| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 80 | ˅ | ZIUA 445 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Paraguay: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței față de Spania (14 / 15 mai 1811)
- New Jersey: Ziua comitatului Somerset (1964)
- Columbia: Ziua națională a Capitalei
- Romania: Ziua Națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste
- Sf. Mc. Isidor din Chios (calendar creștin-ortodox; calendar greco-catolic)
- Sf. Sfințit Mc. Terapont, episcopul Ciprului (calendar creștin-ortodox)
- Sf. Matia (calendar anglican; calendar romano-catolic; calendar greco-catolic)
14 mai 649 | Teodor I pune capăt domniei sale ca papă catolic
14 mai 1027 | Robert al II-lea al Franței îl numește pe fiul său, Henric I, drept regele junior al francilor
14 mai 1264 | Bătălia de la Lewes, al doilea război al baronilor: Simon de Montfort cel mic, contele de Leicester, îl învinge pe regele englez, Henry al III-lea
14 mai 1483 | Încoronarea lui Carol al VIII-lea al Franței („Carol cel Afabil”)
14 mai 1509 | Bătălia de la Agnadello, forțele franceze, sub conducerea lui Ludovic al XII-lea, îi înving pe venețieni în nordul Italiei
14 mai 1607 | Coloniștii britanici stabilesc prima așezare engleză permanentă în America la Jamestown
14 mai 1608 | Uniunea protestantă este fondată la Auhausen
14 mai 1610 | Henric al IV-lea al Franței este asasinat prin înjunghiere pe străzile Parisului, de un fanatic catolic, Francois Ravaillac
Este succedat la tron de fiul său, Ludovic al XIII-lea. Văduva sa, Maria de Medici, a servit ca regent pentru fiul lor până în 1617.
14 mai 1643 | Ludovic al XIV-lea devine rege al Franței la vârsta de 4 ani.
Regele Ludovic al XIII-lea a fost succedat de fiul său în vârstă de patru ani, Ludovic al XIV-lea. În timpul minoratului regelui, regența este asigurată de mama acestuia, Ana de Austria.
14 mai 1702 | Anglia și Olanda declară război Franței și Spaniei
14 mai 1702 | Trupele suedeze sub regele Carol al XII-lea ocupă Varșovia
14 mai 1767 | Guvernul britanic desființează taxele de import americane pentru ceai
14 mai 1787 | SUA: adunarea delegațiilor la Philadelphia pentru a întocmi constituția SUA
14 mai 1796 | Doctorul englez Edward Jenner a administrat primul vaccin contra variolei.
14 mai 1804 | Președintele american, Thomas Jefferson, comandă o expediție, la scurt timp după achiziționarea Louisianei în 1803.
Începe Expediția lui Lewis și Clark care durează între mai 1804 până în septembrie 1806; prima traversare a continentului nord-american spre Pacific.
14 mai 1811 | Paraguay își câștigă independența față de Spania
14 mai 1804 | 
Președintele american Thomas Jefferson comandă o noua expediție – Meriwether Lewis și William Clark efectuează prima traversare a continentului nord-american spre Pacific (din mai 1804 până în septembrie 1806)
14 mai 1863 | Războiul civil american: bătălia de la Jackson, Mississippi
14 mai.1897 | Marea Britanie semnează un tratat cu împăratul Menelik al II-lea al Abisiniei
14 mai 1900 | Se deschid Jocurile Olimpice de vară de la Paris
Pentru prima oară, la aceste jocuri au participat și femei.
14 mai 1903 | 
Președintele SUA, Theodore Roosevelt, vizitează San Francisco
14 mai 1907 | Suedia adoptă votul universal pentru alegerile pentru camera inferioară și reprezentarea proporțională pentru ambele camere
14 mai 1908 | Primul zbor al unui avion de pasageri
14 mai 1910 | Canada autorizează emiterea dolarului de argint
14 mai 1913 | În SUA se înființează Fundația Rockefeller
Într-unul dintre cele mai mari acte filantropice din istoria americană, John D. Rockefeller donează 100.000.000 de dolari pentru a demara Fundația Rockefeller.
