| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 288 | ˅ | ZIUA 653 | | RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 63 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Constituției României
- Ziua Iluminării lui Buddha (după calendarul japonez)
- Sfinții Cuvioși Patapie și Sofronie; Sfinții Apostoli Tihic, Cezar și Onisifor (calendar creștin-ortodox)
- Sfântul Paharnic Neprihănit Cuvios Atotștiutor Teodor Dorde (calendar creștin-ortodox)
- Neprihănita Zămislire a Sf. Fecioare Maria (calendar romano-catolic)
- Sf. Patapiu (calendar greco-catolic)
8 decembrie 1832 | La București, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, apare primul număr din „Buletin, gazeta administrativă„, primul periodic românesc oficial, actualul „Monitor Oficial” al României.
8 decembrie 1846 | Se inaugurează Biblioteca Română din Paris, care va deveni și sediul „Societății studenților români”.
8 decembrie 1854 | Papa Pius al IX-lea decretează dogma fundamentală despre Neprihănita Zămislire, referitor la Fecioara Maria.
8 decembrie 1869 | Primul Conciliu al Vaticanului proclamă dogma infailibilității papei și inspirația divină incontestabilă a Sfintei Scripturi.
8 decembrie 1904 | Haga: România semnează, alături de alte 24 de state, „Convenția internațională asupra regimului vaselor Crucii Roșii pe timp de război„.
8 decembrie 1905 | Papa Pius al X-lea introduce primirea primei Sfinte Împărtășanii la copiii de rit romano-catolic de pretutindeni, ajunși la vârsta înțelegerii (la 7 ani).
8 decembrie 1920 | Atentatul cu bombă din Senatul României, vizând “ridicarea maselor”, răsturnarea monarhiei și instalarea unui regim bolșevic. In atentat si-au pierdut viata un ministru și doi senatori; alți doi parlamentari au fost răniţi.
În urma exploziei, episcopul greco-catolic Demetriu Radu, senator de drept, a murit pe loc. Ministrul Justiției, Dimitrie Greceanu și senatorul Spiru Gheorghiu au decedat ulterior, la spital. De asemenea, au fost răniţi Constantin Coandă, președintele Senatului, episcopul ortodox Nifon şi episcopul ortodox Roman Ciororagiu. Pentru cei trei senatori uciși s-au organizat funeralii naționale.
„Adevărul” relata amănuntele incidentului „Senatorii, aflaţi pe culoare şi la bufet, tocmai erau chemaţi în şedinţă. Din incintă se desprind, îndreptându-se spre banca ministerială, domnii Greceanu şi Văleanu (ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor); domnul general Coandă, preşedintele Senatului, urca spre fotoliul prezidenţial. În acel moment, o detunătură îngrozitoare răsună în incintă, cutremurând zidurile şi aruncând în aer câteva pupitre. O panică neînchipuită se produce, ţipete şi strigăte de salvare răsună, în vreme ce, într-un lac de sânge, doi senatori sunt scoşi afară. Zeci de senatori leşină, în vreme ce corpul de gardă opreşte ieşirea celor aflaţi înăuntru“.
Atentatul terorist cu bombă artizanală, instrumentat de Max Goldstein (șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști, condus de Abraham Grinstein, șeful serviciului de terorism cu sediul la Odessa), Saul Osias și Leon Lichtblau, a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul PCdR, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație. Desi directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, in mărturia de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein au fost inspirate de anarhism.
8 decembrie 1925 | Înființarea „Institutului de Statistică Generală”.
8 decembrie 1927 | Moare Paul Gore – istoric basarabean, membru de onoare al Academiei Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc.
8 decembrie 1928 | Radio România transmite prima conferință adresată femeilor.
8 decembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: se instituie starea de război intre România și Australia.
8 decembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: se instituie starea de război intre România și Africa de Sud.
8 decembrie 1941 | 
A doua zi după ce Japonia a bombardat baza navală a SUA la Pearl Harbor, Roosevelt a apărut în fața unei sesiuni comune a Congresului american, care a declarat război Japoniei.
Președintele SUA, Franklin Delano Roosevelt, a solicitat Congresului să declare război Imperiului Japonez la o zi după atacul surpriză al Japoniei asupra Pearl Harbor, o bază navală americană din Hawaii. În sprijinul cererii sale, președintele Roosevelt a menționat atacul planificat al Japoniei și alte atacuri japoneze în locații din Pacific.
