| VEZI SI ISTORIA IN DATE
Vineri, 14 octombrie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 233
Prințul moștenitor al Arabiei Saudite promite Ucrainei un ajutor umanitar de 400 de milioane de dolari▼| SUA oferă o nouă asistență militară suplimentară Ucrainei, în valoare de până la 725 de milioane de dolari▼| Iranul susţine că, deși a lipsit de la votul ONU, condamnă totuși anexarea teritoriilor Ucrainei de către Rusia▼| Putin spune că o „confruntare directă” între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei ar fi o „catastrofă globală”▼| Erdogan afirmă că Ankara şi Moscova vor conlucra pentru construirea unui hub de gaze naturale▼| SpaceX, compania lui Musk, cere Pentagonului să suporte nota de plată pentru serviciile sale din Ucraina▼| Oficialii ucraineni încearcă o reconciliere cu Elon Musk, pe fondul disputei online privind planul său de pace▼| Serviciul rus de informații străine spune că are date despre sabotajul conductelor Nord Stream▼| Suedia evită investigarea comună a avariilor gazoductelor Nord Stream▼| Germania, Suedia, Danemarca vor investiga separat incidentul Nord Stream▼
Zelenski îşi exprimă recunoștința faţă de cei care au luptat şi luptă pentru Ucraina
Vineri, 14 octombrie 2022
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a emis un mesaj pentru a sărbători Ziua Apărătorilor din Ucraina.
El a spus ca le este recunoscător tuturor celor care au luptat pentru Ucrainca in trecut si care tuturor celor care lupta acum.
„Recunoștință tuturor celor care au luptat pentru Ucraina în trecut. Și tuturor celor care luptă pentru ea acum. Tuturor celor care au învins atunci. Și tuturor celor care vor câștiga cu siguranță acum”.
Prințul moștenitor al Arabiei Saudite promite Ucrainei un ajutor umanitar de 400 de milioane de dolari
Vineri, 14 octombrie 2022
Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, l-a sunat vineri pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a promite un ajutor umanitar în valoare de 400 de milioane de dolari pentru „a ușura suferința cetățenilor ucraineni în urma crizei”, potrivit agenției de stat Saudi Press Agency.
Prințul moștenitor a mai spus că poziția Arabiei Saudite este de a sprijini „dezescaladarea” și că regatul este pregătit să „continue eforturile de mediere”, între Ucraina și Rusia, a precizat agenția de presă de stat.
Săptămâna trecută, OPEC+, cartelul petrolier condus de Arabia Saudită și Rusia, a convenit să reducă producția cu 2 milioane de barili pe zi, de două ori mai mult decât prevăzuseră analiștii, în cea mai mare reducere de la pandemia Covid-19. O campanie intensă de presiuni din partea SUA pentru a-i descuraja pe aliații săi arabi să renunțe la această reducere înainte de luarea deciziei a căzut, se pare, în urechile surde.
Oficialii americani și-au exprimat nemulțumirea față de decizia OPEC, iar președintele Joe Biden a declarat, marți, la CNN, că Washingtonul trebuie acum să-și „regândească” relația cu Riyadh.
Ministrul de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, a negat că în spatele reducerilor ar exista motive politice. „Arabia Saudită nu este de partea Rusiei”, a declarat el pentru CNN. „Arabia Saudită se situează de partea încercării de a asigura stabilitatea piețelor petroliere”.
Statele Unite oferă o nouă asistență militară suplimentară Ucrainei
Vineri, 14 octombrie 2022
Statele Unite oferă o nouă asistență militară suplimentară Ucrainei, în valoare de până la 725 de milioane de dolari, a anunțat administrația Biden, vineri seara târziu, potrivit CNN.
Citând recentele bombardamente rusești asupra unor obiective din Ucraina și „dovezile tot mai numeroase de atrocități comise de forțele ruse”, secretarul de stat Antony Blinken a declarat că guvernul de la Kiev va primi arme, muniții și echipamente suplimentare din partea Pentagonului.
Acest pachet, in valoare de 725 de milioane de dolari este primul după valul de atacuri cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor civile şi zonelor rezidențiale de pe teritoriul Ucrainei în ultimele zile.
Totodată, este al doilea pachet PDA al guvernului american pe anul fiscal 2023, în cadrul unei măsuri de finanțare temporară, care îi permite preşedintelui Joe Biden să acceseze până la 3,7 miliarde de dolari pentru armament suplimentar spre a fi transferat Ucrainei până la mijlocul lunii decembrie.
Munițiile şi vehiculele vor fi trimise prin Presidential Drawdown Authority (PDA), ceea ce va permite expedierea lor în Ucraina în zilele următoare. Presidential Drawdown Authority permite SUA să transfere rapid echipamente şi servicii de apărare din stoc, fără aprobarea Congresului, ca răspuns la o situație de urgenţă.
În general, pentru a finanța trimiterea de arme Ucrainei, inclusiv sisteme antiaeriene sofisticate NASAM așteptate de Kiev să sosească luna aceasta, Washingtonul utilizează fonduri de la Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) pentru a procura mai degrabă arme din industrie, decât de a le scoate din stocurile existente. NASAMS sunt fabricate de Raytheon Technologies Corp şi Kongsberg din Norvegia.
Pachetul va ridica totalul asistenței militare americane pentru Ucraina la peste 18,3 miliarde de dolari de la începutul administrației Biden, a declarat Blinken.
Pentagonul a defalcat asistența după cum urmează:
- Muniție suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS);
- 23.000 de cartușe de artilerie de 155 mm;
- 500 de cartușe de artilerie de 155 mm cu ghidaj de precizie;
- 5.000 de cartușe de 155 mm ale sistemelor de minare antirachetă la distanță (RAAM);
- 5.000 de arme antitanc;
- rachete antiradiație de mare viteză (HARM);
- Peste 200 de vehicule cu roți multifuncționale de mare mobilitate (HMMWV);
- Arme de calibru mic și peste 2.000.000 de cartușe de arme de calibru mic;
- Furnituri medicale.
