| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 81 | ˅ | ZIUA 446 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua latinității
- România: Ziua medicului veterinar (din 1994)
- România: Ziua Internațională a Familiei
- Slovenia: Ziua forțelor armate
- Columbia, Coreea de Sud, Mexic: Ziua profesorului (UNESCO)
- Sf. Cuv. Pahomie cel Mare (calendar ortodox, calendar evanghelic)
- Sf. Ier. Ahile, episcopul Larisiei (calendar ortodox)
- Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (calendar ortodox)
15 mai 908 | Constantin al VII-lea, în vârstă de trei ani, fiul împăratului bizantin Leon al VI-lea Filozoful, este încoronat simbolic co-împărat al Imperiului Bizantin, alături de tatăl și unchiul său, de patriarhul Euthimius I al Constantinopole.
15 mai 1252 | Papa Inocențiu al IV-lea emite bula papală ad exstirpanda, prin care autorizează, dar de asemenea limitează, tortura ereticilor de către Inchiziția medievală.
15 mai 1536 | Anne Boleyn, regina Angliei, este judecată la Londra sub acuzația de trădare, adulter și incest; ea este condamnată la moarte de un juriu special selectat.
15 mai 1567 | Maria, regină a Scoției se căsătorește cu James Hepburn, Conte de Bothwell, cel de-al treilea ei soț.
15 mai 1618 | Johannes Kepler confirmă descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor (el a descoperit-o prima data de 8 martie, dar curând a respins ideea după ce s-au făcut unele calcule inițiale).
15 mai 1648 | Se semnează Pacea Westfalică prin care s-a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani.
15 mai 1685 | Urcă în scaunul Țării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir; a deținut tronul până la moarte (15 martie 1693).
15 mai 1701 | Începe Războiul Succesiunii Spaniole.
15 mai 1718 | A fost patentată prima mitralieră din lume de către James Puckle, un avocat din Londra.
15 mai 1730 | Robert Walpole devine prim-ministru al Regatului Unit.
15 mai 1756 | Începe războiul de șapte ani: Anglia declară război Franței.
15 mai 1796 | 
Prima coaliție: Napoleon intră triumfator în Milano, cu trupele franceze
15 mai 1796 | Medicul englez Edward Jenner administrează pentru prima oară în istorie vaccinul contra variolei.
15 mai 1800 | Regele George al III-lea al Regatului Unit supraviețuiește tentativei de asasinat a lui James Hadfield de la teatrul regal din Londra; mai târziu Hadfield este achitat pe motiv de nebunie.
15 mai 1811 | Paraguay își declară independența față de Spania.
15 mai 1842 | Debutul literar al lui Dimitrie Bolintineanu în „Curierul de ambe sexe” condus de Ion Heliade Rădulescu, cu poezia „O fată tânară pe patul morții„.
15 mai 1848 | Adunarea de la Blaj proclamă națiunea română din Transilvania drept egală cu celelalte națiuni din Marele Principat, protestează împotriva iminentei uniri a Transilvaniei cu Ungaria și afirmă fidelitatea românilor din Transilvania față de împăratul de la Viena.
15 mai 1861 | S-a înființat, la București, prima școală românească de medicină veterinară.
15 mai 1863 | La inițiativa împăratului Napoleon al III-lea se deschide Salon des Refusés unde se pot vedea Dejunul pe iarba de pictorul Édouard Manet și Fata în alb de James McNeill Whistler, care sunt percepute de public ca fiind scandaloase.
15 mai 1868 | Pronunciamentul de la Blaj, prin care s-a cerut autonomia Transilvaniei și repunerea în vigoare a legii prin care limba română a fost declarată limbă oficială în Transilvania, alături de maghiară și germană.
15 mai 1877 | A apărut, la București, cotidianul „România liberă„, ziar politic și literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până la 14 iunie 1889).
15 mai 1891 | Publicarea enciclicei Rerum Novarum a papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială.