Roosevelt a condus Alianța dintre țările care combăteau Axa, întâlnindu-se frecvent cu Churchill și încercând să stabilească relații de prietenie cu Uniunea Sovietică și liderul acesteia, Iosif Stalin. În această perioada, el a vorbit constant la radio, capacitând poporul american în sprijinul efortului de război.
8 decembrie 1941 | Polonia: S-a înființat lagărul de exterminare Chełmno, sub ocupația nazistă.
8 decembrie 1941 | Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști de origine semita, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.
8 decembrie 1945 | La sugestia Secretarului de stat american Byrnes, Mark Ethridge, editor la „Luisvill Courier–Journal” și profesorul C.E. Block, întocmesc un raport referitor la situația politică din România și Bulgaria. Rapoartele, nepublicate în SUA, confirmă că la București, guvernul era dominat de comuniști, contrar mențiunilor înțelegerii de la Yalta.
8 decembrie 1955 | 
Crearea drapelului european – un cerc format din 12 stele aurii, pe fond albastru, simbol al uniunii popoarelor Europei. Începând din mai 1986, drapelul european al Consiliului Europei este, totodată, și emblema oficială a Uniunii Europene.
8 decembrie 1957 | Se naște Ștefan Hrușcă, solist vocal, instrumentist, compozitor român de muzică folk–pop
8 decembrie 1974 | Grecia devine, prin referendum, republică; are loc abolirea monarhiei instituită în 1832; la 16 iunie 1975 va fi votată o nouă constituție.
8 decembrie 1979 | Criza din Afganistan: în cabinetul privat al lui L.L. Brejnev, are loc o reuniune restrânsă, la care au participat membrii Politburo al CC al PCUS, Iu Andropov, A Gromyko, M Suslov și D Ustinov.
Aceștia au discutat îndelung despre situația din Afganistan și au luat în considerare toate argumentele pro și contra, privind introducerea trupelor sovietice în Afganistan. "La finalul întâlnirii au decis, ca plan preliminar, să elaboreze două opțiuni: (1) înlăturarea lui H. Amin, prin intermediul agenților speciali ai KGB, și plasarea lui Babrak Karmal în locul său; (2) trimiterea unui număr de trupe sovietice pe teritoriul Afganistanului, în același scop." (Alexander Lyakhovsky, The Tragedy and Valor of Afghan, 1995); [ vezi si AFGANISTAN – ISTORIA LOVITURILOR DE STAT)
8 decembrie 1980 | John Lennon, cântăreț-compozitor, chitarist, activist britanic (The Beatles) (n. 1940), este asasinat.
8 decembrie 1991 | A fost aprobată prin referendum național noua Constituție a României. Adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 – elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.
8 decembrie 1991 | Primele alegeri Prezidențiale în Republica Moldova. Mircea Snegur este ales Președinte al Republicii
8 decembrie 1991 | Acordul de la Minsk. „Uniunea Sovietică, ca realitate geopolitică și subiect al dreptului internațional, a încetat să mai existe”
Acordul de la Minsk este tratatul care a marcat încetarea Uniunii Sovietice ca subiect al internaționale drept și ca realitate geopolitică și a stabilit, în locul său, Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Acordul a fost semnat într-o gosdacia, din pădurea Belavežskaja pušča, lângă Viskuli, Belarus, la 8 decembrie 1991, de către liderii din Belarus, Rusia și Ucraina.
Liderii Rusiei, Belarusului și Ucrainei – Boris Elțin, Stanislav Șușkevici și Leonid Kravciuk – au semnat acordul de la Belaveja, numit și Acordul de la Minsk, dizolvând astfel Uniunea Sovietică prin anularea tratatului unional din 1922 prin care fusese constituită URSS) și constituind Comunitatea Statelor Independente (CSI).
8 decembrie 1995 | Premierul rus, Viktor Cernomârdin și șeful guvernului cecen, Doku Zavgaev, semnează un acord care consfințește apartenența Ceceniei la Rusia.
Cecenia primește o relativă autonomie în domeniul relațiilor economice și culturale.
8 decembrie 1996 | 
Moare Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936) – cel mai faimos și cel mai tradus scriitor român din a doua jumătate a secolului XX.
Poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător, descris, de G. Călinescu ca ”tot ce poate fi mai nou în poezie și chiar în dramă”. Sorescu a fost tradus și publicat în peste de 20 de țări, cu 60 de titluri apărute în străinătate.
