ISTORIA BRATIENILOR

Galerie

Publicat pe de

„Istoria nepărtinitoare, cea care purcede din mintea şi inima unei națiuni întregi, va păstra în litere neșterse memoria celor care și-au pus numele în capul tuturor actelor mari naționale şi politice ale renașterii României: Brătienii”

– Mihail Kogălniceanu
Ion C Brătianu(*2), soția sa Caliopia (Pia) Brătianu, alături de doi dintre cei trei fii ai lor: Ion I.C. (Ionel) Brătianu(*3) şi Vintilă Brătianu(*4); în 1891, puțin înaintea morții lui Ion C. Brătianu – sursa: „Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, Vieața și opera lui Vintilă I.C. Brătianu”, Imprimeriile „Independența”, București, România, 1936

Brătieni, interziși de regimul comunist

Interzicerea istoriei Brătienilor, în timpul regimului comunist, s-a datorat pericolului de a-i proiecta pe marii Brătieni ca făuritori ai României moderne, în locul „clasei muncitoare și a țăranilor”.

Atât Gheorghe Brătianu, cât şi Dinu Brătianu, au fost arestați în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, în Noaptea Demnitarilor, și transportați la închisoarea din Sighet. 

Arestarea foștilor lideri politici interbelici a fost abordată, prima oară, la nivelul conducerii P.M.R., într-o ședință a Secretariatului din 10 noiembrie 1949, la care au participat Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Alexandru Moghioroș.

În acest context, Gheorghiu-Dej a lansat un atacat furibund la adresa conducătorilor „partidelor burgheze”, percepute, în grup, ca adversar colectiv al regimului comunist. „Eu cred că ar trebui să ne gândim la toate jigodiile acestea, însăși prezența lor prezintă un pericol”, a afirmat el.

„De fapt aceștia sunt foștii și actualii conducători ai partidelor burgheze, reacționari, din neamul Brătienilor, Râmniceanu [Romniceanu – n.r.], Hudiță si alții, nu știu de ce îi mai ținem așa.

Eu cred că ar trebui să ne gândim la toate jigodiile acestea, ele fac cuib prin însăși prezența lor, însăși prezența lor prezintă un pericol.

Cercurile burgheze știu că sunt liberi și probabil interpretează că îi lăsăm liberi pentru că ne temem de ei.

În America nu e atât liberalism. Cred să-i punem capăt acestei situații, să ne gândim, să ne sfătuim. Este timpul să-i arestăm pe toți conducătorii partidelor burgheze”, a declarat Gheorghiu-Dej.

După 1989, “descoperirea” valorilor democratice ale clasei politice interbelice, și anterioare anului 1918, a devenit foarte repede și o temă a istoriografiei, iar marile personalități, altădată acuzate, ignorate sau interzise, căpătau acum dimensiuni metaforice.

„Pentru fostul propagandist Ion Ardeleanu, liderul conservator Petre P. Carp era acum un „om politic de anvergură”, Ion C. Brătianu devine „om politic proeminent al istoriei moderne a României”, deși, în volumele sale, acesta era o figură ștearsă, de fundal, iar fiul său, Ionel I.C. Brătianu, este acum „remarcabilul om politic”, după ce înainte îl confunda pur și simplu cu tatăl său, Ion C. Brătianu (decedat în 1891), încă participând la Consiliul de Coroană din 17 februarie 1918″, a susținut Felix Mihai Badea, în evz.

Pe 9 decembrie 2021, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional Brătianu, a organizat dezbaterea „Brătienii: de la făuritori ai României Mari, la deținuți ai României comuniste. Marginalizare, detenție şi exil”. Cu această ocazie, Alexandra Toader, preşedintele IICCMER, a vorbit despre doi membri de seamă ai familiei Brătienilor, Gheorghe şi Dinu Brătianu, ambii întemnițați şi morți la închisoarea Sighet.

Dezbaterea s-a desfășurat la Muzeul Național Brătianu de la Vila Florica, acolo unde a trăit cea mai importantă familie de oameni politici din istoria României.

Conacul Brătianu de la Florica, (Vila Florica) sau Conacul Brătienilor, realizat de Ion Brătianu şi Ionel, tată şi fiu, este situat în orașul Ștefănești, județul Argeș.

Numele Brătienilor provine de la un „Bratiian din Bratiani”, localitate situată lângă Brădet, vechiul leagăn al Brătienilor, amintit într-un document din 29 iulie 1508, dat în Bucureşti de domnul Ţării Românești, Mihnea cel Rău, fiul nelegitim al lui Vlad Țepeș.

Actul „întărea” lui Neagoe şi fiilor săi, anume Brătianu şi Neag, jumătate din satul Bratianii de lângă Brădet. Ei sunt strămoșii direcți ai Brătienilor de mai târziu, familie pe care Nicolae Iorga a numit-o „Dinastia de Argeș”.

Constantin (Dincă) Brătianu, stolnic şi mare clucer în timpul domnitorului Alexandru al II- lea Ghica, a avut șapte copii in urma căsătoriei sale cu Anastasia Tigveanu, printre care doi viitori prim-miniștri: Dumitru (1817- 1892) și Ion (1821- 1891), care însă nu se vor avea „ca frații”.

Noaptea demnitarilor este denumirea utilizată în istoriografia română desemnarea valului de arestări din noaptea de 5/6 mai 1950.

Foștii demnitari reținuți în Capitală au fost, inițial, „depozitați” în subsolul Ministerului de Interne, unde, după o percheziție corporală li s-au confiscat „obiectele personale”. Potrivit raportului înaintat conducerii M.A.I.. în dreptul numelui fiecăruia figura și numărul celulei în care aceștia urmau să fie repartizați la Sighet.

Celor 65 de foști demnitari aduși, cu patru dube, de la București la Sighet, li s-au adăugat, în intervalul 6-7 mai 1950, alți 19 politicieni interbelici de la diverse direcții regionale ale Securității.

surse: Andrea Dobeș, Spații carcerale în România comunistă. Penitenciarul Sighet (1950-1955), Editura Argonaut, 2021

Ion C Brătianu (doua mandate de prim-ministru, 24 iulie 1876 – 5 aprilie 1881, 9 iunie 1881 – 20 martie 1888)

Ion I.C. (Ionel) Brătianu (5 mandate de prim-ministru, 27 decembrie 1908 – 28 decembrie 1910, 27 decembrie 1908 – 28 decembrie 1910, 29 noiembrie 1918 – 12 septembrie 1919, 19 ianuarie 1922 – 27 martie 1926, 22 iunie 1927 – 24 noiembrie 1927)
(*4)Vintilă Brătianu (prim-ministru 24 noiembrie 1927 – 3 noiembrie 1928)

Notă: La 31 martie 1938, prin decret regal, Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană, ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri „consilieri regali” numiți de monarh, cu rang de miniștri de stat.

Numele de Florica a fost dat în cinstea și amintirea primei fiice a lui Ion C Brătianu, decedată la doar doi, în urma unei boli infecțioase.

| Citește și Brătianu contra Brătianu

Prim-miniștrii României – Dumitru (Dimitrie) C. Brătianu (n. 1818 – d. 1892)