15 mai 1920 | Prin Înaltul Decret Regal nr. 2256 bis, sub comanda comandorului Pantazzi I. Vasile a fost înființată Diviziunea Contratorpiloarelor.
15 mai 1928 | Mickey Mouse și Minnie Mouse apar pentru prima dată în filmului Plane Crazy de Walt Disney.
15 mai 1935 | Prima secțiune a Metroului din Moscova se deschide între stațiile Kultury și Sokolniceskaia. În jur de 500 de companii industriale au fost implicate în construcția metroului.
15 mai 1940 | Ciorapii din nylon au fost pentru prima dată puși în vânzare, în SUA.
15 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: După lupte grele, trupele olandeze slab pregătite și slab echipate se predau Germaniei, marcând începutul celor cinci ani de ocupație.
15 mai 1943 | 
Al Doilea Război Mondial: Stalin dizolvă oficial Cominternul (respectiv Internaționala a treia, fondată de Lenin in martie, 1919).
Această strategie a fost imperativă pentru salvarea aparentelor față de Aliații săi – SUA și Marea Britanie – și, mai ales, pentru liniștirea opiniei publice occidentale, dând impresia că URSS a intrat într-o nouă etapă istorică, cea a naționalismului, și că renunță astfel la controlul său asupra celorlalte partide comuniste.
Credibilitatea Alianței era deci asigurată, iar această mutare magistrală se dovedea perfect convenabilă pentru toți, fiind convergentă intereselor celor trei mari Aliați.
Prin „înmormântarea” Cominternului (deja șubrezit), o concesie al cărei preț era practic infim, comparativ cu ceea ce obținea, Stalin nu numai că elimina antagonismele unei alianțe cu occidentul, dar evita, totodată, și suspiciunea că ar intenționa să promoveze, în continuare, înfăptuirea revoluției comuniste la nivel mondial.
Deși părea că URSS se află acum într-un remarcabil punct de cotitură, abandonând idealurile leniniste in favoarea celor naționaliste, câteva luni mai târziu, pe 12 septembrie 1943, NKVD-Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale, cu instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul partidelor comuniste, după desființarea Cominternului. Mesajul a fost dovada clară a legăturii dintre NKDV, pe de-o parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta.
Practic, Stalin avea numai de câștigat; pierderea Cominternului era un cost ieftin pe care il plătea Aliaților, comparativ cu ajutorul considerabil acordat de aceștia in războiul purtat pe frontul său principal. In același timp, menținerea Rusiei în război, de partea Aliaților, era absolut indispensabilă pentru Statele Unite și Marea Britanie. Astfel, interesele naționale ale acestor puteri au dictat politica lor de ajutor reciproc. Mai mult chiar, deoarece nu existau organizații în țările Axei, decizia nu putea afecta în niciun caz evenimentele din aceasta zona.
Ulterior celui de-al Doilea Război Mondial, pe 22-27 septembrie 1947, la prima consfătuire postbelică a nouă lideri ai partidelor comuniste din URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Franța și Italia, se va înființa Cominform – Biroul de Informații al Partidelor Comuniste și Muncitorești -, cu scopul de a controla evoluția ideologică și politică a statelor și partidelor comuniste aflate in sfera de influenta a URSS. Conform eurocentrismului organizației, partidele comuniste din China și din Vietnam nu au fost invitate.
Pactul de neagresiune nazist-sovietic din august 1939 a uimit milioane de comuniști și simpatizanți ai URSS din întreaga lume, slăbind unitatea Cominternului. Partidele comuniste britanice și franceze, care până la anunțarea pactului fuseseră în fruntea coalițiilor antifasciste ale țărilor lor, au fost obligate de Moscova să facă o schimbare brusca, prin declararea războiului împotriva Germaniei naziste drept unul „imperialist”.