Membru titular al Academiei Române din 1992; membru al Academiei Române, al Academiei Mallarmé din Paris, al Academiei Europene de Știință și Artă din Veneția, al Academiei de Arte, Știință și Profesii din Florența. președinte al Uniunii Scriitorilor din Craiova. În perioada 1978-1990, redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde va fi determinat să plece în 1991, în urma unei scrisori semnate de mai mulți redactori ai revistei.
Ministru al Culturii, în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 noiembrie 1993 – 5 mai 1995), fără să se afilieze vreunui partid.
Premii: Premiul Medalla de Oro de Poesía Napoli Ospite de Italia (1970), premiul „Le Muse” (Accademie delle Muse, Florenta, 1978), premiul „Fernando Rielo” (Madrid, 1983, pentru El Ecuador y los Polos), premiul „Herder” (Gottfried-von-Herder-Preis, Viena, 1991), premiul „Felix Romuliana” (Belgrad, 1994), de șase ori premiul Uniunii Scriitorilor din România, de două ori Premiul Academiei Române (1968, 1977).
8 decembrie 1999 | Liderii Rusiei și Belarusului, Boris Elțin și Aleksandr Lukașenko, semnează Tratatul privind crearea Statului Uniunii Rusiei și Belarusului
Statul Uniunii, sau Statul Uniunii Rusiei și Belarusului, este o uniune supranațională, formată din Belarus și Rusia, cu scopul declarat de a adânci relațiile dintre cele două state prin integrarea în politica economică și de apărare.
Statul Uniunii se bazează pe un tratat internațional anterior, încheiat între Rusia și Belarus, la 2 aprilie 1997.
Inițial, Statul Uniunii și-a propus să creeze o confederație, cu un singur steag, stemă, imn, constituție, armată, cetățenie, monedă și un singur președinte; cu toate acestea, ambele țări își păstrează, în prezent, independența.
Uniunea Statală Rusia-Belarus, sau Uniunea Rusia-Belarus, nu este membră a Organizației Națiunilor Unite, iar statele care o compun își conservă integral suveranitatea.
In baza tratatelor sale fondatoare, Statul Uniunii are jurisdicție exclusivă asupra creării unui spațiu economic unic și a fundamentelor juridice pentru o piață comună, uniunea monetară, politica unică de taxare și prețuri, dezvoltarea și achiziția unificate de echipamente de apărare, sistem unificat de suport tehnic pentru forțele armate.
Comanda comună a armatei regionale este realizată, în continuare, prin multe alte documente bazate pe această jurisdicție a Statului Uniunii, politica comună de frontieră și alte jurisdicții
Uniunea a fost ratificată de Duma de Stat a Rusiei pe 22 decembrie 1999 și de Adunarea Națională a Belarusului, pe 26 ianuarie 2000.
Tratatul a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2000, după ratificarea sa de parlamentele ambelor țări.
„Țările noastre intră în secolul 21 într-o formă nouă. Acest pas către unitate este dictat de istoria noastră comună, de logica dezvoltării noastre și, de asemenea, de tendințele la nivel mondial către integrare”, a spus Elțîn, la momentul semnării Tratatului, pe 8 decembrie.
„Nu intenționăm să ne izolăm. Uniunea noastră este deschisă pentru alții să se alăture. Intențiile noastre sunt nobile: dorim să cooperăm cinstit și să lucrăm împreună pentru fericirea și prosperitatea tuturor oamenilor din Rusia și Belarus și pentru o pace și pace. viața civilizată pentru cetățenii noștri”, a adăugat Elțin.
El a făcut, de asemenea, aluzie la tensiunile cu Statele Unite, din cauza campaniei militare din Cecenia.
„Statul unionist se bazează pe suveranitatea și independența națiunilor membre și nu este îndreptat împotriva nimănui, nici măcar împotriva lui Clinton”, a precizat preşedintele rus.
Președintele Lukașenko a declarat că Moscova poate conta pe loialitatea Belarusului. „Aveți un prieten de încredere și puternic, care nu i-a trădat niciodată pe ruși”, a afirmat el.
„Acordul pe care l-am semnat este doar începutul creării unui stat unit”, a mai spus Lukaşenko.