14 mai 1921 | 
Fasciștii lui Mussolini obțin 29 de locuri parlamentare la alegerile din Italia
14 mai 1935 | Plebiscitul din Filipine ratifică acordul de independență
14 mai 1939 | Fetița peruană, Lina Medina, în vârstă de cinci ani, devine cea mai tânără mamă din lume
14 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: Rotterdam este bombardat de aviația germană. (600-900 morți). Olanda capitulează in fata Germaniei
14 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: 3.600 de evrei parizieni arestați
14 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: Se formează Corpul auxiliar al armatei femeilor din SUA (WAAC)
14 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial: Scufundarea nave Centaur în largul coastei Queensland, de către un submarin japonez
14 mai 1944 | Al Doilea Război Mondial: 91 bombardiere germane ataca Bristol
14 mai 1944 | Al Doilea Război Mondial: trupele britanice ocupă Kohima
14 mai 1944 | 
Al Doilea Război Mondial: Generalul Rommel, Speidel și von Stulpnagel încearcă să-l asasineze pe Hitler.
14 mai 1948 | In noaptea de 14/15 mai 1948, autoritățile române și-au schimbat brusc optica în ceea ce privește Mișcarea Legionară și au trecut la arestarea în masă a mii de reprezentanți ai acesteia. (Tiberiu Tănase, „Feţele monedei. Mișcarea Legionară între 1941-1948”, București, Ed. Tritonic, 2010, p. 220).
Într-o declarație din 21 iulie 1954, Alexandru Nicolschi menționa că, în septembrie 1945, aflând de la directorul general al Poliției, generalul Popescu Constantin, că lagărele de internați politici de la Caracal și Slobozia urmau să fie închise, a decis să recruteze, ca informatori, o serie de legionari internați. În acest scop l-a trimis la Caracal pe comisarul șef Nicolae Prosan, care i-a recrutat ca informatori pe bază de angajament verbal pe conferențiarul universitar Ivănceanu (cuzist) şi pe dr. Noveanu Vasile, fost ministru legionar al Inventarului Avuțiilor Publice în guvernul Ion Gigurtu (4 iul. – 4 sept. 1940).
Cei doi au fost recrutați pentru a stabili legătura cu Nicolae Pătrașcu(*), secretar general al Mișcării Legionare la acea vreme, care avea să semneze cu liderii comuniști, prin intermediul lui Alexandru Nicolschi, un pact de neagresiune (decembrie 1945). Această înțelegere a dat naștere unei epigrame devenită celebră, în epocă, a scriitorului Păstorel Teodoreanu: „Căpitane, nu fi trist! /Garda merge înainte, prin partidul comunist!”
Încheierea pactului cu legionarii, prin care acestora li s-a asigurat imunitate și intrarea în legalitate, le va fi reproșat, câțiva ani mai târziu, lui Teohari Georgescu și Anei Pauker, cu ocazia aşa-zisei „devieri de dreapta”. La Plenara CC al PMR din 26 – 27 mai 1952, printre numeroasele acuze aduse celor doi, s-a numărat și poziția adoptată în problema legionară.
Principalul acuzator a fost Gheorghiu-Dej, care i-a reproșat lui Teohari că, în această chestiune, el nu a fost consultat și că a dat dovadă de slăbiciune în faţa legionarilor. Teohari Georgescu s-a apărat, aducând ca argument faptul că înțelegerea cu legionarii a fost realizată și cu acceptul lui Alexandru Nicolschi, care s-ar fi declarat de acord, deoarece astfel putea să obțină baza de date a Mișcării Legionare. (Stenogramele ședințelor Biroului Politic și ale Secretariatului Comitetului Central al PMR, vol. IV (partea a II-a). 1952, București, Arhivele Naționale ale României, 2007, pp. 116-117.)
–
(*) Preotul Ion Dumitrescu-Borșa, fost membru marcant al Mișcării Legionare, afirmă, în memoriile sale, că Nicolae Pătrașcu şi Vică Negulescu fuseseră parașutați în România împreună cu un grup de legionari pentru a reorganiza Mișcarea. Acest desant legionar fusese trimis de Horia Sima pentru a scoate organizația de sub influența aripii Codreanu, condusă de Radu Mironovici.