In iunie 1941, guvernul URSS a răspuns invaziei naziste numind lupta sovieticilor contra fostului sau aliat, Germania, un mare „război patriotic”. Invocând figuri eroice din trecutul Rusiei, precum Petru cel Mare, Stalin a luat măsuri și pentru a-i asigura pe aliații săi occidentali – SUA si Marea Britanie – că acest război făcea parte din ceea ce el a numit „atacul comun al tuturor națiunilor iubitoare de libertate împotriva inamicului comun”.
Dizolvarea Cominternului, deja muribund, se încadra în această schemă.
15 mai 1945 | Al Doilea Război Mondial: are loc bătălia finală în Europa, în Slovenia, la Prevalje
15 mai 1947 | ONU formează Comitetul Special pentru Palestina (UNSCOP) – o comisie de anchetă, alcătuită din reprezentații a 11 țări, care urma sã facă propuneri referitoare la problema Palestinei
Scopul UNSCOP era „să facă recomandări, în temeiul articolului 10 al Cartei, cu privire la viitorul guvern al Palestinei”.
15 mai 1948 | Sfârșitul mandatului britanic asupra Palestinei.
15 mai 1948 | Gheorghe Pintilie, zis și „Pantiuşa” (despre care istoricii susțin că primea adesea ordine telefonice direct de la Stalin) aprobă arestarea a 15.000 de foști membri ai organizației fasciste „Garda de Fier” (potrivit lui Mihai Pacepa, în volumul „Moștenirea Kremlinului”).
Câteva zile mai târziu, Pantiuşa a decis arestarea a 3.000 de ofițeri ai Armatei române, considerați „burghezi”. Tot atunci, au fost trimiși în închisori peste 2.000 de foști membri ai Partidului Național Țărănist și Partidului Național Liberal, ca simpatizanți ai Occidentului si dușmani ai regimului de „democrație” populara.
În 1951, scrie Pacepa, generalul Pantiuşa a ordonat arestarea în secret a peste 400 de preoți ortodocși și romano-catolici, iar la începutul anului 1952 au fost trimiși în lagăre 50.000 de țărani care se opuneau colectivizării.
Din București și din centrele urbane au fost deportați peste 200.000 de oameni, acuzați de „parazitism” și diverse alte infracțiuni, în lagărele de muncă. Nenumăratele procese instrumentate împotriva românilor au fost ordonate de același Pantiuşa, generalul de Securitate despre care istoricii susțin că primea adesea ordine telefonice direct de la Stalin.
Securitatea estima, în 1968, că în perioada anilor 1948-1952, ar fi pierit peste 80.000 de români în închisorile și lagărele regimului comunist.
15 mai 1955 | Se semnează, la Viena, Tratatul de Stat al Austriei sau Tratatul de independență (Österreichischer Staatsvertrag) care reînființează Austria ca stat suveran și democratic
Statele Unite, Uniunea Sovietică, Regatul Unit și Franța au semnat Tratatul de stat austriac la 15 mai 1955. Acesta a pus capăt în mod oficial ocupației Austriei de către cele patru puteri și a permis austriecilor, care se angajaseră să rămână neutri, să primească recunoașterea diplomatică ca națiune independentă.
Titlul complet: „Tratat de reînființare a unei Austrii independente și democratice, semnat la Viena la 15 mai 1955” (Staatsvertrag betreffend die Wiederherstellung eines unabhängigen und demokratischen Österreich, unterzeichnet in Wien am 15. Mai), în vigoare din 27 iulie 1955..
Semnatarii tratatului au fost miniștrii de externe Viaceslav Molotov (URSS), John Foster Dulles (SUA), Harold Macmillan (Regatul Unit) și Antoine Pinay (Franța) în numele Aliaților, respectiv Leopold Figl în calitate de ministru de externe al Austriei, precum și cei patru înalți comisari ai puterilor ocupante: Ivan I. Iliciov (URSS), Geoffrey Arnold Wallinger (Regatul Unit), Llewellyn E. Thompson Jr. (SUA), Roger Lalouette (Franța).
