Evenimentele zilei în istoria lumii – 5 decembrie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

\| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 285 \| ˅ \| ZIUA 650 \| \| RAZBOIUL ISRAEL – GAZA – ZIUA 60 \|
ianuarie\|februarie\|martie\|aprilie\|mai\|iunie\|iulie\|august\|septembrie\|octombrie\|noiembrie\|decembrie
1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| 6 \| 7 \| 8 \| 9 \| 10 \| 11 \| 12 \| 13 \| 14 \| 15 \| 16 \| 17 \| 18 \| 19 \| 20 \| 21 \| 22 \| 23 \| 24 \| 25 \| 26 \| 27 \| 28 \| 29 \| 30 \| 31

5 decembrie este a 339-a zi a calendarului gregorian și a 340-a zi în anii bisecți. Mai sunt 26 de zile până la sfârșitul anului.

Ziua internațională a voluntarilor Națiunilor Unite în slujba dezvoltării economice și sociale
Sf. Sava cel Sfințit; Sf. Mc. Atanasie; Cuv. Nectarie (calendar creștin-ortodox)
Sf. Sava (calendar romano-catolic)
Sf. Ioan Damaschinul, Sf. Sava cel Sfințit (calendar greco-catolic)

5 decembrie 1484 | Papa Inocențiu al VIII-lea emite bula papală Summis desiderantes affectibus împotriva magiei și vrăjitoriei.

5 decembrie 1492 | Cristofor Columb devine primul european care ajunge în insula Hispaniola (astăzi Haiti și Republica Dominicană).

5 decembrie 1560 | Franța: moare regele Francisc al II-lea. Succedat de Carol al IX-lea

5 decembrie 1703 | Johann Sachs von Harteneck, primarul Sibiului, este decapitat, după ce a criticat faptul că sașii reprezentau 10% din populația Transilvaniei, dar plăteau 60% din taxele percepute în principat.

5 decembrie 1757 | Prusacii, conduși de Frederick cel Mare, înving armata austriacă în bătălia de la Leuthen, în cadrul Războiului de Șapte Ani.

5 decembrie 1848 | Președintele american, James Knox Polk, a declanșat celebra „goană după aur”, după ce a anunțat descoperirea de mari zăcăminte în California.

5 decembrie 1857 | La București apare gazeta politică și literară „Naționalul„.

5 decembrie 1864 | Legea instrucțiunii – promulgată de către Alexandru Ioan Cuza la 25 noiembrie 1864, cu numărul 1150 -, este publicată în Monitorul, sub titlul de Lege asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române – prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani.

Legea a stimulat dezvoltarea școlii naționale, prin obligativitatea și gratuitatea învățământului primar, prin organizarea învățământului secundar (gimnazii, școli profesionale, licee, seminarii) și prin statuarea primelor instituții de învățământ superior (institute și universități)

Odată cu unirea Principatelor Române sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza se trece la implementarea programelor pașoptiste, una dintre direcții fiind reorganizarea instrucțiunii publice. În încercările de unificare a legislațiilor celor două principate, Comisia de la Focșani, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu, lucrează încă din iunie 1859 la elaborarea unui astfel de proiect de lege.

La 12 iulie 1860, apare un prim Proiect de lege organică pentru instrucția publică în Principatele Unite. Acestui proiect i-a urmat, la numai câteva luni, un altul, cu același nume, întocmit de Vasile Boerescu (octombrie, 1860).

La 4 octombrie 1861, un decret domnesc creează o comisie mixtă (cu câte opt membri din fiecare principat) pentru a trece imediat la unificarea legilor şi a regulamentelor administrative ale Principatelor Unite.

Pe 11 decembrie 1861 se proclamă unirea definitivă a celor două principate, Moldova şi Muntenia, sub numele de Principatele Române Unite (până doar o uniune personală, sub Alexandru Ioan Cuza). În noile condiții, în domeniul învățământului se organizează și funcționează Ministerul Cultelor şi Instrucțiunii (4 iunie 1862)

5 decembrie 1867 | S-a născut (la Żułów, Polonia, Imperiul Rus [în prezent în Lituania]) Józef Klemens Piłsudski (d. 12 mai 1935, Varșovia, Polonia), revoluționar și om de stat polonez, primul șef de stat (1918-1922) al noii Polonii independente, înființate în noiembrie 1918.