Iranul condamnă anexarea teritoriilor Ucrainei de către Rusia, în pofida absenței sale la votul ONU
Vineri, 14 octombrie 2022
Delegația Iranului ar fi votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care condamnă încercarea Rusiei de a absorbi părți din Ucraina „dacă întregul corp al rezoluției este (concentrat) pe condamnarea acestei anexări”, a declarat vineri un purtător de cuvânt pentru CNN.
Iranul a fost absent miercuri în timpul votului, care a admis rezoluția cu o majoritate covârșitoare.
Rezoluția cere țărilor și organizațiilor internaționale să nu recunoască așa-zisa anexare a celor patru regiuni de către Rusia, solicită anularea imediată a acesteia și cere Rusiei „să își retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele militare de pe teritoriul Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”.
Iranul consideră că rezoluția este „bazată pe motive politice”, a declarat pentru CNN un consilier media al misiunii iraniene la ONU.
„Unele elemente rezoluției nu au fost acceptabile pentru Iran, dar părțile textului rezoluției care impuneau respectarea integrității teritoriale și a suveranității naționale a țărilor este un principiu de neschimbat în politica externă a Republicii Islamice Iran”, a declarat consilierul, citând exemplul Iranului care nu recunoaște Kosovo, deoarece declarația de independență a acestuia „a fost o încălcare a integrității teritoriale a Serbiei”.
Iranul a furnizat Rusiei drone, care au mărit capacitatea de agresiune a Moscovei în războiul dus împotriva Ucrainei.
SpaceX, compania lui Musk, cere Pentagonului să suporte nota de plată pentru serviciile sale din Ucraina
Vineri, 14 octombrie 2022
Musk a postat vineri, pe Twitter, anumite detalii financiare cu privire la terminalele respective, precizând că „operațiunea a costat SpaceX 80 de milioane de dolari și va depăși 100 de milioane de dolari până la sfârșitul anului”.
Până acum, aproximativ 20.000 de unități de satelit Starlink au fost donate Ucrainei.
Dar aceste acte caritabile ar putea să se apropie de final, deoarece SpaceX a avertizat Pentagonul că ar putea opri finanțarea serviciului în Ucraina, dacă armata americană nu contribuie cu zeci de milioane de dolari pe lună. [mai mult]
Oficialii ucraineni încearcă o reconciliere cu Elon Musk, pe fondul disputei online privind planul său de pace
Vineri, 14 octombrie 2022
Un oficial ucrainean de rang înalt a făcut un gest de reconciliere față de miliardarul american și CEO al Tesla, Elon Musk, după schimburi de replici dure cu privire la ideile acestuia pentru o soluționare a conflictului cu Rusia.
„Planul de pace Ucraina-Rusia” postat pe Twitter, de Musk, săptămâna trecută a creat un adevărat război pe Twitter, intre susținătorii Ucrainei şi Musk.
Planul lui Musk reflecta cererile pe care oficialii de la Kremlin le-au făcut în mod repetat în ultimele luni, inclusiv faptul ca Kievul trebuie să se angajeze la neutralitate militară, să recunoască că peninsula Crimeea face parte în mod oficial din Rusia și să asigure alimentarea cu apă a peninsulei anexate de Moscova în 2014.
„Cu siguranță @elonmusk se numără printre cei mai importanți donatori privați din lume care sprijină Ucraina”, a scris pe Twitter Mykhailo Fedorov, vicepremierul și ministrul ucrainean pentru transformare digitală. „Starlink este un element esențial al infrastructurii noastre critice”.
Aceste comentarii împăciuitoare par a fi menite să încheie aici criticile acerbe aduse lui Musk de către unii oficiali ucraineni, după ce acesta a făcut postat, pe Twitter, „acordul” său de pace, care prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la Crimeea și să accepte statutul de neutralitate.
Efortul Ucrainei de a aplana lucrurile vine după ce CNN a relatat în exclusivitate că SpaceX a trimis luna trecută o scrisoare Pentagonului, în care spunea că nu mai poate continua să finanțeze serviciul de sateliți Starlink și a cerut Pentagonului să achite factura.
Sistemul – care a fost furnizat gratuit încă de la începutul conflictului – a fost o verigă esențială pentru a permite forțelor ucrainene să mențină comunicațiile.
La scurt timp după tweet-ul lui Fedorov, un alt oficial ucrainean de rang înalt a vorbit despre valoarea sistemului Starlink pentru efortul de război al Ucrainei.
Mihailo Podoliak, consilier al șefului biroului președintelui, a scris pe Twitter: „Să fim sinceri. Ne place sau nu, @elonmusk ne-a ajutat să supraviețuim în cele mai critice momente ale războiului”.
„Afacerile au dreptul la propriile strategii. 🇺🇦 [Ucraina] va găsi o soluție pentru ca #Starlink să continue să funcționeze. Ne așteptăm ca această companie să asigure o conexiune stabilă până la sfârșitul negocierilor”, a continuat el.
„Putem confirma că Departamentul a primit corespondență de la SpaceX despre finanțarea Starlink, produsul lor de comunicații prin satelit în Ucraina”, a declarat vineri secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh.
„Rămânem în comunicare cu SpaceX în legătură cu acest subiect și cu alte subiecte”.
Putin îndeamnă la „bunăvoință” pentru rezolvarea conflictelor din întreaga lume
Vineri, 14 octombrie 2022
Președintele rus, Vladimir Putin, a îndemnat la „bunăvoință” pentru soluționarea conflictelor din întreaga lume, fără a face referire la războiul din Ucraina.
(CNN) „Toată lumea are bunăvoință și trebuie să folosim această bunăvoință la maximum” în rezolvarea oricăror conflicte, a declarat Putin, în timp ce se adresa liderilor reuniți la summitul Comunității Statelor Independente (CSI).