La baza acestui tratat a stat Declarația de la Moscova, din 30 octombrie 1943, secțiunea [3] „Declarația cu privire la Austria” in care miniștrii de externe american, britanic și sovietic declarau că anexarea țării de către Germania nazistă (Anschluss) era nulă și neavenită si afirmau, totodată, necesitatea restabilirii statului austriac independent, după victoria aliată împotriva Germaniei.
15 mai 1958 | URSS lansează Sputnik 3.
15 mai 1960 | URSS lansează Sputnik 4, ca un prototip pentru nava spațiale Vostok, prima cu care oamenii vor zbura în spațiu.
15 mai 1970 | The Beatles lansează albumul Let It Be, în Statele Unite ale Americii.
15 mai 1991 | 
Președintele Franței, François Mitterrand, o numește în funcția de prim-ministru pe Edith Cresson, prima femeie care a deținut această funcție în Franța.
15 mai 2003 | 
Moare Constantin Dăscălescu (n. 2 iulie 1923) – prim-ministru al României (21 mai 1982 – 22 decembrie 1989), succedându-i lui Ilie Verdeț.
A demisionat la 22 decembrie 1989, la cererea revoluționarilor care ocupaseră sediul Comitetului Central al PCR. Succedat de Petre Roman.
15 mai 2004 | Josh Findley calculează cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1. Numărul conține șapte milioane de cifre.
15 mai 2017 | Sculptura din bronz „Muză adormită” a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la New York la casa de licitați Christie’s cu suma de 57,3 milioane de dolari, un record pentru Brâncuși.
Precedentul record, de 37,2 milioane de dolari, datează din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată Madame L.R. (Portrait de madame L.R.).
15 mai 2018 | Lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée („Tânăra fată sofisticată”) a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la casa de licitații Christie’s din New York cu suma de 71 de milioane de dolari, stabilind un nou record pentru artistul român.
15 mai 2018 | Lucrările premergătoare construcției secțiunii offshore a gazoductului Nord Stream 2 au debutat marți în Germania, a anunțat consorțiul condus de grupul rus Gazprom care este responsabil pentru acest proiect, cu câteva zile înaintea vizitei cancelarului german în Rusia.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcția a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.
„Nord Stream 2 AG a demarat astăzi lucrările offshore pregătitoare pentru amplasarea ulterioară a conductelor în golful Greifswald” de pe coasta Mării Baltice, a anunţat marți consorțiul responsabil pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2. „Toate lucrările sunt executate pe baza aprobărilor eliberate pentru construcția şi exploatarea gazoductului Nord Stream 2 în apele teritoriale ale Germaniei”, se mai arată în comunicatul de presă.
De asemenea, au început lucrările pregătitoare şi în Finlanda ca urmare a aprobărilor emise de autoritățile finlandeze, precizează comunicatul.
Cu o lungime de 1.200 km, Nord Stream-2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde mc/an, astfel incat o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania, via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Însă mai multe ţări din Estul Europei, în frunte cu Polonia, se opun proiectului Nord Stream 2, care ar urma să ducă la diminuarea tranzitului gazelor naturale ruseşti via Ucraina, denunţând implicaţiile politice ale proiectului.
Adjunctul ministrului polonez de Externe, Konrad Szymanski, a apreciat marţi că gazoductul Nord Stream 2 nu ar trebui construit pentru că va prejudicia Uniunea Europeană şi Ucraina. Potrivit oficialului polonez, după ce Nord Stream 2 va intra în funcţiune, iar Gazprom va avea capacitatea tehnică de a-şi deservi clienţii din Europa Occidentală fără a recurge la reţeaua de gazoducte din Ucraina, orice tranzacţie va depinde de bunăvoinţa Rusiei, ceea ce nu constituie o garanţie fermă.