Potrivit unor observatori, intenția lui Lukașenko a fost, de asemenea, de a câștiga o mare putere, devenind președinte al unei viitoare federații Rusia-Belarus, după dispariția lui Elțin. Cu toate acestea, după ce Elțin și-a dat demisia, Vladimir Putin a fost ales, în 2000, pentru a-l succeda în funcția de președinte rus.
8 decembrie 2004 | Douăsprezece țări din America de Sud au semnat o declarație prin care anunțau înființarea Uniunii Națiunilor Sud-Americane, structură interguvernamentală similara modelului Uniunii Europene.
8 decembrie 2016 | Moare Romulus Rusan, scriitor român (n. 1935)
8 decembrie 2021 | 
Olaf Scholz (SPD – Partidul Social Democrat) este ales, de parlament (Bundestag), cancelar al Germaniei federale, succedându-i Angelei Merkel
După ce, în 2018, Partidul Social Democrat a intrat în cel de-al patrulea guvern Merkel, Scholz a fost numit atât ministru de finanțe, cât și vicecancelar al Germaniei.
În 2020, Scholz a fost nominalizat candidatul SPD la funcția de cancelar al Germaniei, pentru alegerile federale din 2021. SPD, care a câștigat mai multe locuri în Bundestag, a format ulterior o coaliție cu Alianța 90/Verzii și Partidul Liber Democrat. Coaliția a fost supranumită „semafor”, după culorile electorale ale celor trei formațiuni.
În calitate de cancelar, Scholz a gestionat răspunsul Germaniei la invazia rusă a Ucrainei, din februarie 2022. Deși a optat pentru o poziție mai precaută comparativ cu o serie de alți lideri occidentali, Scholz a monitorizat o creștere semnificativă a bugetului german de apărare, transporturile de arme către Ucraina și a decis sã stopeze certificarea gazoductului Nord Stream 2. La trei zile după invazia Rusiei în Ucraina, Scholz a expus principiile unei noi politici de apărare germane, într-un discurs susținut la Zeitenwende.
Pe 14 ianuarie 2023, Scholz a refuzat să răspundă dacă Ucraina a atacat Nord Stream. El a susţinut că Berlinul va clarifica circumstanțele atacurilor.
8 decembrie 2021 | 
Joe Biden exclude trimiterea de trupe americane în Ucraina, pentru a apăra țara de o eventuală invazie rusă, la o zi după ce a prezentat consecințele unei astfel de incursiuni, în timpul unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin.
8 decembrie 2022 | Rusul Viktor Bout se întoarce acasă, după un schimb de prizonieri cu starul baschetului american Brittney Griner
8 decembrie 2022 | Iranul pune în aplicare prima condamnare la moarte a unui protestatar, spânzurându-l pe Moshen Shekari, după ce apelul lui contra sentinței a fost respins de Curtea Supremă a Iranului. Shekari a fost acuzat de „război” pentru că ar fi rănit un ofițer de securitate.
Șeful poliției iraniene a amenințat că forțele de ordine din Iran vor interveni cu mai multă duritate împotriva demonstranților anti-guvernamentali, în timp ce protestele declanșate de moartea în arestul poliției moralității a unei studente de 22 de ani, Masha Amini, care fusese reținută pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător voalul islamic.
Într-un discurs rostit la Academia de Poliție Amin, Hossein Ashtari a spus să forțele de securitate au dat dovadă de reținere până acum față de protestatari, o afirmație contrazisă de estimările grupurilor care militează pentru drepturile omului, care au anunțat că sute de persoane, printre care copii și minori, au fost ucise în cele aproape patru luni de la declanșarea revoltelor pe 16 septembrie, ziua în care a încetat din viață Mahsa Amini, revolte despre care se spune că sunt cea mai mare provocare la adresa regimului autoritar de la Teheran de la Revoluția Islamică din 1979.
Ashtari a avertizat că poliția va trage o linie roșie și că va „acționa decisiv contra celor care pun în pericol securitatea oamenilor”.
Șeful poliției iraniene a mai adăugat că, în timpul protestelor recente, forțele de ordine nu au permis „dușmanilor și contra-revoluționarilor să-și atingă obiectivele amenințătoare și false.
Oficialitățile iraniene susțin că în spatele tulburărilor din Iran s-ar afla țări și servicii de informații străine, fără să prezinte dovezi în acest sens.
Agenția de știri pentru drepturile omului HRANA spune că, până în data de 29 noiembrie 2022, cel puțin 459 de protestatari au fost uciși în timpul demonstrațiilor, 64 dintre ei fiind minori.