14 mai 1948 | Israelul își proclamă independența față de administrația britanică, odată cu expirarea Mandatului britanic pentru Palestina
În această zi din 1948 — chiar înainte de expirarea mandatului britanic în Palestina — David Ben-Gurion (tatăl fondator al Israelului) și Consiliul Poporului Evreu au proclamat înființarea Statului Israel, precipitând primul război arabo-israelian și stabilind, totodată, un refugiu sigur pentru evreii care fugeau de persecuție și căutau „o casă națională” pe pământul cu care, au susținut ei, aceștia ar avea legături profunde de-a lungul generațiilor.
Odată cu proclamarea statului Israel şi a independentei sale, Războiul civil dintre evreii şi arabii palestinieni, declanşat pe 30 noiembrie 1947, ca urmare a Planului ONU de partiție al Palestinei, s-a transformat în ceea ce s-a numit, începând din 15 mai 1948, Războiului arabo-israelian din 1948.
Israelul, un aliat apropiat al SUA, contestă afirmația că i-a alungat pe palestinieni din casele lor și subliniază că a fost atacat de cinci state arabe a doua zi după crearea sa. Pactele de armistițiu au oprit luptele în 1949, dar nu a existat o pace oficială.
Pe 14 mai 1948, la ora 12 noaptea, o coaliție de state arabe, aliate cu facțiuni palestiniene, au atacat forțele israeliene din Palestina ex-mandatară, dând startul primului dintre multele războaie arabo-israeliene care au urmat. In această confruntare, aproximativ 700.000 de palestinieni, jumătate din populația arabă din ceea ce era Palestina condusă de britanici, au fugit sau au fost alungați din casele lor, ajungând în Iordania, Liban și Siria, precum și în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est.
La data expirării Mandatului britanic pentru Palestina, pe 14 mai 1948, David Ben-Gurion, președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina, a proclamat independența Statului Israel, în cadrul liniilor de împărțire teritorială cuprinse în planul ONU de împărțire a Palestinei, din 1947. David Ben-Gurion va deveni, de asemenea, primul prim-ministru al noului stat Israel.
Declarația lui Ben-Gurion a avut loc pe fundalul respingerii totale, de către Liga Arabă și organizațiile palestiniene, atât a deciziei ONU din 1947, cât și a proclamării unilaterale a independenței Israelului.
Conflictul israelo-palestinian rezultat este unul dintre cele mai îndelungate și mai insolubile din lume, generând o serie de confruntări majore între Israel și statele arabe, ocupații israeliene controversate din Fâșia Gaza și Cisiordania și violente dispute recurente între cele două părți și diferite grupuri armate.
Israelul este definit în „Declarația de Independență” și în legile sale de bază ca un stat evreiesc și democratic și este singurul stat din lume unde evreii sunt majoritari. Teritoriul care a intrat sub controlul israelian, prin declarația de independență din 14 mai 1948, a fost controlat de britanici, după sfârșitul Primului Război Mondial, ca parte a Mandatului pentru Palestina.
În preambulul Mandatului – o împuternicire legală pentru administrarea Palestinei de către Marea Britanie, aprobată de Consiliul Ligii Națiunilor pe 24 iulie 1922, care a intrat în vigoare pe 26 septembrie 1923 -, se afirma că principalele puteri aliate au căzut de acord asupra faptului că puterea mandatară era responsabilă pentru punerea în practică a Declarației Balfour din 2 noiembrie 1917, adoptată de guvernele Aliaților.
Obiectivul sionist, exprimat de Declarația Balfour, de a înființa un stat evreiesc în Palestina, devenit realitate când Marea Britanie s-a angajat, public, să înființeze „un cămin național. pentru poporul evreu” acolo, a provocat o tulburare semnificativă în viața palestinienilor.
Pentru israelieni, Declarația Balfour a marcat un angajament oficial al dreptului statului israelian de a exista. Pentru palestinieni, a fost un semn timpuriu al deposedării lor.
