| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI Războiul din Ucraina – ZIUA 92 | ZIUA 457 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Georgia – Ziua națională
- Calendarul creștin ortodox: Sf. Ap. Carp și Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie și Elena
- Calendarul greco-catolic: Sf. Ap. Carp și Alfeu, din cei 70; Sf. Filip Neri
- Calendarul romană-catolic: Sf. Filip Neri
26 mai 451 | Are loc bătălia de la Avarayr între rebelii armeni și Imperiul Sassanid. Armenii sunt învinși, dar li se garantează libertatea de a practica în mod deschis creștinismul.
26 mai 946 | Regele Edmund I al Angliei este ucis de un hoț în timp ce participa la massa Sfântului Augustin.
26 mai 961 | Regele german Otto II este încoronat
26 mai 1293 | Un cutremur lovește Kamakura, Kanagawa, Japonia, cca 23.000 de morți
26 mai 1328 | William de Ockham [Occam] este forțat să fugă de la Avignon, de Papa Ioan al XXII-lea.
26 mai 1478 | s-a născut (la Florența) Papa Clement al VII-lea [Giulio de ‘Medici], Papa italian (1523-34), (d. 1534)
26 mai 1488 | Construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneț, ctitoria lui Ștefan cel Mare.
26 mai 1538 | Geneva îi expulzează pe John Calvin și pe adepții săi din oraș. Calvin trăiește în exil la Strasbourg în următorii trei ani.
26 mai 1566 | S-a născut Mehmed al III-lea, sultan al Imperiului Otoman (1595-1603); (d. 1603)
26 mai 1596 | Anglia, Franța și Olanda semnează Pactul Drievoudig împotriva Spaniei.
26 mai 1637 | Masacrul Mistic: în prima bătălie a Războiului Pequot din Connecticut, aproximativ 500 de nativi americani Pequot sunt uciși de forțele coloniale
26 mai 1647 | Massachusetts interzice accesul preoților in colonie.
26 mai 1647 | Alse Young devine prima persoană executată ca vrăjitoare în coloniile americane, fiind spânzurată în Hartford, Connecticut
26 mai 1650 | John Churchill, primul duce de Marlborough, strateg general englez, se naște în Ashe, Anglia; (d. 1722)
26 mai 1679 | A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucția a început în 2003.
26 mai 1700 | Se naște (la Dresda, Saxonia, Sfântul Imperiu Roman), contele imperial Nicolaus Ludwig, reformator religios și social (d. 1760)
26 mai 1736 | Bătălia de la Ackia (Louisiana), indienii britanici și chickasaw înving francezii
26 mai 1770 | Revolta Orlov, o primă încercare de revoltă împotriva turcilor, înainte de războiul de independență al Greciei, se încheie cu un dezastru pentru greci.
26 mai 1798 | Britanicii ucid aproximativ 500 de insurgenți irlandezi la bătălia de la Tara
26 mai 1805 | Napoleon Bonaparte este încoronat rege al Italiei.
26 mai 1824 | Brazilia este recunoscută de SUA
26 mai 1828 | Misteriosul copil sălbatic, Kaspar Hauser, este descoperit rătăcind pe străzile din Nürnberg
26 mai 1834 | Războiul civil portughez se încheie, Dom Miguel capitulează.
26 mai 1857 | Sclavul american Dred Scott și familia sa sunt eliberați de proprietarul Henry Taylor Blow, la doar 3 luni după ce instanțele americane au decis defavorabil, în procesul Dred Scott vs. Sandford.
26 mai 1860 | 
Giuseppe Garibaldi (n. 4 iulie 1807, Nisa, Primul Imperiu Francez – d. 2 iunie 1882 (74 de ani)), unificatorul Italiei, ocupă Palermo, Italia.
26 mai 1868 | 
Președintele SUA, Andrew Johnson, este achitat de Senat, printr-un singur vot, în timpul procesului său de punere sub acuzare.
26 mai 1896 | James Dunham ucide șase persoane în Campbell, California
26 mai 1896 | Ultimul țar al Rusiei, Nicolae al II-lea, este încoronat.
26 mai 1897 | Romanul „Dracula”, al autorului irlandez Bram Stoker, este publicat de Archibald Constable and Company la Londra
26 mai 1899 | S-a născut (la Rotterdam, Olanda) Pieter Menten, criminal de război; (d. 1987)
26 mai 1900 | Trupele britanice, sub conducerea lui Ian Hamilton, atacă Vaal, în Africa de Sud.
26 mai 1904 | După două zile de lupte, armata japoneză îi învinge pe ruși pe Kinchan și capturează forturile din Nanshan
26 mai 1905 | Pogrom împotriva evreilor în Minsk, Bielorusia
26 mai 1905 | Moare Alphonse de Rothschild, bancher francez
26 mai 1906 | Se formează Institutul Arheologic al Americii.