8 decembrie 2022 | Arabia Saudită şi China încheie acorduri strategice
Arabia Saudită şi China şi-au marcat aprofundarea relaţiilor printr-o serie de acorduri strategice semnate joi, cu prilejul vizitei de trei zile a preşedintelui chinez Xi Jinping la Riad, ce are loc pe fondul îngrijorărilor Statelor Unite cu privire la creşterea influenţei Chinei în regiune.
Regele Salman al Arabiei Saudite a semnat un ‘acord de parteneriat strategic cuprinzător’ cu preşedintele Xi, agenţia Reuters consemnând că acesta a avut parte de o primire fastuoasă într-o ţară care îşi construieşte noi parteneriate globale dincolo de Occident.
Automobilul în care se afla Xi a fost escortat spre palatul prezidenţial de membri ai gărzii regale saudite pe cai arabi şi purtând steaguri ale celor două ţări.
Un memorandum cu gigantul chinez Huawei Technologies în ce priveşte servicii de cloud şi construirea unor zone de înaltă tehnologie în oraşele saudite a fost convenit, în pofida preocupărilor SUA legate de posibile riscuri de securitate.
8 decembrie 2022 | Camera Reprezentanților din SUA a adoptat joi un proiect de lege care prevede 10 miliarde de dolari ajutor militar şi vânzări de arme către Taiwan
Acest pachet este inclus în bugetul de apărare al SUA pentru 2023 şi urmează să fie aprobat de Senat.
„Va consolida considerabil parteneriatul de apărare al Statelor Unite cu Taiwan”, a afirmat şeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, Bob Menendez.
Acest demers, care riscă să provoace indignarea Beijingului, este rezultatul unor lungi negocieri. O versiune anterioară a proiectului de lege prevedea, printre altele, acordarea insulei statutul de „aliat major în afara NATO”.
Cu toate acestea, documentul marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
8 decembrie 2022 | Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spațiul Schengen
Aderarea a fost refuzată cu două voturi împotrivă, în condițiile în care era nevoie de unanimitate.
Ministerul român al Afacerilor Externe a respins poziţia „total inadmisibilă” a Austriei de a vota negativ decizia privind aderarea României la spațiul Schengen, la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), afirmând că „Austria s-a singularizat şi autoizolat în cadrul Uniunii Europene”.
Într-un comunicat transmis joi, MAE consideră că acest rezultat este „complet injust şi lipsit de orice motivare obiectivă”, mai ales în condiţiile în care România a acţionat cu „deschidere şi transparenţă” în relaţia cu toţi partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a ţării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experţii UE şi ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie şi noiembrie 2022.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat, joi, că votul împotriva aderării României la spaţiul Schengen este ‘un gest profund nedrept’.
El a subliniat că cele două misiuni de experţi care au verificat condiţiile tehnice privind securitatea graniţelor au confirmat că România este pregătită să intre în spaţiul de liberă circulaţie.
Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, adăugând că sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp.
El a mai spus că trebuie să mulţumim marii majorităţi a statelor care au înţeles că România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen şi că, în aceste momente în care toate statele europene au dat dovadă de solidaritate atât în criza energetică, cât şi în conflictul care s-a stârnit la graniţele noastre, şi din punct de vedere economic toate statele europene ar trebui să dea dovadă de solidaritate, iar România trebuie să facă parte din spaţiul Schengen.
Analistul de politică externă Radu Magdin consideră că respingerea aderării României la Schengen ar trebui să reprezinte „un moment de trezire” pentru ţara noastră. El a susţinut că atunci când avem drepturi trebuie să ni le apărăm în mod legitim.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat joi că votul împotriva aderării României la Schengen „este un vot împotriva UE în ansamblul său” de care se vor bucura „unii actori non-UE”, precum Rusia.
Lipsa consensului de astăzi în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, pe fondul opoziţiei Austriei, este profund nedreaptă pentru ţara noastră şi cetăţenii români, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
„România merita să primească un vot favorabil. O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realităţi şi să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil şi dificil de înţeles pentru întreaga Uniune Europeană. Atitudinea regretabilă şi nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea şi coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, a precizat Iohannis, într-o declaraţie de presă, după Consiliul JAI.
Votul Austriei împotriva aderării României la Schengen dat, joi, în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne reprezintă „o nedreptate” la adresa ţării noastre, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe. El a afirmat că decizia JAI şi mai ales votul Austriei creează un precedent periculos la nivelul UE, într-un context regional extrem de sensibil.