„Problema independenței Poloniei va fi rezolvată definitiv numai dacă Rusia va fi învinsă de Austro-Ungaria și Germania, iar Germania va fi învinsă de Franța, Marea Britanie și Statele Unite; este de datoria noastră să realizăm acest lucru.” – Józef Piłsudski, la o întâlnire a simpatizanților polonezi la Paris, în 1914, în cadrul unui discurs în care a declarat că războiul (Primul Război Mondial) era iminent.

Piłsudski s-a dedicat protejării Poloniei împotriva Armatei Roșii ruse, care încerca să intre în Germania pentru a consolida revoluția în această țară. El a condus forțele poloneze până departe spre est, ocupând zone mari care aparținuseră Poloniei înainte de împărțirile din secolul al XVIII-lea. El a imaginat un stat federal, care să cuprindă polonezi, lituanieni și ucraineni, în timp ce Dmowski a susținut că aceste zone ar trebui pur și simplu încorporate într-o Polonie unitară.

In 1922, după adoptarea unei constituții democratice și organizarea de noi alegeri generale, Piłsudski și-a transferat puterile, la 14 decembrie, prietenului său Gabriel Narutowicz – noul președinte al republicii, ales de către Adunarea Națională (prin votul stângii, al reprezentanților minorităților și „Piast” – Partidul Popular Polonez de centru)-, asasinat două zile mai târziu.

După ce a condus o lovitură de stat, în 12–14 mai 1926, în urma căreia președintele Poloniei (ales în 1922, după asasinarea lui Gabriel Narutowicz), Stanisław Wojciechowski, a demisionat, Piłsudski a respins o ofertă de președinție, dar a rămas extrem de influent din punct de vedere politic, ca ministru al apărării, până în 1935.

5 decembrie 1917 | La câteva săptămâni după ce revoluția bolșevică a dat lovitura finală efortului de război rusesc, anticipând concentrarea forței germane în Occident, o altă țară aliată, Portugalia, și-a văzut propriul efort de război compromis de o rebeliune violentă.

La Lisabona, are loc lovitura de stat din decembrie 1917 – o revoltă politico-militară condusă de Sidónio Pais, împotriva Partidului Democrat, care câștigase toate alegerile din Portugalia de la înființarea Primei Republici Portugheze, în 1910.

La 8 decembrie, ultima zi a loviturii de stat, Junta Revoluționară, al cărei lider era Pais, a preluat controlul Portugaliei, înlăturând de la putere Uniunea Sacră (guvernul Afonso Costa, care a sprijinit intrarea Portugaliei în război contra Germaniei), dizolvând parlamentul și exilându-l pe președintele Bernardino Machado. [mai mult]

Cărți poștale, caricaturizând ascensiunea lui Sidónio Pais la putere în Portugalia – ca dictator – care, printr-o lovitură militară de stat, a înfrânt, în zilele de 5-8 decembrie 1917, guvernul Partidului Democrat al lui Afonso Costa – „Ultimo acto d´um valente” („Ultimul act al lui Valente”)

Participarea Portugaliei la Primul Război Mondial, niciodată consensuală, a fost marcată de o serie de episoade violente care au subminat și apoi au răsturnat guvernul Uniunii Sacre.

Unele dintre acestea au fost revolte rurale și urbane provocate de inflație și de lipsa produselor alimentare; altele au fost greve; dar cele mai semnificative au fost loviturile de stat. În decembrie 1917, în fruntea unei mici forțe militare, Sidónio Pais a preluat puterea și a încercat să instaureze o „Noua Republică”.
Această acțiune de mare risc nu a fost prevăzută doar ca o revoltă. Mai degrabă, aspira să fie o întoarcere la Revoluția din octombrie 1910. Această revoluție văzuse nașterea Republicii Portugheze, dar, coruptă de lupte politice interne, își pierduse calea, cel puțin pentru Sidónio Pais. [mai mult]

5 decembrie 1931 | Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova este distrusă la ordinul lui Stalin

5 decembrie 1933 | În SUA se încheie prohibiția – decretată la 16 ianuarie 1920, prin aplicarea celui de-al 18-lea Amendament al Constituției SUA, care condamnă producerea, transportul sau comercializarea alcoolului; prohibiția nu a dus la îmbunătățirea vieții sociale și economice, conform scopului prevăzut, fiind marcată de corupție, crime și ilegalități.