26 mai 1907 | 
SUA: s-a născut (în Winterset, Iowa) actorul american John Wayne [nume real Marion Robert Morrison]; (d. 1979)
26 mai 1910 | S-a născut (în New York) Laurance Rockefeller (Chase Manhattan Bank); (d. 2004)
26 mai 1912 | S-a născut (în Fiume, Austria-Ungaria) Janos Kádár, al 46-lea prim-ministru al Ungariei si al 5-lea președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ungare (1956-58); (d. 1989)
26 mai 1911 | Germania adoptă legislația care organizează Alsacia și Lorena ca stat autonom
26 mai 1913 | Emily Duncan devine prima femeie magistrat a Marii Britanii.
26 mai 1915 | H. H. Asquith formează un guvern de coaliție în Regatul Unit
26 mai 1918 | Republica Democratică Georgia și-a declarat independența fata de Rusia.
26 mai 1918 | Armenia învinge armata otomană în bătălia de la Sardarapat
26 mai 1919 | Consiliul Suprem al Aliaților, întrunit la Versailles, decide să recunoască doi lideri albi ruși, amiralul Kolchak și generalul Denikin, și să-i susțină împotriva bolșevicilor
26 mai 1920 | Constantin Brâncuși participă, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme„
26 mai 1922 | 
Lenin, părintele Revoluției bolșevice, liderul de necontestat al partidului comunist și căpetenia executivă a statului sovietic – ca președinte al Consiliului Comisarilor Poporului (din 8 noiembrie 1917) -, suferă primul atac cerebral, la vârsta de 52 de ani.
26 mai 1923 | Se înființează Internaționala tinerilor muncitori socialiști din Hamburg.
26 mai 1924 | 
Președintele SUA, Calvin Coolidge (2 august 1923 – 4 martie 1929), semnează legea imigrației care restricționează imigrația.
Coolidge, supranumit si „Silent Cal”, datorita naturii sale rezervate, a fost ales guvernator al Massachusetts în 1918. El a câștigat atenția națională odată cu gestionarea grevei poliției din Boston, in 1919. A fost numit vicepreședinte republican, de președintele Harding, devenind, în mod neașteptat, președinte al SUA, la moartea lui Harding, în 1923.
Coolidge a fost ales efectiv ca președinte în 1924, an in care a semnat un act care acorda cetățenilor americani nativi drepturi depline. Deși istoricii au opinii diferite in ceea ce privește mandatul sau, el a părăsit funcția cu o popularitate considerabilă și este privit ca cel care a restabilit încrederea în guvern, după scandalurile administrațiilor precedente.
26 mai 1926 | Libanul adoptă constituția
26 mai 1930 | SUA: Curtea Supremă decide că cumpărarea băuturilor alcoolice nu încalcă Constituția
26 mai 1932 | Japonia: Amiralul Makoto Saito formează parlamentul la Tokyo
26 mai 1936 | Sfârșitul primului guvern al Zeelandei din Belgia
26 mai 1938 | Se înființează Comitetul Camerei Reprezentanților SUA pentru activități neamericane
26 mai 1939 | Se naște Gerald Ronson, multimilionar englez
26 mai 1940 | Primul zbor de succes cu elicopterul în SUA: Vought-Sikorsky US-300, proiectat de Igor Sikorsky
26 mai 1940 | Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia de la Dunkirk, nume sub care este cunoscută evacuarea forțelor Aliate, separate de principalele trupe ale defensivei franceze prin înaintarea rapidă a trupelor germane.
Pe măsură ce armata germană străbate Franța, mii de soldați britanici și francezi se îndreaptă spre orașul de coastă Dunkerque, pregătindu-se pentru evacuarea țării. Până când naziștii vor ajunge pe plajă pentru a opri operațiunea, mai mult de 330.000 de soldați sunt evacuați. Pe 4 iunie, Churchill susține un discurs la radio, numind retragerea din Dunkirk un simbol al hotărârii Aliaților de a câștiga războiul. Parisul va cădea zece zile mai târziu, iar pe 22 iunie 1940, guvernul francez va capitula în fața germanilor.
26 mai 1941 | 
Al Doilea Război Mondial: Viitorul general de securitate, Alexandru Nicolschi (Boris Grünberg, n. 2 iunie 1915 – d.16 aprilie 1992 București), sprijinit de căpitanul NKVD Andreev și de alți 2 locotenenți de grăniceri sovietici, a trecut clandestin granița în timpul nopții, în România, pe la Proboteşti – cu misiunea de a obține informații despre trupele germano-române amplasate în zona nordică a ţării, dar și despre starea de spirit a populației.
A fost descoperit dimineața.de grănicerii români, în sectorul de graniță Hlişeu-Ciut, județul Dorohoi. După capturare, este interogat, la 13 iunie 1941, de către căpitanul magistrat Camil Bărbulescu. Mai jos, un fragment din interogatoriu:
Misiunea propriu-zisă: în ziua de 26 mai a.c. a fost chemat de recrutorul său, căpitanul Andreev, și i s-a spus care e misiunea. Aceasta consta în strângerea de informații privind: mișcările de trupe, starea de spirit a populației, situația economică, tot ce mai putea observa prin locurile pe unde trecea. Zona de acțiune: orașele Botoșani, Buzău şi București. La București trebuia să ajungă dimineața, pentru ca să nu aibă nevoie să tragă la hotel. Această precauție era luată deoarece el avea actele pe București şi ar fi părut suspect ca un om cu domiciliul în București să doarmă la hotel. În seara aceleiași zile trebuia să plece în București. Din acel moment, căpitanul Andreev nu l-a mai părăsit nici o clipă. Când și cum a trecut frontiera: în ziua de 26 mai a.c. a plecat la Cernăuți, însoțit de căpitanul Andreev, cu autobuzul la Herța. Acolo, căpitanul Andreev a intrat în Comandatura de grăniceri, agentul fiind lăsat într-o curte, izolat. După 20 de minute, căpitanul Andreev a ieșit de la Comandatură și împreună cu agentul au mers la casa unui evreu unde au cerut să li se permită să ia masă, ei având alimentele aduse de la Cernăuți.