În replică, Gazprom justifică construcţia gazoductului Nord Stream 2 prin preconizata creştere a cererii europene de gaze naturale în anii următori.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
15 mai 2021 | Conflictul Israel-Palestina – Războiul de 11 zile: un atac aerian israelian asupra unui lagăr de refugiați din Fâșia Gaza a ucis 10 persoane, în timp ce o rachetă palestiniană a ucis un om în Israel. Violența din această săptămână în Gaza și Israel este cea mai gravă din 2014.
Sâmbătă după-amiază, un atac aerian israelian a distrus o clădire înaltă care adăpostea organizații media, inclusiv The Associated Press și Al-Jazeera, plus un număr de birouri și apartamente.
Associated Press a declarat că a fost lovită la aproximativ o oră după ce forțele israeliene au ordonat evacuarea oamenilor. Un trimis al SUA a sosit la Tel Aviv pentru discuții privind aplanarea conflictului, pe măsură ce tulburările dintre Israel și palestinieni continuă.
Hady Amr va participa la discuții cu oficiali israelieni, palestinieni și ONU și va consolida ceea ce diplomații americani au descris ca fiind necesitatea unui „calm durabil”.
Cel puțin 139 de persoane au fost ucise în Gaza și nouă în Israel de când au început luptele luni, iar sirenele sunau din nou sâmbătă după-amiază la Tel Aviv și în alte părți ale Israelului. Israelul spune că printre morții din Gaza figurează zeci de militanți, în timp ce oficialii palestinieni din domeniul sănătății au declarat că aproape jumătate dintre victime sunt femei și copii.
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Un atac cu rachete a lovit duminică dimineața devreme o parte din infrastructura militară din regiunea Lviv, în vestul Ucrainei
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia raportează un atac cu rachete asupra pozițiilor ucrainene din est, vizând centre de comandă și arsenale
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a refuzat duminică să negocieze cu privire la posibilitatea eliberării combatanților ucraineni ai batalionului Azov
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Social-democrații suedezi declară că susțin aderarea țării la NATO
15 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita să devină membră a alianței militare NATO, El a declarat că este pregătit să se întâlnească cu președintele Turciei, pentru a discuta despre preocupările sale legate de aderarea la NATO.
15 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: NATO și Statele Unite au declarat duminică că sunt încrezătoare că Turcia nu va împiedica aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară occidentală
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Vicepremierul ucrainean Olga Stefanishyna speră ca cererea de aderare a Ucrainei la NATO să fie examinată rapid
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina „poate să câștige” războiul împotriva Rusiei, spune secretarul general al NATO
15 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, s-a întâlnit cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, afirmând că „mai multe arme și alte ajutoare sunt pe drum spre Ucraina”. El a cerut, de asemenea, Germaniei, să preia inițiativa în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a felicitat Ucraina pentru triumful de la Eurovision
15 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Poliția italiană a zădărnicit atacurile hackerilor din partea unor grupuri pro-ruse în timpul semifinalei din 10 mai și a finalei de sâmbătă a concursului Eurovision de la Torino, au anunțat autoritățile.
15 mai 2022 | Parlamentarii somalezi din ambele camere ale parlamentului l-au ales duminică pe Hassan Sheikh Mohamud în funcția de președinte
Parlamentarii somalezi din ambele camere ale parlamentului, adunați într-un hangar din interiorul aeroportului internațional puternic fortificat din Mogadiscio, l-au ales duminică pe Hassan Sheikh Mohamud în funcția de președinte, învingându-l pe președintele în exercițiu Mohamed Abdullahi Mohamed, cunoscut și sub numele de Farmajo.
Mohamud, care a fost predecesorul imediat al lui Mohamed în funcția de președinte, a obținut 214 din 327 de voturi.
Președintele în exercițiu a primit 110 voturi, în timp ce trei voturi au fost descalificate, potrivit președintelui parlamentului somalez, Sheikh Adan Mohamed Nuur Madobe, care a anunțat rezultatele alegerilor.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.