5 decembrie 1936 | Uniunea Sovietică adoptă o nouă constituție.

5 decembrie 1940 | Într-o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, Constantin I.C. Brătianu îi cere generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine care ar putea amenința chiar independența țării.

5 decembrie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei și României

5 decembrie 1958 | S-a desființat Ministerul Minelor, devenind Departament în Ministerul Industriei Grele.(Guvernul Chivu Stoica (2) – 20 martie 1957 – 20 martie 1961)

5 decembrie 1964 | SUA si URSS poarta discuții pe tema neproliferării armelor nucleare si a proiectului MLF. Întâlnirea, care a avut loc la Misiunea ONU, a fost una dintre multele întâlniri între Secretarul Rusk și Gromyko de la sfârșitul lunii noiembrie și decembrie la New York și Washington. Printre altele, Gromyko declara ca MLF adoptarea ar fi considerata ca „un gest ostil” fata de Uniunea Sovietică [mai mult].

MLF – Forța multilaterală (The Multilateral Force) a fost o propunere americană – lansată si susținuta de administrațiile Eisenhower, Kennedy și Johnson – de a crea o o flotă nucleară multilaterală a NATO (cu rachete balistice Polaris dotate cu arme nucleare și echipaje multinaționale, aflate sub comanda și controlul NATO).

Misiunea sa ar fi fost apărarea nucleară a Europei Occidentale, împotriva amenințărilor URSS, în Războiul Rece, permițând în același timp celorlalți membri NATO, în afară de SUA, să joace un rol în războiul nuclear.

Propunerea a fost răspunsul SUA la protestele țărilor NATO, care s-au plâns de faptul că apărarea nucleară a Europei era dependentă de americani, care dețineau cea mai mare parte a capacității nucleare. În acest fel, celorlalte puteri NATO li se asigura, teoretic, un rol activ în apărarea Europei. Marea Britanie s-a opus MLF și proiectul a dispărut la mijlocul anilor 1960. Nu a fost niciodată adoptat.

5 decembrie 1965 | Conciliul Vatican II adoptă declarația Dignitatis Humanae, despre libertatea religioasă și de conștiință.

5 decembrie 1965 | In URSS, la Moscova, are loc demonstrația din Ziua Constituției, cunoscută sub numele de mitingul sau reuniunea Glasnost.

A fost prima demonstrație politică publică spontană din Uniunea Sovietică de după cel de-al Doilea Război Mondial, declanșată ca răspuns la procesul scriitorilor Andrei Siniavski și Iuli Daniel. Se consideră că marchează începuturile mișcării pentru drepturi civile, în Uniunea Sovietică.

Pe 5 decembrie, cca 50 de participanți și aproximativ 200 de observatori simpatizanți s-au adunat în Piața Pușkin. Au fost expuse pancarte cu sloganurile „Respectați Constituția sovietică” și „Cerem un proces deschis pentru Sinyavsky și Daniel”. Reuniunea în sine a durat mai puțin de douăzeci de minute. Funcționarii KGB trimiși să monitorizeze adunarea au confiscat rapid pancartele și i-au reținut pe posesorii lor, pentru câteva ore. Demonstrația este percepută ca prima acțiune organizată a mișcării disidente sovietice.

În decembrie 1965, Bukovski a ajutat la pregătirea demonstrației din Piața Pușkin, din centrul Moscovei, protestând împotriva procesului scriitorilor Andrei Siniavski și Iuli Daniel. El a distribuit „Apelul civic” al matematicianului și poetului Alexander Esenin-Volpin, care cerea autorităților să respecte legile sovietice „glasnost” în procesul judiciar, ca, de exemplu, admiterea publicului și a presei la orice proces.

Bukovski nu a putut participa efectiv la reuniunea Glasnost. Cu trei zile mai devreme, a fost arestat, acuzat de distribuirea Apelului și ținut în diferite case de nebuni, printre care Spitalul nr. 13 din Lublino, Stolbovaya și Institutul Serbsky, până în iulie 1966.
Totodată, aproximativ patruzeci de studenți participanți și curioși au fost exmatriculați din universitățile lor. Iuliya Vishnevskaya și Leonid Gubanov au fost reținuți si ei, într-o secție de psihiatrie, timp de o lună, pentru că au distribuit Apelul.