După preluarea puterii de către comuniști, căpitanul magistrat Camil Bărbulescu (n. 20 martie 1907, mun. București) a fost arestat în 1948 și ținut în arest preventiv până în 1951, când a fost judecat şi condamnat la 5 ani temniță grea pentru „crime contra umanității”, de către Curtea Supremă de Justiție. În 1954 a fost judecat în baza articolului 193¹ din Codul Penal („activitate contra clasei muncitoare”) primind o condamnare de 7 ani temniță grea pentru că ar fi „judecat și maltratat elemente democratice și cercetări abuzive”. A trecut prin penitenciarele Craiova, Jilava, Aiud, Central Făgăraș, Cluj Tribunal și Colonia de muncă Baia Sprie, fiind eliberat abia în august 1956.
26 mai 1941 | Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez Piorun se confruntă cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
26 mai 1941 | Casa drapelului american (Betsy Ross ‘Home) revine orașului Philadelphia
26 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: Tratatul anglo-sovietic este semnat la Londra
26 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: Evreii din Belgia sunt obligați de naziști să poarte steaua evreiască
26 mai 1942 | Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Bir Hakeim: Afrika Korps vs armata britanică
26 mai 1943 | Edwin Barclay devine primul președinte al unei țări negre (Liberia) care vizitează SUA.
26 mai 1943 | Al Doilea Război Mondial: Evreii se revoltă împotriva Germaniei la Amsterdam
26 mai 1943 | 
Al Doilea Război Mondial: Primul ministru Winston Churchill și generalul Marshall zboară din SUA în Africa de Nord.
26 mai 1943 | Edsel Ford, președintele american al Ford Motor Company (1919-1943) și fiul lui Henry Ford, moare la 49 de ani.
26 mai 1945 | Al Doilea Război Mondial: SUA bombardează Tokyo.
26 mai 1946 | Klement Gottwald devine premier al Cehoslovaciei
26 mai 1946 | SUA brevetează bomba cu hidrogen
26mai 1948 | Forțele armate din Ghana au depus jurământul ca soldați israelieni
26 mai 1948 | Africa de Sud alege un guvern naționalist, sub conducerea lui D. F. Malan, cu o politică de apartheid
26 mai 1948 | Medicul german Theodore Morell, doctorul personal al lui Hitler, moare la 61 de ani
26 mai 1955 | Conservatorii conduși de Anthony Eden câștigă alegerile parlamentare britanice
26 mai 1955 | 
Nikita Hrușciov – primul secretar al Comitetului central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de la moartea lui Iosif Stalin, în 1953, până în 1964.- ajunge la Belgrad
26 mai 1958 | Proclamarea crizei de urgență in Ceylon
26 mai 1958 | SUA efectuează teste nucleare la Enwetak
26 mai 1960 | Statele Unite dezvăluie „Marele Gândac al Sigiliului” (the „Great Seal Bug”) la Națiunile Unite.
La 26 mai 1960, ambasadorul Statelor Unite la Națiunile Unite, Henry Cabot Lodge Jr., a dezvăluit asa-numitul „Great Seal Bug” în fața Consiliului de Securitate al ONU, pentru a contracara denunțurile sovietice privind spionajul american din incidentul U-2.
In 1946, sovieticii au oferit o replică a Marelui Sigiliu al Statelor Unite, drept cadou ambasadorului Averell Harriman. „Cadoul” a stat pe peretele Ambasadei SUA vreme de mulți ani, până când, în 1952, în timpul lui George F. Kennan, personalul de securitate american a descoperit un dispozitiv de ascultare încorporat în interiorul Marelui Sigiliu.
Anunțul, făcut ulterior în fața Consiliului de Securitate, în 1960, a oferit dovada că sovieticii îi spionau și ei pe americani, și a subminat o rezoluție sovietică, înaintată de Hrușciov Consiliului de Securitate, care denunța Statele Unite pentru misiunile americane de spionaj, referitor la incidentul U-2.
26 mai 1963 | Se înființează Organizația Unității Africane
26 mai 1966 | Un budist își dă foc la consulatul SUA din Hué, Vietnamul de Sud
26 mai 1966 | Guyana (fosta Guiana britanică) declară independența față de Marea Britanie
26 mai 1967 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada
26 mai 1967 | The Beatles lansează albumul Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band.