În noiembrie 1917, ministrul britanic de externe, Arthur Balfour, a emis Declarația Balfour – printr-o scrisoare adresata lordului Rotschild -, stipulând că poziția oficială a guvernului britanic era favorabila sionismului (mișcarea de a înființa o patrie evreiască pe teritoriile Palestinei): „Guvernul Majestății Sale privește favorabil stabilirea în Palestina a unui Cămin național pentru poporul evreu și își va folosi bunele oficii pentru a facilita atingerea acestui obiectiv; este de înțeles că nu se va face nimic ce ar putea prejudicia drepturile civile și religioase ale comunităților ne-evreiești existente în Palestina, sau drepturile și statutul politic obținut de evrei în alte țări.„
În 1937, Comisia Peel, din Marea Britanie (un grup condus de lordul Robert Peel, desemnat, în 1936, de guvernul britanic, pentru a investiga cauzele tulburărilor din rândul arabilor majoritari și evreilor din Palestina) a sugerat împărțirea mandatului în trei zone: un stat arab, un stat evreu și un teritoriu neutru, care conținea locuri sfinte. Deși guvernul britanic a acceptat, inițial, aceste propuneri, în 1938 a considerat că o astfel de împărțire ar fi imposibilă și, în cele din urmă, raportul Comisiei Peel a fost respins. Acest fapt a contribuit la reînnoirea revoltelor populației arabe împotriva stăpânirii britanice.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Organizația Națiunilor Unite a recomandat Planul de partiție, care împărțea teritoriul în zone controlate de evrei și arabi, declarând, totodată, Ierusalimul „oraș internaţional”. Propunerea – respinsă de majoritatea arabilor, dar acceptată de cea mai mare parte a populației evreiești -, a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU (cu opoziția statelor arabe), la 29 noiembrie 1947. Planul nu a fost niciodată complet implementat.
A doua zi după ce David Ben-Gurion – președintele Organizației Sioniste și al Agenției Evreiești pentru Palestina – a dat citire declarației de independență a Israelului, Israelul a fost invadat de Liga Arabă. La capătul luptelor. conform acordurilor de armistițiu din 1949, Israel a păstrat suprarețelele acordate în cadrul Planului de partiție cât și aproximativ 60% din suprafețele acordate inițial palestinienilor.
Teritoriul – care, conform deciziei ONU, urma să revină unui stat arab palestinian -, a fost, în cele din urmă, împărțit între Israel și două state arabe beligerante, Transiordania și Egipt.
După acordurile de armistițiu încheiate în urma Războiului de Șase Zile, din iunie 1967, porțiuni din teritoriile ocupate de către Israel – Ierusalimul de Est, inclusiv Orașul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan, – au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului, în urma unui tratat de pace, dar celelalte granițe încă nu au fost definite. Multe state consideră așa numita „Linie verde”, decisă prin încetarea focului din 1949, ca o graniță temporară a Israelului, iar teritoriile ocupate de Israel, în cursul războiului din iunie, 1967, ca „teritorii ocupate”.
Proclamarea statului Israel a dus la șapte decenii de război, revolte și, uneori, la momente de speranță pentru un compromis. Dar rădăcinile conflictului israeliano-palestinian care tulbură Orientul Mijlociu sunt profunde și complexe, precedând înființarea statului Israel în 1948.
14 mai 1948 | 
Golda Meir (Meyerson) semnează declarația de independență a Israelului
14 mai 1948 | Are loc așa-numita „Invazie Arabă” (14 mai – 11 iunie 1948) – un război civil intre israelieni şi arabi
Liga Arabă, Egiptul, Transiordania, Siria, Liban, Irak refuză să accepte planul Națiunilor Unite, și declarația de independentă a Israelul. Proclamând dreptul autodeterminării pentru arabii din întreaga Palestina, țările declară război noului stat Israel și invadează teritoriul Palestinei.
14 mai 1948 | S-a înființat clubul sportiv FC Dinamo București.
14 mai 1955 | Este semnat „Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală” („Tratatul de la Varșovia”) între Albania (retrasă în 1968), Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică (intrat în vigoare la 5 iunie 1955).
În urma schimbărilor din Europa Centrală și de Est din anii 1989 și 1990, „Tratatul de la Varsovia” și-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991.
14 mai 1962 | Pretendentul la tronul spaniol, Juan Carlos, și Prințesa Sofia a Greciei se căsătoresc la Atena.
