STENOGRAME ISTORICE – conversația dintre Mihail Gorbaciov și François Mitterrand, 6 decembrie 1989

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

Gorbaciov îl găsește pe președintele francez aparent în deplin acord cu Kohl, dar acest lucru nu prea ajută în a face ceva specific pentru a încetini graba spre unificarea Germaniei. Pe ideea comună europeană, limbajul lui Mitterrand este muzica pentru urechile lui Gorbaciov: „Nu ar trebui să schimbăm ordinea proceselor. În primul rând, ar trebui să fie integrarea europeană, evoluția Europei de Est și procesul european. ” Dar, adaugă el, „discursul lui Kohl, cele 10 puncte ale sale, a dat totul peste cap”. Cu toate acestea, Mitterrand nu renunță la angajamentele sale din tratatul cu RFG, ceea ce face „mai dificil pentru mine decât poate pentru alții să le refuz germanilor dreptul de a greși”. Gorbaciov raportează în detaliu despre conversația sa cu Genscher, dar tot ce poate oferi francezul este sprijin moral pentru Gorbaciov pentru „curajul” său în „respingerea [ideilor] stabilite moștenite din trecut. Dar radiați calm și chiar aveți o dispoziție bună.” Există totuși o sugestie a factorului care ar înclina în cele din urmă echilibrul spre unificare, atunci când Mitterrand întreabă despre răspunsul populației din Germania de Est la aceasta idee. Gorbaciov se amăgește menționând că „mai mult de jumătate din populația RDG ar dori să păstreze caracterul existent al țării lor, cu schimbări în structura sa politică, desigur ...” Alegerile din martie 1990 din RDG vor dovedi contrariul.

6 decembrie 1989

Gorbaciov: Vă spun sincer – nu sunt mulțumit de rezultatele acestei părți a conversației mele cu Bush. Iată concluzia mea. Europenii ar trebui să facă munca de pionier în ceea ce privește sensul noii lumi – bineînțeles cu participarea SUA. Cu toate acestea, nimic nu va funcționa fără Europa. […] Am sentimentul că SUA nu sunt complet deschise cu privire la poziția lor, că nu o prezintă pe deplin.

Mitterrand: Este adevărat […] Americanii nu spun adevărul complet, inclusiv cu privire la problema germană. Cu toate acestea, nu cred că sunt gata să ia poziția pentru a schimba frontierele europene. […] Vorbesc absolut liber cu dvs. Avem relații speciale cu RFG. În 1963, De Gaulle și Adenauer au semnat un tratat de alianță și eu respect acest tratat. De aceea este mai greu pentru mine poate, decât pentru alții, să le refuz germanilor dreptul de a greși. Însă sunt fidel obligației mele – de a păstra echilibrul în Europa. Nu ar trebui să schimbăm ordinea proceselor. În primul rând, ar trebui să fie integrarea europeană, evoluția Europei de Est și procesul european, crearea unei ordini pașnice în Europa. Dacă Statele Unite participă la aceste procese, ne-ar oferi tuturor garanții suplimentare. Discursul lui Kohl, cele 10 puncte ale sale, a dat totul peste cap. A amestecat toți factorii împreună, se grăbește. I-am spus lui Genscher despre asta și el nu s-a opus foarte mult concluziilor mele.

Gorbaciov: Este interesant! Dar despre asta voi vorbi mai târziu. […]

Mitterrand: Ce anume aveți de gând să faceți mai departe?

Gorbaciov: În primul rând, vom continua linia schimbării pașnice. Fiecare țară să-și determine singură direcția. Suntem convinși că nu ar trebui să existe interferențe externe; voința oamenilor nu ar trebui să fie denaturată. […] Ai dreptate când spui că nu numai că trebuie să observăm, ci să acționăm. Trebuie să avem încredere în fiecare țară și să extindem cooperarea. […]

Gorbaciov: […] Am avut o conversație majoră cu Genscher. Și nu ar fi putut fi altfel – pentru noi, problema germană este una dureroasă. Societatea noastră a reacționat brusc la acțiunile cancelarului. Și i-am spus direct – dacă vrei să arunci în aer, să distrugi tot ce am realizat, atunci continuă să acționezi așa cum o faci. Dar atunci toată responsabilitatea va revine dvs. Nu uitați că chiar si politicienii de nivel mediu ar trebui să își calculeze acțiunile cu doi sau trei pași înainte.

Cancelarul a vorbit despre o confederație a RDG și a RFG. Apropo, el a spus la Bruxelles că Bush a susținut ideea. L-am întrebat pe Genscher ce înseamnă o confederație. Nu înseamnă o singură politică externă și de apărare? Asta este scris în toate manualele. Dar cum pot două state germane să elaboreze această politică unică? Am întrebat din ce va face parte această nouă confederație – NATO sau Tratatul de la Varșovia? Sau va fi neutru? Atunci ce va mai rămâne din NATO, am întrebat. Te-ai gândit la toate? Apoi l-am întrebat pe Genscher dacă știa despre cele 10 puncte ale lui Kohl, înainte ca acestea să fie făcute publice. Genscher a recunoscut că a luat act de ele pentru prima dată în Bundestag. Atunci l-am întrebat dacă se va comporta așa si în viitor.