26 mai 1968 | S-a născut Frederik, prințul moștenitor al Danemarcei
26 mai 1969 | Astronauții Apollo 10 s-au întors pe Pământ
26 mai 1969 | John Lennon și Yoko Ono încep a doua runda a „patului pentru pace” (la Hotel Queen Elizabeth, Montreal)
26 mai 1970 | Tupolev Tu-144 devine primul transport comercial care depășește Mach 2
26 mai 1971 | Într-un memorandum adresat lui Kissinger despre politica Indiei vizavi de Pakistan, se raportează că „Situația refugiaților de-a lungul frontierei pakistaneze de est a devenit „disperată””.
26 mai 1971 | 
Nixon și Kissinger sunt de acord că „indienii sunt niște ticăloși”
26 mai 1972 | 
Președintele SUA, Richard Nixon, și liderul sovietic Leonid Brejnev semnează, la Moscova, acordul SALT (Strategic Arms Limitation Talks – Acordul de limitare a armelor strategice) – considerat, la acea data, vârful de lance al încercărilor de control asupra armelor nucleare.
Negocierile dintre Statele Unite și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice au demarat în 1969, la Helsinki (17-22 noiembrie), si erau menite să limiteze stocul de arme nucleare al ambelor țări.
Cu ocazia vizitei lui Nixon la Moscova (mai 1972) – de altfel, si prima vizită oficială a unui președinte american în URSS -, s-a semnat o declarație comună, în 12 puncte, care a „definit bazele raporturilor reciproce între SUA și URSS”.
Ambii lideri aveau reputația unor vehemenți vectori ai Războiului Rece.
Cu toate acestea, până în 1972, atât Nixon, cât si Brejnev, si-au arătat disponibilitatea de a stabili relații diplomatice mai strânse între națiunile lor. Uniunea Sovietică era angajată într-un război verbal din ce în ce mai ostil cu China comunistă, iar disputele de frontieră dintre cele două națiuni, care au izbucnit în ultimii ani, au agravat disensiunile.
Pe de alta parte, SUA încerca sa găsească o soluție acceptabila de a ieși din războiul nepopular și costisitor din Vietnam. Nixon, în special, dorea să-si amelioreze imaginea negativa creata in fata unui public american din ce in ce mai dezamăgit de faptul că, în aproape patru ani de președinție, acesta nu reușise să pună capăt conflictului.
Reuniunea la nivel înalt, din mai 1972, între Nixon și Brejnev a fost astfel un moment oportun pentru a întări relațiile intre doua puteri situate, de facto, pe poziții ideologice diametral opuse.
Acordurile SALT-1 au abordat două probleme majore. În primul rând, s-au limitat sistemele antirachetă balistice (ABM – rachete concepute pentru a distruge rachetele intercontinentale lansate de inamic) pe care fiecare țară le-ar fi putut deține, stabilindu-se, pentru fiecare parte, o singură zonă de desfășurare ABM (respectiv un singur loc pentru lansarea rachetelor), cat și un număr de 100 de rachete interceptoare.
Aceste limitări au împiedicat SUA si URSS să apere mai mult de o mică fracțiune din întreg teritoriul lor și a supus, astfel, ambele părți, efectului descurajant al forțelor strategice ale celeilalte. În al doilea rând, numărul rachetelor balistice intercontinentale și al rachetelor balistice lansate de submarine a fost înghețat la nivelul deja existent.
Cu toate ca aceste înțelegeri nu prevedeau nimic referitor la rachetele purtătoare de focoase nucleare multiple sau la dezvoltarea unor noi arme, majoritatea americanilor și sovieticilor au salutat acordurile SALT drept realizări extraordinare. În august 1972,
Senatul SUA a aprobat acordurile printr-un vot copleșitor, SALT-1 devenind fundamentul tuturor discuțiilor viitoare despre limitarea armelor.
26 mai 1972 | SUA efectuează teste nucleare la Nevada Test Site
26 mai 1972 | Armata Republicană Irlandeză (IRA) a detonat o bombă în Oxford Street, Belfast, ucigând o femeie de 64 de ani
26 mai 1972 | În Republica Irlanda, este reinstituită Curtea Penală Specială, pentru a se ocupa de infracțiunile apărute în urma conflictului din Irlanda de Nord; ca parte a măsurilor, procesele cu jurați sunt suspendate.
26 mai 1976 | Martin Heidegger, filosof german (Being & Time), moare la 86 de ani
26 mai 1977 | Excentricul american, George Willig, a escaladat una dintre clădirile World Trade Center din New York, în trei ore și jumătate, fiind „premiat” de poliție cu o amendă de un dolar și 10 cenți.
26 mai 1981 | Prim-ministrul italian Arnaldo Forlani și cabinetul său de coaliție demisionează, în urma unui scandal legat de apartenența la loja pseudo-masonică P2 (Propaganda Due)
26 mai 1983 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada
26 mai 1984 | 
Președintele american Ronald Reagan exclude intervenția militară americană în războiul dintre Iran și Irak
26 mai 1986 | Comunitatea Europeană adoptă steagul european.
26 mai 1987 | Curtea Supremă a SUA a decis că inculpații periculoși ar putea fi reținuți fără cauțiune
26 mai 1989 | Parlamentul danez permite căsătoria între persoane de același sex
26 mai 1989 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada
26 mai 1990 | China efectuează teste nucleare la Lop Nor.
