai spus că Biden și UE sunt vinovați și ar fi putut declara că Ucraina nu va adera la NATO
Luiz Inácio Lula da Silva a declarat că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și omologul său rus, Vladimir Putin, poartă responsabilitate egală pentru războiul din Ucraina.
Într-un interviu pentru revista Time publicat miercuri, fostul președinte a spus că este iresponsabil ca liderii occidentali să-l sărbătorească pe Zelenski, deoarece încurajează războiul în loc să se concentreze pe negocieri cu ușile închise pentru a opri luptele.
„Îl văd pe președintele Ucrainei vorbind la televizor, fiind aplaudat, primind ovație în picioare de către toți parlamentarii [europeni]”, a spus Lula pentru revista.
„Acest tip [Zelenski] este la fel de responsabil ca Putin pentru război”, a adăugat el.
Lula (76 de ani), a spus că Zelenski ar fi trebuit să cedeze opoziției ruse, privind mișcările Ucrainei de a se alătura NATO, și să poarte negocieri cu Putin, pentru a evita un conflict.
Observațiile vor stârni, probabil, suspiciuni în SUA și Europa, care furnizează sprijin militar Ucrainei și care au lovit Rusia cu sancțiuni punitive din cauza unei invazii considerate în general în Occident ca fiind un act de agresiune rusă neprovocată.
Referindu-se la ascensiunea lui Zelenski, la faima sa actor și comedian, el a adăugat: „Ar trebui să avem o conversație serioasă. Bine, ai fost un comedian drăguț. Dar să nu facem război pentru ca tu să apari la televizor.”
Veteranul de stânga a spus că Biden și liderii Uniunii Europene nu au făcut suficient pentru a negocia cu Rusia în perioada premergătoare invaziei Ucrainei în februarie.
„Statele Unite au o mare influență politică. Iar Biden ar fi putut evita războiul, nu să-l incite”, a spus el. „Biden ar fi putut lua un avion spre Moscova pentru a vorbi cu Putin. Acesta este genul de atitudine pe care o aștepți de la un lider”.
SUA și UE ar fi putut evita invazia prin declararea faptului că Ucraina nu va adera la NATO, a spus el.
„Putin nu ar fi trebuit să invadeze Ucraina. Totuși, nu doar Putin este vinovat. SUA și UE sunt și ele vinovate”, a declarat Lula.
Lula, care se află pe coperta Time săptămâna aceasta, este favoritul alegerilor din octombrie când speră să-l refuze realegerea președintelui de extremă-dreapta Jair Bolsonaro și să revină în funcție după anularea condamnărilor pentru corupție care l-au pus în închisoare anul trecut.
Prezentându-se ca un constructor de poduri, el a menținut legături de prietenie cu omologi atât de diverși precum George W. Bush din SUA și Hugo Chávez din Venezuela sau Mahmoud Ahmadinejad din Iran, scrie The Guardian.
„Sistemele de apărare aeriană au eliminat peste 40 de ținte în cadrul operațiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina”, spune Ministerul rus al Apărării
Sistemele de apărare aeriană de câmp de luptă Buk-M2 și Tor-2M au eliminat peste 40 de ținte în cadrul operațiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, a anunțat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat publicat miercuri.
Ministerul rus al Apărării a postat un clip care arată sistemele de rachete antiaeriene Buk-M2 și Tor-2M la lucru, informează TASS. „Un operator al unui post de comandă camuflat al sistemelor de rachete sol-aer are nevoie de doar o secundă pentru a identifica un „prieten” sau un „dușman” și pot urmări simultan până la 900 de ținte în spațiul aerian selectat. Sistemele pot detecta ținte la o distanță de până la 100 km. Sistemul identifică automat un inamic și dă o comandă pentru pozițiile de tragere. Numai aceste unități au distrus peste 40 de ținte în perioada operațiunii speciale”, a precizat ministerul.