14 mai 1968 | 
Vizita oficială în România a președintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle.
14 mai 1973 | Prima stație spațială sub pavilion SUA, „Skylab„, a fost lansată pe orbita Pământului.
14 mai 1981 | Primul zbor al unui român în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6″. [mai mult]
14 mai 1986 | 
Mihail Gorbaciov face primul anunț oficial cu privire la catastrofa de la Cernobîl, într-o cuvântare la televiziunea sovietică
14 mai 1991 | 
Moare Jiang Qing (n. 19 martie 1914), denumită și Madame Mao – revoluționară comunistă chineză, actriță și figură politică majoră în timpul Revoluției Culturale (1966-1976). A folosit numele de scenă Lan Ping, în timpul carierei sale de actriță (care s-a încheiat în 1938) și a fost cunoscută sub multe alte nume.
A fost cea de-a patra soție a lui Mao Zedong (d. 9 septembrie 1976), președintele Partidului Comunist și lider suprem al Chinei. S-a căsătorit cu Mao în Yan’an, în noiembrie 1938, devenind „Prima Doamnă” a Republicii Populare Chineze. Jiang a jucat un rol major în Revoluția Culturală și a format alianța politică radicală, cunoscută ca „Banda celor patru”.
La o lună de la decesul lui Mao, pe 6 octombrie 1976, Jiang a fost arestată, împreună cu Zhang Chunqiao, Zhang Chunqiao, Wang Hongwen și Yao Wenyuan. „Banda celor Patru” a fost acuzată de tentativă de preluare a puterii prin organizarea de lovituri de stat militante în Shanghai și Beijing, subminarea guvernului, activitate contrarevoluționară și trădare. După arestarea sa, Jiang a fost trimisă la închisoarea Qincheng și deținută timp de cinci ani. Atât în relatările oficiale, cât și în cele civile din acea perioadă, căderea Bandei a fost întâmpinată cu sărbători în toată China.
În 1980, au început procesele împotriva „Bandei celor patru”, toate televizate la nivel național. Porțiuni din rechizitoriu au fost publicate în presa chineză, înainte de începerea procesului, dezvăluind ca inculpați se făceau vinovați de o serie de crime odioase care au avut loc în timpul Revoluției Culturale. Acuzațiile specificau că 727.420 de chinezi au fost „persecutați” în acea perioadă și că 34.274 au murit, deși rechizitoriul nu a precizat exact cum. Una din principalele victime, Wang Guangmei, văduva fostului președinte Liu Shaoqi, încarcerată în timpul Revoluției Culturale timp de 12 ani, a participat la proces, în calitate de observator.
În 1981, Jiang a fost condamnata la moarte, cu o amânare de doi ani. În 1983, sentința a fost comutată în închisoare pe viață. În această perioadă, ea a făcut mai multe cereri pentru a vizita trupul îmbălsămat al lui Mao Zedong la Beijing, dar a fost refuzată. Când au avut loc protestele din Piața Tiananmen, Jiang credea că studenții activiști erau mai degrabă liberali decât maoiști, dar ea a dat vina pe Deng Xiaoping, scriind că „El a lăsat să intre toate aceste idei occidentale!”
În timp ce se afla în închisoare, Jiang a fost diagnosticată cu cancer la gât, dar a refuzat o operație. În cele din urmă a fost eliberată, din motive medicale, în 1991.
14 mai 1998 | Este inaugurat primul hotel de cinci stele din România, Athénée Palace – București Hilton, construit în 1924 și extins în 1936, 1965.
14 mai 2004 | Frederik, prințul moștenitor al Danemarcei, se căsătorește la Catedrala din Copenhaga cu australiana Mary Donaldson.