26 mai 1998 | 
Data procesului de hărțuire sexuală împotriva președintelui Clinton
26 mai 1998 | Curtea Supremă a Statelor Unite hotărăște că Insula Ellis, poarta istorică pentru milioane de imigranți, se află în principal în statul New Jersey, nu în New York.
26 mai 2002 | Álvaro Uribe devine președinte al Columbiei.
26 mai 2004 | SUA: New York Times admite public unele eșecuri jurnalistice, asumandu-si răspunderea pentru faptul că anumite articole neconforme realităților din timpul războiului din 2003, pe care le-a diseminat in acea perioada, au contribuit la promovarea credinței că Irakul ar deține mari stocuri de armament de distrugere în masă.
26 mai 2008 | Sydney Pollack, actor, regizor, producător și scenarist american (Out of Africa, Tootsie) moare la 73 de ani
26 mai 2012 | Majordomul Papei Benedict al XVI-lea este arestat, acuzat că ar fi divulgat documente confidențiale.
26 mai 2014 | Narendra Modi devine al 15-lea prim-ministru al Indiei
26 mai 2014 | Organizația Mondială a Sănătății confirmă faptul că Ebola a ajuns în Sierra Leone.
26 mai 2014 | Proteste în Thailanda, ca răspuns la lovitura militară de stat; Generalul Prayuth avertizează cu privire la reprimarea manifestărilor.
26 mai 2019 | La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul | PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%, ALDE – 4,11%; prezența la vot a fost de 49,02%. La Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat „Da” la prima întrebare și 81,1% au votat „Da” la a doua întrebare; prezența la vot a fost de 41,28%
26 mai 2022 | Prințul Charles a ajuns la reședința lui din Valea Zălanului, în judeţul Covasna. Anterior, a avut o serie de întâlniri oficiale cu președintele Klaus Iohannis, premierul României şi principesa Margareta.
Proprietatea prințului Charles din România atrage mulți turiști in Valea Zălanului, dar localnicii nu au constatat nicio îmbunătățire semnificativa, având in vedere ca, in principal, aceștia și-ar fi dorit să se asfalteze drumul, care este momentan acoperit cu pietriș.
Prințul Charles este așteptat să ajungă în zilele următoare si în satul Viscri din județul Brașov, la cea de-a doua sa proprietate din tara.
26 mai 2022 | Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, a fost adus în fața magistraților. Procurorii cer arestul sau preventiv pentru următoarele 30 de zile.
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, examinează demersul Procuraturii Anticorupție privind măsura de arest preventiv pentru un termen de 30 de zile în privința ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon și a cumnatului acestuia, reținuți pentru acte de corupție.
El este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățirea ilicită.
Întrebat de presa dacă își recunoaște vine, Dodon a spus că i s-a interzis să facă declarații, dar a afirmat că acuzațiile care i se aduc fac parte „dintr-un dosar politic”.
Dodon a fost transportat fără cătușe, in timp ce simpatizanții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova au protestat în fața sediului Judecătoriei.
Igor Dodon a fost reținut marți seara, după aproape 11 ore de percheziții la domiciliul său și la mai multe adrese și presupuse proprietăți ale acestuia.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski condamnă ideea lui Kissinger pentru negocieri cu Rusia ca fiind o „liniște” în stilul 1938 →
În discursul său video din noaptea de miercuri spre joi, liderul ucrainean a respins sugestiile făcute luni de Henry Kissinger, potrivit căruia Ucraina ar trebui să cedeze în fața Rusiei și să renunțe la două regiuni estice ocupate de forțele rusești.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins propunerile de pace care ar „liniști” Rusia într-un discurs susținut joi în parlamentul leton.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul de stat american Antony Blinken a criticat China pentru că a apărat războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, afirmând că această apărare „ar trebui să tragă semnale de alarmă pentru toți cei care numim regiunea Indo-Pacific acasă”.
Un aspect interesant al discursului secretarului de stat american Antony Blinken privind politica americană față de China a fost promisiunea de a folosi unitatea provocată de invazia Rusiei în Ucraina ca instrument în această rivalitate globală mai largă.
După cum relatează AP, Blinken crede că coaliția de națiuni care ajută acum Ucraina împotriva Rusiei poate fi transformată de SUA într-un grup mai larg care să se opună influenței chineze: „În timp ce SUA consideră Rusia și războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina ca fiind cea mai acută și imediată amenințare la adresa stabilității internaționale, Blinken a declarat că administrația crede că China reprezintă un pericol mai mare.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Trupele rusești au atacat miercuri peste 40 de orașe din regiunile estice Donețk și Lugansk, potrivit Grupului operativ al forțelor comune ucrainene, se arată în comunicatul publicat joi pe Facebook, indicând amploarea unei ofensive rusești majore în regiunea Donbas.
„În cursul zilei de 25 mai, trupele rusești au tras asupra a 41 de localități din regiunile Donețk și Lugansk”.
„Ca urmare a bombardamentelor inamice, 6 persoane au fost ucise și 12 au fost rănite”.