„Trebuie să ne străduim să găsim soluții pentru a ieși din situația actuală, indiferent de unde apar”, a adăugat el.
Putin a mai spus că Rusia „salută eforturile de mediere ale oricui, atâta timp cât acestea sunt îndreptate spre calmarea situației, în beneficiul tuturor participanților la conflicte”.
„Acest lucru este valabil și pentru partenerii noștri din SUA și Europa”, a adăugat el.
La evenimentul din Astana, capitala Kazahstanului, participă liderii din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Turkmenistan, Tadjikistan și Uzbekistan.
Comunitatea Statelor Independente (abreviat CSI este o organizație regională formată din nouă din cele 15 foste republici federale ale URSS. Printre țările care au părăsit organizația se numără baltice, Estonia, Letonia și Lituania Georgia (→2009) și Ucraina (→2018). Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005.
CSI a fost înființata de conducerile Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, Belarusiei și Ucrainei, prin semnarea, pe 8 decembrie 1991, în Viskuli (Pădurea Białowieża), Acordului de la Minsk sau Acordurile de la Belaveja.
Putin le propune țărilor CSI să facă plăți în moneda lor națională
Vineri, 14 octombrie 2022
(Anadolu) Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut, joi, țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) să efectueze plăți în monedele naționale.
Vorbind la summitul liderilor CSI din capitala Kazahstanului, Astana, Putin a declarat că CSI a parcurs un drum lung în ultimii 30 de ani și și-a justificat poziția ca grup de renume bazat pe principiile bunei vecinătăți, parteneriat, beneficii reciproce și luare în considerare. interesele celuilalt.
Țările sale membre au reușit să salveze și, în anumite privințe, chiar să crească legăturile sociale, umanitare și culturale, a adăugat liderul rus.
Putin a mai spus că cooperarea economică s-a extins în ciuda sancțiunilor, deoarece volumul comerțului a crescut cu 30%, sau 96 de miliarde de dolari, anul trecut și cu 7%, sau 46 de miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2022.
CSI a intensificat eforturile de înlocuire a importurilor, de consolidare a suveranității tehnologice și financiare, inclusiv prin plăți în monede naționale, a spus el.
„Acest lucru (plăți în monede naționale) face posibilă, indiferent de factorii externi, extinderea burselor de mărfuri, realizarea de investiții reciproce, extinderea propriei piețe de capital și, prin urmare, adâncirea integrării economice continentale”, a spus Putin.
CSI este o organizație regională care a fost formată după dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 de foștii săi membri pentru a încuraja cooperarea în afacerile economice, politice și de securitate.
Putin spune că afacerile mondiale „complicate” au determinat Rusia și Asia Centrală să îşi intensifice cooperarea
Vineri, 14 octombrie 2022
(Anadolu) Situația din ce în ce mai complicată din lume și din regiune împinge Rusia și Asia Centrală să intensifice cooperarea, a declarat vineri președintele rus Vladimir Putin.
Vorbind la primul summit în format Rusia-Asia Centrală, Putin a spus că Kazahstanul, Kârgâzstanul, Turkmenistanul, Uzbekistanul și Tadjikistanul se confruntă cu provocări similare și au stabilit istoric legături care ar putea ajuta la depășirea acestora.
Putin a spus că există „încercări din exterior” de a împiedica dezvoltarea cooperării ruso-asiatice și de a perturba cooperarea în politică, economie și sfera umanitară care s-a dezvoltat de-a lungul istoriei.
Putin a îndemnat țările din Asia Centrală să se alăture inițiativelor Rusiei de substituire a importurilor, afirmând că aceasta va aduce beneficii dezvoltării economiilor și va duce la dobândirea de noi competențe. „Banca Eurasiatică de Dezvoltare contribuie efectiv la sprijinirea economiilor naționale ale membrilor EAEU (Uniunea Economică Eurasiatică). Volumul total al investițiilor sale în următorii cinci ani se va ridica la aproape 11 miliarde de dolari”, a susţinut Putin.
Rusia și partenerii săi din Asia Centrală au început deja procesul de reconfigurare a sistemelor financiare, eliminând participarea inutilă a companiilor occidentale, a spus Putin. „Deja trecem la utilizarea sistemelor de transmitere a mesajelor financiare rusești bine stabilite, a sistemelor naționale similare din țările dumneavoastră, în acorduri reciproce prin contracte”.
El a adăugat că Rusia este pregătită să ajute la refacerea sistemului energetic unificat din Asia Centrală. „Cooperarea dintre Rusia și țările celor „cinci” (Asia Centrală) în domeniul securității energetice se aprofundează. (…) În special, țara noastră este pregătită să ofere asistență practică în refacerea sistemului energetic unificat din Asia Centrală. , ceea ce cu siguranță va crește securitatea energetică a tuturor țărilor din regiune”, a spus el.
Președintele rus a subliniat, de asemenea, provocările comune de securitate, inclusiv situația din Afganistan. „Serviciile de informații occidentale, în primul rând americane și britanice, alimentează formațiunile care se opun talibanilor, urmărindu-le să bombardeze granițele unora dintre țările noastre. Suntem conștienți de riscurile și amenințările asociate cu acest lucru și, prin urmare, menținem nivelul necesar de contacte. cu conducerea mișcării talibane”, a spus el.
Putin a mai spus că este în interesul țărilor din Asia Centrală să prevină o recidivă a războiului civil din Afganistan.
Coridoarele sigure pentru transportul de cereale din Ucraina ar trebui închise, dacă sunt folosite pentru „atacuri teroriste”, afirmă Putin
Vineri, 14 octombrie 2022
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Moscova va închide coridoarele stabilite pentru exportul de cereale ucrainene dacă acestea vor fi folosite pentru a efectua „atacuri teroriste”.
„Dacă se va dovedi că coridoarele umanitare sunt folosite pentru atacuri teroriste, acest lucru va pune sub semnul întrebării acordul privind cerealele”, a declarat Putin reporterilor în capitala Kazahstanului, Astana.