Mitterrand: Știți, noi, la fel ca Genscher, nu am fost informați în prealabil despre propunerile lui Kohl.

Gorbaciov: Am întrebat: ai putea vorbi cu el? Cat mai valorează toate acordurile noastre privind consultările? Știi cum se numește comportamentul tău? Politica provincială. Acționați atât de grosolan asupra unei probleme atât de sensibile la nivel universal. Genscher era foarte confuz. El m-a asigurat de loialitatea sa față de procesul european, mi-a amintit de tot ceea ce a făcut personal pentru succesul său. I-am spus că îl cunoaștem și îl prețuim. Însă rămân încă două întrebări: de ce și-a asumat rolul de avocat al lui Kohl și dacă el, Genscher, a fost pregătit să respingă tot ce s-a realizat în ultimii ani cu ajutorul său.

Am spus: este treaba ta să decizi cum vei acționa. Stă în puterea ta. Și este în puterea noastră să tragem concluzii. I-am cerut să transmită toate acestea cancelarului. Genscher a încercat mult timp să mă convingă că am înțeles greșit cele 10 puncte ale lui Kohl. Și apoi a întrebat: cum vom prezenta conversația noastră presei? I-am spus, să spunem că am avut o conversație deschisă și serioasă. Până acum, nu vrem să punem la îndoială tot ceea ce am făcut în ultimii ani. Și am subliniat „până acum”. Dar vom monitoriza evoluțiile viitoare foarte atent, deoarece comportamentul RFG seamănă cu cel al unui elefant dintr-un magazin de porțelanuri. […]

Mitterrand: Există vreun răspuns serios la ideea de unificare în rândul oamenilor din RDG?

Gorbaciov: Da, există un răspuns. Dar știți, mai mult de jumătate din populația RDG ar dori să păstreze caracterul existent al țării lor, cu schimbări în structura sa politică, desigur, cu democratizarea etc. Ei consideră relațiile dintre RDG și RFG ca relații între două state suverane. [Liderul RDG Hans] Modrow vorbește despre o nouă comunitate bazată pe acorduri.

Mitterrand: Voi vizita RDG indiferent de evoluții. Dar voi preciza că ar fi o vizită de stat.

Gorbaciov: Cred că acest lucru ar sublinia caracterul natural al proceselor care se desfășoară acum in RDG. […]

Mitterrand: Lucrați in condiții de stres. Sunteți loiali moștenirii dvs. și, în același timp, continuați să vă aprofundați revoluția.

Gorbaciov: Încercăm să facem ceea ce este necesar pentru țara noastră, pentru întreaga lume și pentru ideea socialistă, căreia suntem dedicați amândoi. În acest sens, contribuția noastră ar trebui să fie, de asemenea, decisivă.

Mitterrand: Va apreciez curajul în lupta pentru obiectivele pe care ți le-ați stabilit. Trebuie să fii curajos pentru a respinge ideile consacrate moștenite din trecut. Dar radiați calm și sunteți chiar intr-o bună dispoziție. Acest lucru ne dă speranță.

Gorbaciov: A fost alegerea mea.

vezi si STENOGRAME ISTORICE – conversația dintre Mihail Gorbaciov și François Mitterrand. 5 iulie 1989

---

Sursa: Arhiva Fundației Gorbaciov, Fond 1. Opis 1. În dosar la Arhiva Securității Naționale. Tradus din rusa inengleza de Svetlana Savranskaya.

Hans-Dietrich Genscher (n. 21 martie 1927, Reideburg, Republica de la Weimar, Germania – d. 31 martie 2016, Pech^⁠, Renania de Nord-Westfalia, Germania), politician liberal german (FDP), considerat, pe scară largă, ca fiind principalul arhitect a reunificării Germaniei. În perioada 1969-1974 a fost ministru de interne al RFG; din 1974 până în 1992, ministru de externe și vicecancelar federal. Între anii1974-1985, președintele FDP. A făcut parte din cabinetele conduse de Willy Brandt (SPD), Helmut Schmidt (SPD) și Helmut Kohl (CDU). În 1991, a fost președinte al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Un susținător al Realpolitik, Genscher a fost numit „un maestru al diplomației.” În 1991, el a jucat un rol esențial în diplomația internațională, si in destrămarea Iugoslaviei, prin promovarea cu succes a recunoașterii internaționale a Croației, Sloveniei și a altor republici care si-au declarat independența, în efortul de a opri „o tendință către o Serbie Mare” Ca președinte al Consiliului German pentru Relații Externe și a fost implicat în mai multe organizații internaționale și, împreună cu fostul președinte ceh Václav Havel, a cerut construirea unui muzeu al Războiului Rece la Berlin. [inapoi]