Potrivit declarației, focul rusesc a distrus sau a avariat 52 de clădiri rezidențiale înalte și private și alte facilități civile, precum și linii de cale ferată și clădiri agricole.
În ultimele 24 de ore, salvatorii ucraineni au evacuat aproximativ 760 de persoane din zonele de luptă activă, a adăugat declarația.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Este posibil ca zeci de militanți ucraineni să se ascundă încă în oțelăria Azovstal din Mariupol, a declarat joi Eduard Basurin, adjunctul șefului Miliției Populare a Republicii Populare Donețk.
„Este posibil să mai fie o mână sau câteva zeci dintre ei ascunși acolo”, a spus el. „Se poate trage concluzia că unii dintre aceștia [militarii ucraineni care s-au ascuns la uzină] plănuiau să trișeze, dar trișarea este imposibilă, așa că sunt descoperiți”.
Basurin a avertizat că acei militanți ucraineni care plănuiau să stea afară nu ar putea să-și schimbe uniformele militare cu haine civile, să iasă și să trăiască liber.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Între ţările membre NATO ar exista o ‘înțelegere tacită’ de a nu furniza tancuri moderne de fabricație occidentală Ucrainei, evitând astfel ca Rusia să considere acțiunea o ‘provocare’ sau o intervenție activă într-un război care se duce în afara perimetrului de responsabilitate al Alianţei Nord-Atlantice, a transmis postul public de televiziune german ARD, citat joi de EFE.
Ţările membre NATO ar fi convenit, într-o manieră neoficială, să nu furnizeze anumite tipuri de armament Ucrainei în cadrul invaziei ruse, încercând astfel sa diminueze riscul unei confruntări directe cu Moscova, au confirmat miercuri seara pentru DPA surse din cadrul Alianței Nord-Atlantice, relatează EFE.
Citând surse din cadrul Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz, ARD menționează că ar fi vorba de un acord care nu este transpus în vreo rezoluție.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a acuzat miercuri NATO că „nu a făcut literalmente nimic” în fața invaziei Rusiei. Luând cuvântul la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kuleba a lăudat UE pentru deciziile „revoluționare” de a sprijini Kievul, dar a declarat că alianța militară NATO a stat „complet pe tușă”. El a reiterat ca Ucraina are nevoie de mai multe arme, pentru a se alinia la puterea de foc a Rusiei.
Zelenski a afirmat, de asemenea, în discursul său național: „Avem nevoie de ajutorul partenerilor noștri – mai presus de toate, arme pentru Ucraina. Ajutor deplin, fără excepții, fără limite, suficient pentru a învinge”.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Jurnaliștii din ţările occidentale vor fi expulzați din Rusia dacă YouTube blochează accesul la briefingurile ministerului de externe al Moscovei, a spus ministerul.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care ține un briefing săptămânal, a declarat că ministerul a avertizat YouTube să nu-i blocheze conținutul.
Zaharova a fost citată de agenția de știri de stat rusă Tass spunând: „Tocmai am venit și le-am spus: „Blocați un alt briefing, un jurnalist sau un agent media american pleacă acasă. Un alt briefing este blocat și vom numi un anume jurnalist sau anume instituție de presă care va merge acasă.””
Comentariile lui Zaharova au fost făcute după ce legislatorii ruși au aprobat un proiect de lege care conferă procurorilor puterea de a închide birourile media străine, dacă o țară occidentală a fost „neprietenoasă” față de presa rusă. Măsura este menită să reprezinte o ripostă la închiderea unor birouri de știri de stat rusești în Occident.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Potrivit unui oficial turc de rang înalt, Turcia poartă discuții „continue” cu Rusia și Ucraina pentru a deschide un coridor prin Bosfor pentru exporturile de cereale din Ucraina.
Oficialul, care a cerut anonimatul deoarece discuțiile au fost confidențiale, a declarat pentru Reuters: „Turcia negociază atât cu Rusia, cât și cu Ucraina pentru exportul de cereale din Ucraina. În contextul deschiderii unui coridor din Turcia, a existat o cerere pentru ca aceste cereale să ajungă pe piețele vizate. Negocierile sunt încă în curs de desfășurare.”
Alte două surse au confirmat că Turcia este în discuții pentru a sprijini ca cerealele să fie expediate din Ucraina. Deși este membră NATO, Turcia a fost văzută ca fiind mai „neutră” decât alți membri ai alianței occidentale, a spus o persoană.
Un diplomat înalt a spus ieri: „Turcia este pregătită să contribuie la un fel de monitorizare a acestor exporturi de la Odesa prin Marea Neagră, deoarece Turcia este în mod tradițional foarte puternică în Marea Neagră și sunt gata să ajute.”
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele francez Emmanuel Macron și președintele turc Recep Tayyip Erdogan au discutat joi, în cadrul unei convorbiri telefonice, despre cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO.
Potrivit unei redactări a convorbirii de la Palatul Élysée, Macron i-a subliniat lui Erdogan „importanța de a respecta alegerea suverană a acestor două țări”, despre care a susținut că este „rezultatul unui proces democratic” și „o reacție la evoluția mediului lor de securitate”.