Bulgaria va continua demersurile pentru aderarea la spaţiul Schengen, au declarat joi miniştrii bulgari de externe şi de interne, potrivit agenţiilor Reuters şi BTA, după ce primirea acestei ţări în spaţiul european de liberă circulaţie a fost blocată de Austria şi Olanda, ambii miniştri bulgari estimând că, de acum înainte, Austria ar putea fi mai uşor de convins decât Olanda, să accepte intrarea Bulgariei în Schengen.
Ministrul bulgar de interne Ivan Demerdjiev a promis că ”încercările de a rezolva chestiunea intrării Bulgariei în Schengen vor continua până la sfârșitul anului şi pe parcursul anului viitor”.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat joi „extrem de dezamăgită” de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen. „Din partea Parlamentului European, cer Consiliului UE să acționeze şi să se asigure că este găsit un compromis. Numai atunci suntem uniți cu adevărat”, a adăugat ea.
Croația a anunţat că a obținut undă verde pentru intrarea în Spațiul Schengen la 1 ianuarie.
Miniştrii europeni de interne au analizat, la Bruxelles, printre altele, rutele de migraţie şi situaţia refugiaţilor ucraineni.
8 decembrie 2022 | Germania regretă că România nu a fost acceptată ca membru Schengen
Germania a susţinut cu tărie ca România să fie acceptată ca membru Schengen, îndeplineşte toate cerinţele şi este regretabil că, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă, a transmis, joi, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer.
„Este regretabil că astăzi, la Bruxelles, Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne nu a luat o decizie pozitivă cu privire la aderarea României la Schengen. România îndeplinește în mod evident toate cerințele şi merită să facă parte în sfârșit din spațiul Schengen”, a scris Gebauer într-o postare pe pagina de Facebook a Ambasadei.
Germania va continua să sprijine România „cu hotărâre, în spirit de parteneriat, pe drumul său către aderarea la Schengen”, a subliniat Peer Gebauer.
Blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, zona europeană de liberă circulaţie, în urma obiecţiilor Austriei, reprezintă „o zi proastă pentru Europa”, a declarat joi ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, potrivit Reuters.
„Până în ultimul moment, ne-am luptat pentru a ne asigura că Bulgaria şi România sunt acceptate în Spaţiul Schengen”, a declarat şefa diplomaţiei germane într-o conferinţă de presă la Dublin, în Irlanda, unde se află în vizită.
„Cred că acest lucru este mai mult decât greşit în termeni europeni, dar şi în termeni geopolitici”, a spus ea.
„În loc să ne mândrim că am obţinut o zi bună şi puternică pentru Europa, suntem nevoiţi să spunem că este o zi proastă pentru Europa”, a mai declarat Annalena Baerbock.
8 decembrie 2022 | Ambasadoarea Austriei, convocată la MAE
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadoarei Republicii Austria la Bucureşti, joi seară, la sediul MAE, pentru a i se comunica poziţia României cu privire la aderarea la spațiul Schengen şi protestul MAE faţă de atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, „care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.
„Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenţei unor relaţii diplomatice îndelungate, cu o tradiţie de peste 100 de ani, între ţările noastre, precum şi al cooperării bilaterale substanţiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanţi ai României şi al doilea investitor străin pe piaţa românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional şi european, precum şi coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internaţional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei”, a anunţat MAE, într-un comunicat transmis AGERPRES
8 decembrie 2022 | Comisarul european pentru afaceri interne spune că va obţine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în cadrul actualului său mandat
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat joi, la Bruxelles, că este convinsă că va obţine aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen în cadrul actualului său mandat şi a promis să facă din acest lucru o prioritate.
Comisarul pentru afaceri interne a felicitat Croaţia şi pe cetăţenii croaţi pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, deși nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar pentru a adera la spaţiul de liberă circulaţie a persoanelor şi bunurilor.
„Vreau să mă adresez şi cetăţenilor români şi bulgari. Meritaţi să fiţi membri deplini ai zonei Schengen. Meritaţi să aveţi acces la zona liberă de circulaţie. Aţi avut sprijin puternic aproape din partea aproape a tuturor statelor membre, din partea preşedinţiei cehe, a Comisiei”, a spus Johansson în cadrul unui briefing de presă comun cu ministrul ceh de interne, Vit Rakusan.
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
|
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.