Vineri, Putin a sugerat o legătură între coridoarele sigure și atacul recent de pe podul Kerci din Crimeea, susținând că este posibil ca explozibilii pentru atac să fi fost trimiși pe mare din Odesa.
Putin spune că o „confruntare directă” între Rusia şi NATO, pe teritoriul Ucrainei, ar fi o „catastrofă globală”
Vineri, 14 octombrie 2022
Vladimir Putin a avertizat, vineri, la o conferință de presă, la finalul unui summit regional care are loc la Astana, în Kazahstan, asupra unei ”catastrofe globale” în cazul unei ”confruntări directe” între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei.
Întrebat despre o eventuală desfășurare de trupe ale NATO în Ucraina, Putin a declarat că, în cele din urmă, va prevala ”simțul rațiunii” în rândul celor care susțin o asemenea opțiune.
Declarația sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, în care confruntarea dintre SUA şi URSS părea că se va termina cu un al Treilea Război Mondial.
Putin a mai afirmat, referitor la NATO, că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o ”eroare” ce ”are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special”.
Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea ”pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial”.
Putin a mai menționat că, după ordinul din 21 septembrie, care a fost era necesar pentru ca Rusia să țină linia frontului de cca 1.100 km, au fost mobilizați cca 222.000 din 300.000 de rezervişti, din care aproximativ 16.000 sunt deja angajați în luptă din Ucraina, si că nu va mai exista altă mobilizare.
El a susţinut, printre altele, că nu va ordona nici noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, în urma cărora doar 7 din cele 29 obiectivele vizate nu au fost încă distruse. Aceste obiective neafectate rămân, în continuare, o țintă, a precizat el, ”dar mai încolo, vom vedea”.
De la începutul acestei săptămâni, Rusia a escaladat conflictul, lovind cu zeci de rachete întreg teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructuri energetice şi atacând ţinte civile, ca răspuns pentru avarierea parțială a podului Kerci.
Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa, în noiembrie, la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede ”necesitatea” unei întrevederi cu Joe Biden, care, la rândul său, a spus săptămâna aceasta exact același lucru, şi anume că nu vede ”vreo rațiune” sa se întâlnească cu Putin.
SUA ridică miza în tensiunile cu Rusia, folosindu-se de Ucraina, spune un oficial rus
Vineri, 14 octombrie 2022
Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a acuzat vineri SUA că ridică miza în tensiunile cu Rusia, folosindu-se de Ucraina.
„După ce a primit un răspuns ferm din partea ţării noastre (în timpul crizei rachetelor din 1962), Washingtonul, spre deosebire de acum 60 de ani, continuă să ridice miza, convins de capacitatea sa de a controla escaladarea situaţiei în Ucraina, fără să sufere daune”, a afirmat diplomatul rus, citat de presa locală.
La 14 octombrie 1962, SUA au detectat prezența rachetelor nucleare sovietice cu rază medie de acțiune în Cuba, incident care a dus la o criză politică şi diplomatică între Moscova şi Washington, în cele din urmă rezolvată prin retragerea rachetelor şi prin măsuri de destindere de ambele părți.
Riabkov a lansat un apel la „evitarea unei astfel de evoluții a evenimentelor”.
„Calculul său (n.r. al lui Biden) este că, acționând ca un păpușar, SUA vor să continue să desfășoare acţiuni belicoase împotriva noastră prin intermediul ucrainenilor, ostatici şi victime ale acestei situații. Totuşi, aceasta este o himeră foarte periculoasă”, a spus el.
„Este un lucru cerut nu doar de bunul simț, ci şi de declarațiile cu privire la inadmisibilitatea unui război, aprobate de Rusia şi SUA la cel mai înalt nivel şi de întregul cvintet de state dotate cu arme nucleare” […] „Actualii politicieni americani tocmai au devenit conștienți de responsabilitățile lor pentru soarta lumii, pe care liderii sovietici şi americani le-au demonstrat în timpul soluţionării politico-diplomatice a crizei din Caraibe”.
„Pur şi simplu nu există alternative raționale la aceasta”, a adăugat Riabkov, potrivit căruia Rusia nu vede niciun interes din partea Statelor Unite de a discuta despre conflictul din Ucraina.
„Contactele au fost întrerupte de partea americană cu scuze inventate la diferite niveluri”, a precizat Riabkov.
„Au rămas doar canalele de lucru, prin ambasade. Conversații telefonice izolate. Dacă ei (americanii n.r.) consideră că nu mai este nevoie de nimic altceva, presupunem că este o poziție prestabilită, deci asta este poziția lor”, a afirmat el.
„Nu există nicio inițiativă, nicio propunere. Nu cerem nimic de la nimeni. Pentru ca aceste contacte să aibă sens, este necesar ca ambele părţi să fie interesate”, a afirmat diplomatul rus.
Nici măcar în privința schimbului de prizonieri cu SUA, căruia preşedintele american Joe Biden i-a acordat o atenție deosebită, nu există progrese, a declarat Riabkov.
Singura excepție ar fi că Washingtonul şi Moscova continuă să discute despre posibilitatea de a organiza o comisie de consultare bilaterală cu privire la noul tratat START, prelungit în februarie 2021. Însă nici aici, a menționat Riabkov, „nu există nimic concret”. „Totul este în curs de desfășurare. Când se va ajunge la un acord, vom anunța. Este încă prea devreme pentru a vorbi despre asta”, a spus el.
Riabkov nu a părut să acorde vreo importanță actualelor manevre de descurajare nucleară ale NATO, Steadfast Noon. „Nu reprezintă nimic extraordinar, este ceva ce are loc în mod periodic”. Totuși, a spus el, acestea reprezintă o încălcare a regimului de neproliferare nucleară, deoarece permit pregătirea statelor care nu dețin arme nucleare cu armament de acest tip. „Fără îndoială, urmărim îndeaproape acest lucru pentru a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în cadrul NATO”.