Erdogan și-a exprimat opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară, susținând că presupusa lor găzduire a „organizațiilor teroriste” kurde ar trebui să le interzică intrarea.
Președintele turc i-a spus lui Macron că „contactele Suediei și Finlandei cu indivizi și așa-zise organizații aflate sub controlul organizației teroriste PKK/YPG nu ar fi compatibile cu spiritul alianței în cadrul NATO”, potrivit citirii convorbirii de către Direcția turcă de comunicații.
Cei doi lideri au abordat, de asemenea, criza securității alimentare, concentrându-se în special pe „necesitatea urgentă de a permite exportul de cereale ucrainene”, potrivit Élysée.
„Ei au discutat despre diferitele modalități posibile de transport al recoltelor în afara Ucrainei, identificate în colaborare cu Națiunile Unite, și au convenit să rămână în contact pentru a găsi rapid o soluție”, a precizat Élysée.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Lipsa de cereale din întreaga lume, provocată de invazia rusă în curs de desfășurare a Ucrainei, „se face simțită pe continentul african”, a declarat joi generalul Christopher Cavoli parlamentarilor nominalizat pentru a fi următorul general de top al SUA care supraveghează prezența militară a SUA în Europa.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Vladimir Putin spune că este gata să ajute la „depășirea crizei alimentare” provocate de blocarea cerealelor ucrainene şi rusești, dacă sancțiunile împotriva Moscovei vor fi ridicate, relatează France Presse şi Reuters.
Rusia „este pregătită să aducă o contribuție semnificativă la depăşirea crizei alimentare prin export de cereale şi îngrășăminte, sub rezerva ridicării restricțiilor motivate politic de către Occident”, a spus Putin, potrivit unui comunicat al Kremlinului, în timpul unui apel telefonic cu prim-ministrul italian Mario Draghi.
Kremlinul precizează că acest apel a avut loc „la iniţiativa părţii italiene”.
Putin a explicat că acuzaţiile occidentale potrivit cărora Moscova blochează exporturile de cereale ucrainene de la ofensiva în Ucraina „nu sunt fondate”. „Dificultăţile apărute sunt legate, printre altele, de perturbările în funcţionarea canalelor de producţie şi de logistică, precum şi de politica financiară a ţărilor occidentale în timpul pandemiei de coronavirus”, a declarat el.
„Situația s-a înrăutățit din cauza restricțiilor anti-ruse impuse de Statele Unite şi Uniunea Europeană”, a subliniat Putin.
Ucraina, un exportator major de cereale, în special porumb şi grâu, are producția blocată din cauza luptelor.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit în timpul briefing-ului său regulat, unde a respins afirmațiile conform cărora Rusia ar fi blocat exporturile de cereale din Ucraina.
În schimb, Peskov a acuzat Occidentul că a creat o astfel de situație prin impunerea de sancțiuni Rusiei.
Peskov le-a spus reporterilor: „Nu acceptăm categoric aceste acuzații. Dimpotrivă, dăm vina pe țările occidentale că au întreprins acțiuni care au dus la acest lucru.”
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al apărării a declarat că navele civile pot folosi în siguranță portul de la Marea Azov, în orașul ucrainean ocupat Mariupol, deoarece a eliminat pericolul minelor.
Ministerul a declarat ieri că forțele ruse au finalizat eliminarea minelor din port și din apele din apropiere.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele rus Vladimir Putin i-a îndemnat joi pe partenerii din Uniunea Economică Eurasiatică să aleagă partenerii și vecinii „naturali” în locul altor economii „bine dezvoltate”.
Putin a vorbit prin legătură video la deschiderea forumului Uniunii Economice Eurasiatice (EAEU) de la Bișkek. El a adăugat că pe agenda forumului EAEU sunt peste 180 de proiecte în valoare de 300 de miliarde de dolari.
EAEU este o uniune economică a economiilor post-sovietice inițiată de Rusia în 2015 pentru a crea o piață unică pentru Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia și Kârgâzstan.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/ Ucraina a mobilizat, cu ajutorul SUA, o întreagă armată IT pentru a provoca daune infrastructurii Rusiei și aliaților săi, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Oleg Syromolotov, într-un interviu acordat TASS.
Ministrul britanic de externe, Liz Truss, s-a pronunțat împotriva „intimidării” și a „atrocităților” Rusiei în Ucraina, în timpul unei vizite efectuate joi în Bosnia și Herțegovina.
Truss a profitat de un discurs adresat Forțelor Armate din Bosnia și Herțegovina (BiH) pentru a-si exprima împotriva manevrelor Rusiei în națiunea balcanică și a îndemnat partenerii să continue să se ralieze Ucrainei.
„În timp ce Rusia interferează aici, trupele lui Putin comit atrocități la doar 700 de mile distanță, în Ucraina. Oamenii din Ucraina au nevoie de sprijinul nostru”, a declarat Truss.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a desfășurat furgonete mobile de propagandă dotate cu televizoare cu ecran mare la punctele de ajutor umanitar din orașul Mariupol capturat, în timp ce Kremlinul și-a intensificat eforturile de integrare a teritoriilor nou ocupate din sudul Ucrainei.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Artileria a bombardat orașul Harkov pentru prima dată în ultimele două săptămâni, chiar în momentul în care viața în cel de-al doilea oraș al Ucrainei începea să revină la normal după ce trupele rusești au fost îndepărtate din orașele și satele periferice.