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat o nouă lege care interzice partidele politice pro-ruse în Ucraina
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Războiul se va încheia până la sfârșitul anului 2022, a declarat șeful serviciilor de informații militare din Ucraina
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, l-a îndemnat pe omologul său rus, Serghei Șoigu, să acționeze imediat pentru a pune în aplicare o încetare a focului
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Miniștrii de externe ai Finlandei și Turciei se întâlnesc la Berlin, pentru a încerca să rezolve dezacordurile privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO
14 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele finlandez, Sauli Niinistö, a discutat la telefon cu Vladimir Putin, despre subiectul aderării Finlandei la NATO
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a suspendat și exporturile de energie către Finlanda
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Trupele rusești s-au retras din zona orașului Harkov, a declarat primarul acestuia, Ihor Terejov
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Turcia propune efectuarea unei evacuări pe mare a sutelor de combatanți răniți care se află blocați într-o uzină siderurgică din orașul ucrainean Mariupol
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Soțiile și părinții luptătorilor ucraineni blocați în măruntaiele unei uzine siderurgice asediate din sudul țării au făcut un apel disperat la China pentru a ajuta la eliberarea lor.
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Vicepremierul ucrainean a declarat că guvernul ar saluta perspectiva unei medieri turcești sau chinezești pentru a ajuta la organizarea evacuării soldaților răniți din complexul Azovstal din Mariupol.
14 mai 2022 |
Războiul din Ucraina: Rusia și-a extins în mod deliberat invazia Ucrainei într-un „război de cereale”, a spus ministrul german de externe
14 mai 2022 |
Războiul din Ucraina: Rusia a negat responsabilitatea pentru creșterea prețurilor la alimente și pentru riscul unei crize globale a foametei și a reacționat dur la aceste acuzații ale ministrului german de externe Annalena Baerbock.
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul canadian de externe, Melanie Joly, a declarat sâmbătă că țara sa ar putea folosi în mod legal banii ruși confiscați, ca urmare a sancțiunilor, pentru a plăti daunele provocate Ucrainei de invazia Rusiei
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: G7 a promis că va învârti și mai mult șurubul în jurul Kremlinului cu noi sancțiuni, angajându-se să nu recunoască niciodată granițele pe care acesta încearcă să le redeseneze prin forță distructivă.
14 mai 2022 |
Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat sâmbătă că Moscova este ținta unui „război hibrid total” din partea Occidentului, dar Rusia va rezista sancțiunilor, prin crearea unor parteneriate mai profunde cu China, India și alții
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Portugalia a blocat vânzarea unui conac de 10 milioane de euro aparținând miliardarului rus Roman Abramovici
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președinta Ungariei, Katalin Novák, a condamnat invazia Rusiei și a precizat că prima sa călătorie va fi în Polonia
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat sâmbătă că Ambasada României la Kiev şi-a reluat activitatea
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul ucrainean de Externe sfătuiește Rusia să nu-și bage nasul în integrarea europeană a Ucrainei
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina spune că Moscova intenționează să organizeze un referendum, poate chiar duminică, pentru a decide dacă Mariupol vrea să devină parte a Rusiei
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, declară că s-a întâlnit sâmbătă cu senatorii americani și a cerut ca Rusia să fie recunoscută oficial ca „stat terorist”.
14 mai 2022 | Războiul din Ucraina: O lovitură de stat este în curs de desfășurare pentru a-l înlătura pe președintele rus Vladimir Putin, care este „foarte bolnav” din cauza cancerului, potrivit șefului serviciilor de informații militare din Ucraina.
14 mai 2022 | DUBAI, (Reuters) – Liderul de facto al Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohammed bin Zayed al-Nahyan, a fost ales sâmbătă președinte al statului arab din Golf de către un consiliu suprem federal, consolidându-și dominația asupra producătorului de petrol OPEC și jucător regional cheie.
Consiliul, care reunește conducătorii celor șapte emirate ale federației Emiratelor Arabe Unite, l-a ales pe șeicul Mohammed, cunoscut sub numele de MbZ, la o zi după moartea fratelui său vitreg, președintele Sheikh Khalifa bin Zayed, care era și conducător al Abu Dhabi.
El devine președinte într-un moment în care legăturile de lungă durată ale Emiratelor Arabe Unite cu Statele Unite au fost tensionate din cauza percepției de dezangajare a SUA față de preocupările de securitate ale aliaților săi din Golf, în condițiile în care țările occidentale caută sprijin din partea regiunii pentru a ajuta la izolarea Rusiei din cauza conflictului din Ucraina.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.