În ultimele zile, Moscova a părut oarecum dispusă să discute despre rezolvarea conflictului din Ucraina. Înainte de întâlnirea preşedintelui rus Vladimir Putin cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan joi, la Astana, Moscova a declarat că se așteaptă ca Ankara să prezinte o propunere concretă de mediere a conflictului. Totuşi, deși întrevederea a avut loc, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a spus că problema conflictului din Ucraina nu a fost abordată de către cei doi lideri.
Serviciul rus de informații străine spune că are date despre sabotajul conductelor Nord Stream
Vineri, 14 octombrie 2022
Partea rusă deține date despre sabotajul conductelor Nord Stream, a declarat vineri Sergey Naryshkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, pentru TASS.
„Avem datele, dar nu le voi specifica”, a spus el.
Patru scurgeri au fost descoperite pe legătura de gaz Nord Stream, cea mai recentă fiind identificată de paza de coastă a Suediei.
Anterior, compania Nord Stream AG a raportat că trei canale ale conductelor de gaze offshore Nord Stream 1 și 2 au suferit daune fără precedent pe 26 septembrie.
Seismologii suedezi au dezvăluit ulterior că două explozii au fost înregistrate de-a lungul conductelor Nord Stream pe 26 septembrie.
După aceea, anchetatorii FSB al Rusiei au deschis un dosar penal pentru un act de terorism internațional în legătură cu exploziile, relatează TASS.
| urmărește
Cazul sabotajului gazoductelor NORD STREAM
Suedia evită investigarea comună a avariilor gazoductelor Nord Stream
Vineri, 14 octombrie 2022
Suedia a respins o propunere a Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust) de a înființa o echipă comună de anchetă care să investigheze situația de urgență a gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, din cauza „confidențialității informațiilor”, a declarat vineri procurorul suedez Mats Ljungqvist. pentru Reuters.
O astfel de investigație, a spus el, ar fi inclus acorduri legale care impun Suediei să partajeze informațiile pe care Suedia le considera confidențiale.
„Acest lucru se datorează faptului că în investigația noastră există informații care sunt supuse confidențialității legate direct de securitatea națională”, a spus Jungqvist.
Anterior, revista germană Der Spiegel, citând surse, a raportat că Suedia nu a vrut să împărtășească cu Germania și Danemarca rezultatele investigației de urgență a conductei Nord Stream din cauza nivelului ridicat de secretizare.
Pe 3 octombrie, procuratura suedeză a declarat că zona în care s-au observat scurgerile de gaze ar trebui să fie închisă, pentru a permite investigarea. Ljungqvist nu a dezvăluit detalii despre ancheta preliminară.
Pe 6 octombrie, poliția de securitate suedeză și Ljungqvist au raportat că inspecția la fața locului a fost finalizată. Parchetul a mai explicat că, de la locul faptei, au fost ridicate probe și cercetările continuă.
| citește și cronologia evenimentelor, în cazul Nord Stream
Cazul sabotajului gazoductelor NORD STREAM
Germania, Suedia, Danemarca vor investiga separat incidentul Nord Stream
Vineri, 14 octombrie 2022
Germania, Suedia și Danemarca au renunțat la planurile de a investiga în comun sabotajul conductelor Nord Stream și vor proceda individual, a informat vineri postul de televiziune german ARD, citând surse din guvernul german.
Raportul spunea că Suedia a fost prima care a părăsit echipa comună de anchetă, deoarece se presupune că se temea de eventualele scurgeri. Danemarca i-a urmat exemplul.
„Acum, fiecare țară își desfășoară propria investigație”, a spus ARD.
Poliția Federală Germană, cu sprijinul Marinei Germane, a început vinerea trecută să investigheze circumstanțele sabotajului de pe gazoductele Nord Stream 1 și 2.
Ca parte a misiunii, două nave germane au plecat spre insula daneză Bornholm pe 7 octombrie, transportând scafandri, care urmau să documenteze daunele aduse conductelor. Vineri, cabinetul german a declarat că inspecția s-a încheiat.
Ankara şi Moscova vor conlucra pentru construirea unui hub de gaze naturale
Vineri, 14 octombrie 2022
(Anadolu) Ankara şi Moscova vor lucra împreună la construirea unui hub de gaze naturale în regiunea Tracia din Turcia, propus de Vladimir Putin.
Pe marginea summitului Conferinței privind interacțiunea și consolidarea încrederii în Asia din capitala kazahei Astana, Erdogan a avut joi o întâlnire cu ușile închise cu Putin, care a propus construirea unui hub de gaze naturale în Turcia.
Lăudând Turcia ca fiind „cel mai de încredere partener” pentru livrările de gaze către Europa, Putin a spus că construirea unui hub în Turcia ar permite, printre altele, reglementarea prețurilor, vânzarea gazelor la prețuri rezonabile și excluderea „politizării” problemei.
Ulterior, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a ordonat guvernului său să înceapă să lucreze la proiectul hub-ului gazier din Turcia propus de Vladimir Putin, pentru a exporta gazul rus spre Europa.
„Împreună cu (președintele rus Vladimir) Putin, am instruit Ministerul Energiei și Resurselor Naturale și instituția relevantă din partea rusă să lucreze împreună. Ei vor face această muncă acolo”, a declarat Erdogan reporterilor în avionul prezidențial cu care se întorcea dintr-o călătorie în Kazahstan, unde a avut joi o întrevedere cu preşedintele rus.
„Nu va fi nicio perioadă de așteptare în această problemă”, a adăugat Erdogan, precizând că, „pentru un astfel de centru de distribuție, desigur, Tracia este văzută ca cel mai important loc pentru această afacere”, o regiune din nord-vestul Turciei, în apropierea graniței cu Grecia.
„Unde este locul cel mai potrivit, sperăm că vom fi stabilit acolo acest centru de distribuție. Avem un centru național de distribuție, dar, bineînțeles, acum acesta va fi un centru internațional de distribuție”, a spus Erdogan.