Guvernatorul regional al Harkovului, Oleh Synehubov, a declarat că cel puțin șapte persoane au fost ucise și 17 rănite în atacurile asupra părții de nord a orașului.
„Nu există nicio logică, este doar teroare împotriva populației locale, pentru a semăna panică și pentru a distruge infrastructura critică”, a declarat Synehubov, îmbrăcat în ținută militară și cu un pistol la șold, într-un interviu acordat ziarului The Guardian în centrul orașului Harkov, la scurt timp după atacuri.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Doi soldați ruși capturați au pledat joi vinovați la tribunalul Kotelevsky din regiunea Poltava din Ucraina pentru „încălcarea legilor și obiceiurilor războiului conduse cu o conspirație preliminară de grup”.
Oleksandr Bobykin și Oleksandr Ivanov sunt acuzați că au lansat pe 24 februarie rachete Grad din regiunea Belgorod din Rusia către regiunea Ucrainei Harkov.
Potrivit detaliilor cazului făcute publice pe site-ul instanței, bărbații au tras cu artilerie și au deteriorat „obiecte de infrastructură civilă și critică, inclusiv case private” în Kazacha Lopan și Veterynrne din regiunea Harkov. Soldații au fost capturați de forțele ucrainene în regiunea Harkov, potrivit notificărilor instanței.
Instanța urmează să emită un verdict pe 31 mai.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Germania lucrează „fără încetare” pentru a pune capăt dependenței sale de importurile de gaze rusești, a declarat joi cancelarul țării, adăugând că nu există „nicio îndoială” că atât Berlinul, cât și Uniunea Europeană vor pune capăt dependenței lor de importurile de energie de la Moscova.
Petrolul rusesc ar putea fi eliminat complet până la sfârșitul anului, a adăugat Olaf Scholz în timpul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos.
El a precizat că Germania se orientează către terminale de gaz natural lichefiat (GNL) și către surse alternative de aprovizionare.
UE urmează „aceeași cale”, a spus Scholz. Cu toate acestea, Ucraina cere sancțiuni maxime împotriva Moscovei, inclusiv interzicerea imediată a petrolului și a comerțului rusesc.
26 mai 2022 | Războiul din Ucraina: Este imposibil să „dezactivăm” obiectivele „imperialiste” ale președintelui rus Vladimir Putin, a declarat joi cancelarul german.
În discursul său de închidere a Forumului Economic Mondial de la Davos, Olaf Scholz a declarat că ororile din Ucraina nu pot fi ignorate.
„Ne ține treji noaptea … se va extinde dincolo de granițele Ucrainei?”.
El a spus că Putin va negocia serios pacea doar dacă armata sa nu va reuși să înfrângă forțele defensive ucrainene, iar nici Ucraina și nici Uniunea Europeană nu vor accepta o pace dictată de Putin.
Comentariile lui Scholz vin în urma declarațiilor președintelui ucrainean Volodymr Zelensky, care a criticat remarcile lui Henry Kissinger, după ce fostul secretar de stat american a părut să sugereze ca Ucraina să accepte să renunțe la o mare parte din Donbas și Crimeea. Zelensky a comparat miercuri opiniile lui Kissenger cu împăcarea Germaniei naziste în 1938.
Între timp, Scholz a spus că NATO „nu va deveni parte a acestui război”, deoarece asta ar pune puterile nucleare în opoziție una cu cealaltă. El a adăugat că Germania va primi Suedia și Finlanda în NATO cu „brațele deschise”.
Anterior, Scholz a vorbit despre impactul războiului asupra comunității internaționale, subliniind „nu putem să-l lăsăm pe Putin să câștige acest război și cred ferm că nu îl va câștiga”.
El a adăugat că țara sa va fi pregătită să se apere în orice moment în lumina acțiunilor Rusiei.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat că țările occidentale care furnizează Ucrainei arme capabile să lovească teritoriul rusesc ar fi „un pas serios spre o escaladare inacceptabilă”, relatează agenția de presă rusă de stat Tass.
Agenția de știri rusă de stat RIA Novosti l-a citat pe Lavrov, care a declarat că speră că oamenii sănătoși la cap din Occident vor înțelege acest lucru, adăugând: „Mai sunt încă câțiva acolo”.
26 mai 2022 | 
Războiul din Ucraina: Cea mai urgentă nevoie a Ucrainei este de sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) pentru a contracara superioritatea rusă în materie de armament greu, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba.
Situația militară din regiunile estice este „la fel de gravă precum se spune – chiar mai gravă decât se spune”, a declarat Kuleba joi, în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în direct pe Twitter din Polonia.
Singurul răspuns care ar funcționa, a spus el, este cu „mai multe arme grele”. Fără acestea, nu vom putea să-i respingem”. El a calificat decizia Washingtonului, în acest sens, drept una „crucială”.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.