5 decembrie 1978 | Afganistanul și Uniunea Sovietică încheie un Tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare.

Tratatul, semnat de Nur Mohammad Taraki și Brejnev la Moscova, prevede un angajament pe 20 de ani pentru „cooperare în domeniul militar”. În același timp, Taraki promite că Afganistanul va rămâne nealiniat.

Tratatul permite Afganistanului să apeleze la asistență militară sovietică, în caz de nevoie. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Hodding Carter III, a declarat că „reacția noastră inițială este că tratatul pare să reafirme ideea de bază a acordurilor anterioare dintre URSS și Afganistan”, dar oficialii recunosc în privat că îngrijorarea SUA este mai mare decât indică declarațiile oficiale. (Garthoff, p. 901; Anwar, p. 152; NYT 12/6/78; BS 1217/78)

5 decembrie 1994 | Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Federația Rusă semnează Memorandumul de la Budapesta

Președintele rus, Boris Elțin, (s), președintele SUA, Bill Clinton, președintele ucrainean, Leonid Kucima, și prim-ministrul britanic, John Major, semnează Memorandumul de la Budapesta, pe 5 decembrie 1994.

Memorandumul de la Budapesta este tratatul internațional cu privire la dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate ale independenței sale, asumate de semnatarii acestuia.

Memorandumul a fost încheiat, la 5 decembrie 1994 la Budapesta, între Ucraina (Leonid Kuchma), Statele Unite (Bill Clinton), Marea Britanie (John Major) și Federația Rusă (Boris Elțîn).

Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său, transferându-le Federației Ruse.

Semnatarii Memorandumului s-au angajat, la acea dată, să respecte integritatea teritorială a Ucrainei și inviolabilitatea frontierelor sale și să se abțină de la utilizarea sau amenințarea cu forța militară.

Rusia a încălcat aceste angajamente prin anexarea Crimeei în 2014 și, ulterior, prin agresiunea din februarie 2022 asupra Ucrainei, anulând sensul și valoarea asigurărilor de securitate promise în Memorandum.

5 decembrie 2013 | Nelson Mandela a încetat din viață, în urma unei infecții respiratorii.

Mandela a fost membru al Partidului Comunist Sud-African (PCSA), iar multe dintre ideile sale politice au fost inspirate de ideologia marxistă.

Comunismul a sprijinit Congresul Național African (CNA), în lupta împotriva apartheidului. Cercetări recente au confirmat faptul că PCSA a condus și dezvoltat Umkhonto we Sizwe, forma militantă a mișcării anti-apartheid a CNA.(Stephen Ellis, “Nelson Mandela, the South African Communist Party and the origins of Umkhonto we Sizwe,” Cold War History 16, no. 1 (2016))

5 decembrie 2013 | Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat.

Alexandru Moşanu: Declarația de Independență, adoptată de Parlamentul anilor 1990-94, nu este doar documentul principal al acelui Legislativ. Este actul în temeiul căruia a apărut R. Moldova ca stat suveran, independent şi unitar. Acest lucru nu a plăcut şi nu place unei părţi dintre deputaţi şi dintre partidele politice. În urma pierderii războiului, impus de Rusia, s-a schimbat rapid raportul de forţe politice la Chişinău. Cei care au venit la putere în 1994 au pornit acţiuni diversive. În Constituția adoptată de agrarieni se spune că populația de aici formează poporul moldovenesc, tot în ea se spune şi despre existenţa limbii moldoveneşti. Aceste lucruri sunt în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă. Parlamentele ulterioare au încercat revizuirea Declaraţiei de Independenţă.

5 decembrie 2017 | Ultimul suveran al României, Regele Mihai I (96 de ani), moare de leucemie, la Aubonne, Elveția.

Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie, în București. Regele Mihai I A fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă soția sa, regina Ana. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național, în perioada 14-16 decembrie.

5 decembrie 2018 | Funeralii de stat pentru fostul președinte SUA, George H. W. Bush, la care au participat predecesorii președintelui Donald Trump, Barack Obama, Bill Clinton și Jimmy Carter

5 decembrie 2019 | Dmitri Medvedev, declară, pe Twitter: „Cel mai important lucru este ca actualul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să fie suficient de puternic pentru a contracara naționalismul frenetic și provocările din Ucraina, precum și tendința de a ruina legăturile cu Rusia”.