Franța a remarcat joi seara ca „Hub-ul gazier” spre Europa propus de Putin „nu are niciun sens”, deoarece europenii vor să-şi reducă dependența de hidrocarburile din Rusia. „Nu vedem niciun sens în a crea noi infrastructuri care să permită să se importe mai mult gaz rusesc”, a subliniat președinția franceză.
Întrebat cu privire la războiul în curs dintre Rusia și Ucraina, Erdogan a spus reporterilor că medierea Ankara între cele două țări continuă.
„În ceea ce privește medierea Turciei, încrederea pe care Rusia și alte țări o au în Turcia rămâne aceeași”, a spus Erdogan, adăugând: „Încrederea continuă în Turcia ne-a mulțumit, de asemenea”.
Turcia a fost în strânsă legătură atât cu Rusia, cât și cu Ucraina încă de la începutul războiului. Erdogan și-a subliniat în mod repetat dorința de a-i aduce pe Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski la masa negocierilor din Turcia pentru a pune capăt războiului.
Militarizarea insulelor din Marea Egee
Întrebat despre militarizarea, de către Grecia, a insulelor din Marea Egee, cu sprijinul SUA, Erdogan a spus: „Desigur, facem avertismente în acest sens”.
Erdogan a spus că, în marginea unei întâlniri a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles, săptămâna aceasta, ministrul turc al Apărării Naționale, Hulusi Akar, a avut întrevederi cu omologii săi din SUA și Grecia.
„Desigur, vedem ce s-a făcut în Dedeagac (Alexandroupolis) sau pe diverse insule. După ce ne îmbrăcăm armura și luăm măsuri de precauție, nu avem de ce să ne temem de ei. Avem măsuri de precauție, totul este gata. Așa că luăm pașii noștri în consecință. Lăsați (Grecia) să se gândească la asta”, a adăugat el.
Președintele, notează Anadolu, a avertizat în repetate rânduri Grecia cu privire la militarizarea insulelor, încălcând tratatele internaționale de lungă durată, spunând: „S-ar putea să venim dintr-o dată într-o noapte”, fără a oferi un interval de timp.
Relația dintre SUA şi Turcia
Referitor la relația dintre SUA si Turcia, Erdogan a declarat că evoluțiile recente, în special în ceea ce privește vânzarea avioanelor de luptă F-16, arată că ceva s-a schimbat în relațiile Turciei cu SUA.
Săptămâna aceasta, într-o evoluție salutată de Ankara, două amendamente care pun condiții pentru potențialele vânzări de F-16 către Turcia au fost eliminate din versiunea Senatului a proiectului de lege relevant.
Condițiile includ obligarea președintelui SUA să ia măsuri pentru a se asigura că avioanele de război „nu sunt folosite de Turcia pentru survolări teritoriale neautorizate repetate ale Greciei”.
Erdogan a mai spus că, în timpul vizitei sale la New York, luna trecută, pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, a purtat discuții cu senatorii americani. „Am păstrat relațiile calde prin discuții, facem și vom continua să facem acest lucru”, a adăugat el.
Deschiderea coridorului Zangezur
Referitor la deschiderea coridorului Zangezur, Erdogan a spus că a purtat discuții cu premierul armean Nikol Pashinyan în marja unui summit UE din capitala Cehă, Praga, săptămâna trecută, și că au avut, de asemenea, întâlniri inter-delegații. Turcia și Armenia au fost angajate în discuții privind normalizarea legăturilor.
„În ceea ce privește coridorul Zangezur, nu văd probleme”, a subliniat el, referindu-se la o rută planificată prin teritoriul armean pentru a conecta Azerbaidjanul și exclava sa Nakhcivan.
Pentru coridor, Azerbaidjan s-a concentrat pe conexiunile planificate, inclusiv pe autostrăzi și pe o cale ferată de 43 de kilometri (26,7 mile).
Regiunea Zangezur făcea parte din Azerbaidjan, dar în anii 1920, sovieticii au dat regiunea Armeniei, unde acum este cunoscută sub numele de Syunik. Acest lucru a privat Azerbaidjanul de ruta sa directă pe uscat către exclava Nakhcivan.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat în mai că Baku a fost de acord cu Erevan cu privire la stabilirea unui coridor, inclusiv construirea atât a căilor ferate, cât și a autostrăzilor.
După finalizarea căii ferate, Azerbaidjanul va putea ajunge în Iran, Armenia și Nakhcivan. De asemenea, calea ferată ar lega Turcia de Rusia prin Azerbaidjan.
Rusia sugerează că o cantitate semnificativă de gaze naturale ar putea fi exportată în Europa, prin Turcia
Vineri, 14 octombrie 2022
O cantitate semnificativă de gaze naturale ar putea fi exportată în Europa prin Turcia, a declarat, vineri, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak, potrivit agenției Anadolu.
Novak a declarat pentru Agenția Anadolu că conducta de gaze naturale South Stream – proiectul care ulterior este anulat și transformat în TurkStream – a fost planificat ca patru linii cu o capacitate de aproximativ 63 de miliarde mc.
„Dacă există cerere, această capacitate suplimentară potențială poate fi folosită pentru a livra gaz către consumatorii europeni prin Marea Neagră și Turcia”, a spus Novak.
Novak a spus că Turcia și Rusia au relații extrem de bune în domeniul energiei.
Vorbind despre propunerea Rusiei ca Turcia să devină un hub energetic, Novak a spus: „Capacitatea TurkStream este de 31,5 miliarde mc. Una dintre linii este pentru exportul în alte țări”.
Novak a mai afirmat că înființarea unui centru de gaze rusești în Turcia este o problemă luată în considerare și a adăugat că „Dacă există o astfel de nevoie și toate părțile își manifestă interes, cred că un astfel de proiect poate fi evaluat”.