Pe parcursul acestei luni, sistemele de apărare aeriană Buk-M2 și Tor-2M au doborât 16 ținte adversare, a adăugat ministerul, potrivit TASS.
Rusia avertizează NATO că transporturile cu arme în Ucraina sunt o „țintă”
/cloudfront-us-east-2.images.arcpublishing.com/reuters/KD4NRIX7RRPSTPGW52O34XJF5I.jpg)
4 mai (Reuters) – Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat miercuri că armata rusă va considera transporturile NATO de arme în Ucraina drept ținte care urmează să fie distruse, a declarat agenția de presă RIA.
Șoigu a mai spus că luptătorii ucraineni ascunși în uzina întinsă Azovstal din Mariupol au fost ținuți sub blocaj securizat, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat ca aceștia să fie închiși ermetic.
Putin i-a spus lui Șoigu, pe 21 aprilie: „Blocați această zonă industrială, astfel încât să nu intre nici musca.”
Rusia a declarat că va pune în aplicare o încetare a focului pentru a permite evacuarea civililor de la uzina Azovstal
Rusia a declarat că va pune în aplicare o încetare a focului pe timp de zi timp de trei zile începând de joi pentru a permite mai multe evacuări de civili de la uzina Azovstal.
„Forțele armate rusești vor deschide între orele 8.00 și 18.00 (ora Moscovei), în perioada 5-7 mai, un coridor umanitar de pe teritoriul uzinei metalurgice Azovstal pentru a evacua civilii”, a declarat Ministerul Apărării.
Primarul din Mariupol spune că s-a pierdut contactul cu forțele ucrainene blocate în uzina Azovstal
Primarul din Mariupol spune că s-a pierdut contactul cu forțele ucrainene blocate în uzina Azovstal, în timp ce continuă luptele.
„Astăzi sunt bătălii grele pe teritoriul cetății noastre, pe teritoriul Azovstal. Oamenii noștri curajoși apără această cetate, dar este foarte greu, pentru că artileria grea și tancurile trag peste tot, trag și în uzină”, a spus Boichenko.
Vorbind la televiziunea ucraineană, Boichenko a spus că sunt 30 de copii captivi în fabrică care încă așteaptă să fie salvați. „Ei așteaptă o nouă procedură de negociere și o nouă misiune de evacuare”, a spus el.
Kremlinul spune că forțele ruse nu iau cu asalt uzina de oțel Azovstal din Mariupol; ele împiedică militanții ascunși acolo să ajungă la poziții de tragere
Forțele ruse nu iau cu asalt uzina de oțel Azovstal din Mariupol, ci împiedică militanții ascunși acolo să ajungă la pozițiile de tragere, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit TASS.
În cadrul unei întâlniri cu ministrul Apărării, Serghei Șoigu, la 21 aprilie, președintele rus Vladimir Putin a anulat un atac iminent asupra Azovstal și a ordonat, in schimb, ca zona industrială să fie sigilată ermetic, astfel încât nici măcar musca „să nu poată trece”.
Separat, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) a declarat că o nouă operațiune de evacuare a civililor blocați în Mariupol și în alte comunități a fost finalizată miercuri.
„Încă o dată, echipa noastră de la Națiunile Unite și colegii din cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii au lucrat împreună pentru a aduce în siguranță oamenii care doreau să părăsească zonele care se confruntă cu ostilități, cu acordul părților în conflict”, a spus Osnat Lubrani. coordonatorul umanitar al OCHA al ONU pentru Ucraina.
Belarus declară că începe exerciții militare pe scară largă
Belarusul a declarat că a început exerciții militare pe scară largă, pe 4 mai, pentru a-și testa pregătirea de luptă, în timp ce localnicii au raportat că au observat coloane de vehicule militare care se deplasează în direcția Ucrainei și Lituaniei.
