Raportul conversației cu ambasadorul RFS Iugoslavia în URSS, Milan Veres, 22 decembrie 1989

| VEZI SI ARHIVA STENOGRAME

Acest document se refera la informații obținute în timp real despre evenimentele din România - de la diplomați iugoslavi, al căror consulat la Timișoara și ambasadă la București sunt martorii acțiunilor la fata locului. Ambasadorul iugoslav Vereș notează succint că motivele revoltelor sunt „înrădăcinate în nemulțumirea populară profundă față de situația economică din țară acumulată de-a lungul [multor] ani, cu un nivel de trai scăzut, cu lipsa de produse alimentare de bază și de refuzul conducerii de a întreprinde cel puțin unele măsuri pentru a democratiza sistemul politic.”

Raportul conversației cu ambasadorul RFSI (Republica Federală Socialistă Iugoslavia) în URSS, Milan Veres

22 decembrie 1989

L-am primit pe M. Veres la cererea lui.

El s-a referit la instrucțiunile Secretariatului Uniunii pentru Afaceri Externe ale RFSI și a împărtășit informațiile disponibile despre evenimentele din România, coroborate cu cele ale Consulatului General al RFSI din Timișoara și cele provenite de la numeroși cetățeni iugoslavi care s-au întors din RSR. De asemenea, el a raportat despre evaluările iugoslavilor asupra evoluției situației din România.

Începutul acestor evoluții dramatice ar putea fi urmărit începând cu evenimentele din 15-16 decembrie de la Timișoara, unde un grup mare de oameni a protestat împotriva acțiunilor autorităților cu privire la preotul L. Tőkés. Acest proces a devenit o demonstrație uriașă a populației orașului împotriva ordinii existente. Potrivit estimărilor oficialilor Consulatului General al RFSI, cca 100.000 de persoane, inclusiv muncitori, studenți universitari și școlari, au participat la demonstrație.

Acțiuni de protest au avut loc și la Arad, Brașov și Cluj. Contingente mari de milițieni și militari au fost folosite împotriva manifestanților din Timișoara. Potrivit iugoslavilor, în timpul acestor ciocniri au murit câteva sute de oameni și, potrivit anumitor date neconfirmate, numărul victimelor a fost de peste 2.000. În centrul orașului, magazine, restaurante și cafenele au fost distruse, iar multe tramvaie și automobile au fost, de asemenea, arse.

Timișoara este înconjurată de trupe, dar acțiunile de protest continuă în oraș. Muncitorii au pus mâna pe fabrici și amenință să le arunce în aer dacă autoritățile nu satisfac cerințele oamenilor. Oficialii consulatului general al RFSI, a remarcat ambasadorul, au observat că un număr de soldați și milițieni și-au exprimat simpatiile față de manifestanți. Au existat, de asemenea, sloganuri precum „Armata nu va trage asupra elevilor și copiilor de la școală”.

Granița iugoslavă-română este practic sigilată; apărarea sa este fortificată de trupe pe toată lungimea sa, inclusiv puncte de control. Până în prezent, partea română a autorizat trecerea doar pentru persoanele cu pașapoarte diplomatice și de altă natură. Ambasadorul ne-a informat că iugoslavii au evacuat membrii de familie ai oficialităților din consulatul lor general. El a respins rapoartele unor agenții de presă occidentale conform cărora participanții la manifestație [la Timișoara] și-au găsit refugiu pe teritoriul iugoslav, ale cărui locații ar fi fost pătrunse de miliția română.

Potrivit estimărilor iugoslave, a subliniat M. Veres, principalul motiv al tulburărilor din Timișoara și răspândirea lor ulterioară în alte orașe, inclusiv capitala RSR, are la bază o profundă nemulțumire populară față de situația economică din țară. acumulata de-a lungul [multor] ani, datorata unui nivel de trai scăzut, lipsei alimentelor de bază și a bunurilor de consum și refuzului conducerii (de la București) de a întreprinde cel puțin unele măsuri pentru a democratiza sistemul politic.

Ambasadorul a subliniat că publicul iugoslav este foarte îngrijorat de situația din țara vecină. Mass-media RFSI informează populația în detaliu despre evenimente, inclusiv multe rapoarte despre reacțiile din străinătate. La 19 decembrie, Executivul Uniunii Vece [ramura executivă a statului iugoslav] a ieșit cu o declarație adecvată, exprimând profunda îngrijorare și regretul cu privire la victimele din timpul represiunii manifestărilor. La 20 decembrie, prezidiul CC al PCI a denunțat acțiunile autorităților române și a pus responsabilitatea politică la ușa conducerii PCR [Partidul Comunist Român].

[CC] a declarat suspendarea temporară a tuturor contactelor cu PCR și a abrogat o invitație anterioară [către PCR] de a trimite o delegație la al 14-lea Congres al PCI (ianuarie 1990). Fiecare organizație publică iugoslavă, precum și ambele camere ale parlamentului Skupcina, au făcut proteste puternice. La sfârșitul zilei de 21 decembrie, Prezidiumul RFSI a adoptat o rezoluție care denunța represaliile împotriva manifestanților, care a dus la o pierdere importantă de vieți omenești.

M. Veres a subliniat că un motiv special de îngrijorare la Belgrad este situația minorităților etnice iugoslave din RSR. El a spus că RSFI sprijină o soluționare pașnică a situației din România și este împotriva oricărei ingerințe străine în afacerile române […]

Ministrul afacerilor externe al URSS I. ABOIMOV

Din jurnalul I.P. ABOIMOV, 23 decembrie 1989

vezi si

Lasă un comentariu