Ungaria: orice atac asupra gazoductului TurkStream va fi un act de terorism
Vineri, 14 octombrie 2022
Orice atac asupra gazoductului TurkStream va fi un act de terorism, a declarat, vineri, premierul Ungariei, Viktor Orban.
(Anadolu) Vorbind pentru presa de stat, Orban a declarat că Budapesta va „răspunde în consecință” dacă va avea loc vreun atac asupra gazoductului, care transportă gaze din Rusia în Turcia și mai departe în țările europene, inclusiv în Ungaria.
Rusia a acuzat recent Ucraina că încearcă să deterioreze conducta TurkStream, iar Kremlinul a anunțat joi că mai multe persoane au fost arestate pentru că au încercat să arunce în aer o parte a conductei, de pe teritoriul Rusiei.
Președintele Vladimir Putin a declarat, la începutul acestei săptămâni, că acest incident face parte din mai multe „atacuri teroriste” efectuate de serviciile speciale ucrainene care vizează infrastructura critică a Rusiei, inclusiv sistemele energetice.
Rusia și alte țări regionale sunt, de asemenea, în alertă în urma scurgerilor recente de la gazoductele Nord Stream și a scurgerilor de petrol de la conducta Druzhba din Polonia.
Referitor la războiul din Ucraina, Orban a subliniat necesitatea ca Moscova și Kievul să ajungă la o încetare a focului și să înceapă discuțiile de pace cât mai curând posibil.
Atâta timp cât războiul continuă și Occidentul răspunde cu sancțiuni, inflația și prețurile la energie nu vor scădea, a avertizat el. El a criticat impulsul UE pentru sancțiuni împotriva Rusiei, spunând că Ungaria resimte consecințele lor, în ciuda scutirilor acordate de bloc.
Lituania va continua să sprijine Ucraina, pe toate fronturile
Vineri, 14 octombrie 2022
Lituania va continua să sprijine Ucraina pe toate fronturile şi pledează pentru mai mult sprijin din partea Occidentului, spune președintele lituanian, Gitanas Nauseda.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său lituanian Gitanas Nauseda au vorbit vineri la telefon despre ultimele evenimente din estul și sudul Ucrainei.
Apelul telefonic a venit la o zi după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că alianța va oferi mai multă asistență de apărare aeriană Ucrainei.
„În contact cu prietenul nostru, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda. Am vorbit despre situația de pe câmpul de luptă, despre nevoile de apărare ale Ucrainei și despre continuarea integrării euro-atlantice”, a informat Zelenski pe Twitter.
El a acceptat, de asemenea, salutările lui Nauseda de Ziua Apărătorilor Ucrainei, sărbătorită anual pe 14 octombrie.
Nauseda, la rândul său, a indicat că țara sa va continua să sprijine Ucraina pe toate fronturile și pledează pentru mai mult sprijin din partea Occidentului. „Mai multe sisteme de apărare aeriană către Ucraina acum pentru a-și proteja cetățenii!” a spus el pe Twitter.
SUA îşi exprima dezamăgirea pentru că CE nu este de acord să suspende temporar datoria Ucrainei
Vineri, 14 octombrie 2022
(AFP) Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri ”dezamăgită” pe lângă omologii săi europeni de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani.
„Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei”, a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale.
„Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin”, le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni.
Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului.
Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru.
„Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre”, a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american.
„De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei”, a adăugat el.
FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023.
Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei.
Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru „a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale”, dar şi pentru „a începe să construiască şi să se redreseze”.
„Vom continua să vă sprijinim”, a promis Yellen.
Moscova atacă Zaporojie
Vineri, 14 octombrie 2022
Echipe de salvare au intervenit vineri dimineață la locul unui atac cu rachete în orașul Zaporojie din sudul Ucrainei, potrivit autorităților locale. Oficialii nu au precizat dacă au fost raportate victime.
Ucraina spune că a distrus o cantitate „semnificativă” de arme rusești în atacul din Lugansk
Vineri, 14 octombrie 2022
(CNN) Armata ucraineană spune că a distrus o cantitate semnificativă de armament rusesc într-o lovitură dată unui nod feroviar din regiunea de est a Lugansk.
„Conform informațiilor preliminare, în zona gării din orașul Antratsyt [Lugansk], soldații noștri au distrus o parte semnificativă din armele și echipamentele militare ale inamicului transportate pe calea ferată. Cantitatea și natura pagubelor sunt fiind specificate” – se arată în comunicatul Statului Major.
De asemenea, Statul Major General a raportat că Rusia a suferit pierderi substanțiale la Herson, Zaporojie și Donețk.
În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat liniile de aprovizionare rusești în Lugansk, încercând să-și dezvolte ofensiva de succes din Harkov.
În actualizarea operațională de vineri, acesta nu a menționat luptele din jurul Bakhmut din Donețk, unde forțele ruse par să fi făcut unele progrese în ultimele zile. Statul Major a spus însă că Rusia „continuă să-și concentreze eforturile pe încercările de a-și pune în aplicare planurile de a ajunge la granița administrativă a regiunii Donețk”.
În alte zone, potrivit Statului Major General, aproximativ 150 de soldați ruși au fost uciși și aproximativ 100 au fost răniți în urma atacurilor ucrainene în Khlibodarivka (regiunea Donețk), Tokmak (regiunea Zaporojie) și Tokarivka (regiunea Herson).
Statul Major a susținut că, în orașul Herson, forțele ruse au confiscat 13 nave de tip barje pentru transportul de personal și echipamente peste râul Nipro. Atacurile ucrainene cu rachete cu rază lungă de acțiune au făcut ca majoritatea podurilor de peste râu să fie impracticabile.
De asemenea, a susținut că trei unități S-300 au fost distruse. Rachetele S-300 au cauzat daune devastatoare în centrul Ucrainei, în special în Zaporojie și Mikolaiv.