Armata belarusă a început o inspecție neanunțată anterior a Forței sale de Reacție, planificând deplasarea unei cantități semnificative de echipament militar, potrivit unui comunicat publicat miercuri de Ministerul belarus al Apărării, pe canalul său Telegram.
„În cadrul Forțelor Armate ale Belarusului a început o inspecție surpriză a Forței de Reacție, în timpul căreia unitățile și subunitățile militare vor trebui să lucreze la problemele legate de pregătirea, marșul către zonele desemnate și îndeplinirea sarcinilor de antrenament de luptă”, se arată în declarație.
Departamentul Apărării a precizat că „scopul inspecției este de a evalua gradul de pregătire și capacitatea personalului de a răspunde rapid la o eventuală situație de criză”.
Potrivit declarației, „unitățile și subunitățile militare vor opera în zone necunoscute, într-un mediu care se schimbă rapid”.
Serviciul Frontierei de Stat a spus că Ucraina este pregătită dacă Belarus se alătură războiului Rusiei.
Amenințarea unor atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare și civile a Ucrainei de pe teritoriul Republicii Belarus rămâne reală, a declarat miercuri Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.
Un elicopter al armatei ruse a încălcat spațiul aerian al Finlandei
Un elicopter al armatei ruse a încălcat miercuri spațiul aerian al Finlandei, a anunțat Ministerul finlandez al Apărării, în contextul în care această țară se gândește la o posibilă candidatură la aderarea la NATO.
„Tipul de aeronavă este un elicopter Mi-17, iar adâncimea presupusei încălcări este de aproximativ patru-cinci km”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al ministerului. Incidentul a avut loc miercuri la ora 10:40 (7:40 GMT).
Aceasta este a doua încălcare a spațiului aerian rusesc în acest an, după o precedentă în aprilie, ambele survenite în urma războiului din Ucraina.
Un avion de transport civil aparținând armatei ruse a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian finlandez pe 8 aprilie.
Experții au avertizat că Finlanda și Suedia vor fi probabil supuse unor acte de interferență rusești, în timp ce se gândesc să se alăture NATO ca un mijloc de descurajare împotriva agresiunii din partea vecinului lor estic.
Ambasada Suediei în Ucraina a revenit la Kiev
Ambasada Suediei în Ucraina a revenit la Kiev, a anunțat miercuri pe Twitter ambasadorul Suediei în Ucraina, Tobias Thyberg.
„Echipa ambasadei s-a întors acolo unde ne este locul: la Kiev, susținând Ucraina și cetățenii săi eroici în timp ce apără libertatea țării lor și libertatea în Europa”, a declarat Thyberg.
Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că misiunile diplomatice din 27 de țări funcționează din nou la Kiev.
Marea Britanie, Spania, Italia și Franța și-au anunțat planurile de redeschidere. Statele Unite au declarat că ambasada sa din Ucraina speră să se întoarcă la Kiev până la sfârșitul lunii mai, dacă condițiile permit acest lucru.
Separat, Suedia a mai spus că primit asigurări din partea SUA că va primi sprijin în perioada în care cele 30 de națiuni din alianță procesează o potențială cerere de aderare la NATO, a declarat ministrul suedez de externe, Ann Linde, la Washington.
Marea Britanie oferă 45 de milioane de lire sterline pentru Ucraina
Marea Britanie oferă fonduri de 45 de milioane de lire sterline pentru a-i ajuta pe cei mai vulnerabili din Ucraina și de la granițele sale, a anunțat guvernul.
Banii vor merge către agențiile ONU și organizațiile caritabile care oferă ajutor vital și sprijină supraviețuitorii violenței sexuale în această națiune devastată de război, relatează PA Media.
Acest lucru înseamnă că a fost alocat întregul pachet de ajutor umanitar de 220 de milioane de lire sterline al Regatului Unit pentru Ucraina.