Forțele ucrainene continuă să facă progrese în Herson, spune un oficial american
Vineri, 14 octombrie 2022
(CNN) Forțele ucrainene continuă să facă progrese în regiunea sudică Herson, recâștigând controlul asupra mai multor terenuri ocupate anterior de Rusia, a declarat vineri un înalt oficial militar american.
„Am văzut acum progrese în nord, într-adevăr linia de înaintare a ucrainenilor, chiar la nord de orașul Milove, și apoi se extinde în esență spre nord și vest cu o serie de orașe mici și sate pe care ucrainenii au reușit să le elibereze de ruși”, a declarat oficialul.
De asemenea, SUA au observat unele ” progrese graduale” în partea centrală a regiunii de luptă, „deci nu multe progrese, dar unele”, a spus oficialul. „Vorbim de kilometri”.
Deoarece forțele ucrainene s-au apropiat de forțele rusești de-a lungul acestei axe centrale, acestea se bazează mai puțin pe sistemele de rachete cu lansare multiplă ghidată, sau GMLR, pentru a-i contracara pe ruși, a spus oficialul.
„De asemenea, o bună parte din acel spațiu de luptă a fost plasată sub artileria standard, nu sub GMLR-uri”, a precizat oficialul.
Ucraina va dezvolta o nouă tehnologie pentru a combate atacurile ruseşti cu drone de fabricație iraniană
Vineri, 14 octombrie 2022
Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, a declarat vineri că el crede că Rusia are în prezent aproximativ 300 de drone de atac fabricate în Iran „și încearcă să cumpere alte câteva mii de astfel de drone. Vom vedea dacă se va întâmpla sau nu, dar trebuie să fim pregătiți”.
„Dezvoltăm sisteme pentru suprimarea lor … Dezasamblăm dronele pentru [a vedea] detaliile, vedem ce fel de „creiere” electronice au în interior și pregătim în consecință diverse contramăsuri”, a adăugat el.
De asemenea, Ucraina așteaptă ca SUA şi Germania să livreze sisteme de apărare antiaeriană sofisticate, pentru a putea contracara atacurile Rusiei cu rachete şi drone kamikaze, a mai spus ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov.
NATO a afirmat, joi, că va livra Ucrainei echipamente de contra-drone, pentru consolidarea apărării sale împotriva acestui nou tip de armamente utilizat de Rusia.
Un rus asupra căruia s-au găsit drone a fost reținut în Norvegia
Vineri, 14 octombrie 2022
(AP) Un rus în vârstă de 50 de ani a fost reținut în Norvegia arctică după ce două drone au fost găsite asupra sa. Bărbatul este suspectat că a pilotat vehiculele aeriene fără pilot undeva în țară.
Presa norvegiană a relatat că ofițerii vamali au găsit două drone și mai multe dispozitive electronice de stocare în bagajele sale în timpul unui control de rutină la punctul de trecere a frontierei Storskog, singurul punct de trecere între Norvegia, membră NATO, și Rusia. Frontiera arctică a Norvegiei cu Rusia are 198 km.
În ultimele săptămâni au fost raportate numeroase apariții de drone în apropierea platformelor petroliere și de gaze offshore norvegiene. Cetățeanul rus, care nu a fost identificat, a fost reținut marți.
Ucraina a deschis o anchetă penală, după moartea unui dirijor ucrainean
Vineri, 14 octombrie 2022
(CNN) O anchetă penală a fost deschisă cu privire la moartea unui dirijor de orchestră ucrainean în Hersonul ocupat de Rusia, potrivit oficialilor ucraineni.
Un comunicat de vineri al parchetului local preciza ca motivul asasinatului a fost lipsa sa de cooperare cu forţele ruse.
Se pare că dirijorul a fost împușcat în propria sa casă din Herson de forțele ruse „pentru că a refuzat să coopereze cu ei”.
Procuratura nu a precizat când a avut loc crima, dar a spus că „defunctul a încetat să mai contacteze rudele în luna septembrie a acestui an”.
„Parchetul Regional Herson desfășoară gestiunea procesuală în procedurile penale inițiate pe baza încălcării legilor și obiceiurilor războiului, combinate cu omor intenționat”, se mai arată în comunicat.
Ministerul ucrainean al Culturii și Politicii Informaționale l-a identificat pe dirijor drept Yuriy Kerpatenko. director al Orchestrei Filarmonicii Regionale din Herson.
Potrivit ministerului, Kerpatenko a lucrat cu filarmonica locală din 2000 și a fost, de asemenea, dirijorul șef al Orchestrei de cameră Gilea cu sediul la Teatrul Kherson în 2004.
Ministerul a declarat că Kerpatenko „și-a demonstrat în mod deschis poziția civică și a refuzat să părăsească Hersonul ocupat”.
Regiunea Herson, considerată crucială pentru controlul coastei de sud a Ucrainei și accesul la Marea Neagră, a fost una dintre primele zone care au fost ocupate de forțele ruse când au invadat acum mai bine de șase luni.
Proces intentat împotriva TotalEnergies pentru „ajutorarea crimelor de război” din Ucraina
Vineri, 14 octombrie 2022
Două grupuri ecologiste au dat în judecată compania franceză de energie TotalEnergies pentru „ajutorarea crimelor de război” din Ucraina. Plângerea a fost depusă joi de către Razom We Stand și Darwin Climax Coalition la parchetul antitero din Paris.
Activiștii pentru climă acuză TotalEnergies că folosește un zăcământ de gaz din Rusia, exploatat parțial de TotalEnergies, pentru a produce combustibil pentru avioanele de război rusești folosite în războiul din Ucraina.
Compania energetică a contribuit la furnizarea guvernului rus „mijloacele necesare pentru a comite crime de război”, se arată în proces.
Până de curând, TotalEnergies deținea un pachet de 49% din Terneftegaz, care exploatează zăcământul de gaze Termokarstovoye din Siberia. Restul de 51% din companie era deținut de compania rusă Novatek, în care TotalEnergies deține și un pachet de 19,4%.
Compania energetică a negat acuzațiile.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.