Ministrul de externe Liz Truss a declarat: „Marea Britanie a fost alături de poporul ucrainean pe tot parcursul acestui conflict. Fiind unul dintre cei mai mari donatori de ajutoare umanitare, vom continua să ne asigurăm că cei care duc greul războiului josnic al președintelui rus Vladimir Putin primesc ajutorul de care au nevoie pentru a salva vieți. Ajutorul britanic îi sprijină pe cei mai vulnerabili din Ucraina, în special femeile și copiii, care se confruntă cu un risc crescut de violență sexuală și exploatare.”
Aleksei Navalnîi anunță că va fi transferat la o închisoare de maximă securitate
Principalul opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi (45 de ani), condamnat în martie de justiţia rusă la încă nouă ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de „fraudă pe scară largă”, a anunțat miercuri că va fi transferat la închisoarea de maximă securitate din Melehovo, situată la circa 250 de kilometri est de Moscova, transmite EFE.
„Condamnarea mea nu a intrat încă în vigoare, însă deţinuţii de la închisoarea de maximă securitate din Melehovo scriu că acolo se pregăteşte ‘o închisoare în închisoare’ pentru mine”, a scris Navalnîi pe contul său de Twitter. Potrivit opozantului rus, cine caută pe internet cuvântul Melehovo, găseşte mărturii ale deţinuţilor din această închisoare despre „felul în care aici smulg unghii”.
„Ei bine, atunci am motive să folosesc acest emoticon la modă”, a comentat ironic Navalnîi, incluzând un emoticon cu o mână cu unghiile date cu ojă.
Sentinţa, anunţată după alta, de doi ani şi jumătate de închisoare pentru o presupusă fraudă, a fost pronunţată în închisoarea în care Navalnîi îşi ispăşeşte în prezent prima pedeapsă şi include o amendă de 1,2 milioane de ruble (circa 12.000 de dolari). Procuratura ceruse o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru Navalnîi, declarat vinovat şi pentru sfidarea tribunalului.
Anchetatorii ruşi îl acuză pe Navalnîi de deturnarea, împreună cu colaboratorii săi, a 2,6 milioane de ruble (aproximativ 25.000 de dolari) din donaţiile acordate organizației sale care luptă împotriva corupţiei de la Kremlin.
Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK) al lui Navalnîi, care luptă împotriva îmbogăţirii ilicite a înalţilor oficiali ruşi, a fost scos în afara legii în 2021, activitatea fondului fiind considerată „extremistă” de către autorităţile ruse.
Fumio Kishida, președintele Japoniei, afirmă că interdicția de intrare în Rusia a oficialilor japonezi este „inacceptabilă”
Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a condamnat interzicerea Rusiei la intrarea oficialilor japonezi, pe care figurează inclusiv el însuși, ca fiind „complet inacceptabilă”. Membrii cabinetului lui Kishida, inclusiv ministrul de externe Yoshimasa Hayashi, ministrul apărării Nobuo Kishi și ministrul de finanțe Shunichi Suzuki, au primit, de asemenea, interdicție de intrare, precum și membri ai parlamentului și ai armatei, potrivit RIA.
Premierul a făcut acest comentariu în timpul unei vizite de stat la Roma, miercuri.
„Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare clară a dreptului internațional, iar uciderea unui număr mare de civili nevinovați este o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și o crimă de război”, a declarat Kishida reporterilor.
„Partea rusă este cea care a recurs la mijloace militare și a provocat această situație. Partea rusă este în întregime responsabilă pentru ruperea relațiilor Japonia-Rusia”.
Rusia a interzis „pe termen nelimitat” intrarea în țară a 63 de cetățeni japonezi, inclusiv Kishida, a informat miercuri agenția de știri de stat rusă RIA Novosti.
La Catedrala Mikhailovsky Zlatoverkhy din centrul Kievului a avut loc miercuri o slujbă de comemorare a militarului ucrainean Ruslan Borovyk, ucis în luptă, la Kiev
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.