Evenimentele zilei în istoria lumii – 1 iulie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| RĂZBOIUL DIN UCRAINAZIUA 128 | ˅ | ZIUA 493 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31
1 iulie este a 182-a zi a calendarului gregorian și a 183-a zi în anii bisecți.
Iulie sau Cuptor este a șaptea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Iulie începe (astrologic) cu soarele în semnul Racului și sfârșește în semnul Leului. Din punct de vedere astronomic, luna iulie începe cu soarele în constelația Gemenilor și se sfârșește cu soarele în constelația Racului.
Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar, născut în această lună. Înainte, luna iulie se numea în latină Quintilis fiind a cincea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie.
  • calendar ortodox: Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți
  • calendar ortodox: Sf. mucenici și doctori fără de arginți Cosma și Damian
  • Canada: Înființarea Confederației Canadiene (1867)
  • Rwanda: Independența față de Belgia (1962)
  • Burundi: Proclamarea independenței de stat (1962)
  • Somalia: Independența față de Regatul Unit și Italia (1960)

1 iulie 69 | Generalul roman Vespasian este proclamat pentru prima dată împărat, de către trupele din Egipt, în anul celor patru împărați

1 iulie 70 | Generalul roman Titus și forțele sale au montat berbeci pentru a ataca zidurile Ierusalimului

1 iulie 251 | Bătălia de la Abrittus din Balcani câștigată de goți împotriva romanilor. Împărații romani Decius și Herennius Etruscus sunt uciși

1 iulie 649 | Papa Martinus I este ales pentru a-l succeda pe Teodor I

1 iulie 1097 | Primii cruciați îl înving pe sultanul Kilidj Arslan din Nicea

1 iulie 1517 | Prima ardere pe rug a protestanților, în Olanda

1 iulie 1517 | Inchizitorul Adrian Boeyens (papa Adrianus al VI-lea) devine cardinal

1 iulie 1535 | Sir Thomas More este judecat în Anglia, acuzat de trădare

1 iulie 1543 | Anglia și Scoția semnează tratatul de pace de la Greenwich

1 iulie 1569 | Parlamentul leton acceptă Uniunea de la Lublin, consfințind federația monarhică formată de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei.

Uniunea statală polono-lituaniană, numită, oficial „Republica celor două națiuni” sau „Federația celor două națiuni”, a existat până la ultima împărțire a Poloniei, in 1795. Statul federal stăpânea nu numai teritoriile care sunt astăzi părți ale Poloniei și Lituaniei, dar și întregul teritoriu al Belarusului și părți din Ucraina și Letonia, precum și teritoriul vestic rusesc(astăzi regiunea Smolensk).

1 iulie 1600 | Armata prințului Maurits ocupă Newport Flandra Olanda

1 iulie 1674 | Spania, Franța și Olanda formează Tripla Alianța

1 iulie 1690 | Armata regelui protestant William III înfrânge pe regele romano-catolic, James II, în Bătălia de la Boyne, in Irlanda

1 iulie 1698 | Marguerite Bourgeoys fondează Congregația Notre Dame din Montreal.

1 iulie 1776 | Primul vot privind Declarația de independență, pentru coloniile britanice nord-americane.

Declarația, adoptată de Congresul continental al SUA si semnată de reprezentanți din 13 state, la 4 iulie 1776, in Philadelphia, Pennsylvania, USA, a însemnat primul pas către formarea Statelor Unite independente.

Declarația a fost redactată, inițial, de Thomas Jefferson și editată de Comitetul celor Cinci, condus de John Adams, înainte de a fi revizuita, mai departe, de Congresul SUA.

Textul a fost tipărit și distribuit mai întâi de John Dunlap, în Philadelphia, și trimis după aceea peste tot în America.

O copie a ajuns la comandantul-șef al armatei continentale, George Washington, care a citit-o trupelor sale, pe 9 iulie.

1 iulie 1780 | Se naște Carl Philipp Gottfried (sau Gottlieb) von Clausewitz (d. 16 noiembrie 1831),

General prusac și teoretician militar care a subliniat aspectele „morale” (adică, în termeni moderni, psihologice) și politice ale războiului. Lucrarea sa cea mai notabilă, Vom Kriege (Despre război), a fost neterminată la moartea sa.

Opus alianței forțate a Prusiei cu Napoleon I, Clausewitz a părăsit armata prusacă și a servit în armata imperială rusă din 1812 până în 1813, în timpul campaniei ruse, participând la bătălia de la Borodino (1812). La fel ca mulți ofițeri prusaci care servesc în Rusia, el s-a alăturat Legiunii ruso-germane în 1813.

În slujba Imperiului Rus, Clausewitz a ajutat la negocierea Convenției de la Tauroggen (1812), care a pregătit calea pentru coaliția Prusiei, Rusiei și Regatului Unit, care l-a învins în cele din urmă pe Napoleon și aliații săi. Clausewitz a fost un soldat profesionist, implicat în numeroase campanii militare, dar este celebru în primul rând ca teoretician militar interesat de examinarea războiului, utilizând campaniile lui Frederic cel Mare și Napoleon drept cadre de referință pentru munca sa.

Referirea sa finală la război și politica, totuși, depășește antiteza sa larg citată: „Războiul este pur și simplu continuarea relațiilor politice cu adăugarea altor mijloace. Folosim în mod deliberat sintagma „cu adăugarea altor mijloace” pentru că de asemenea dorim pentru a clarifica faptul că războiul în sine nu suspendă relațiile politice și nici nu le transformă în ceva cu totul diferit.În esențial, aceste relații continuă, indiferent de mijloacele pe care le folosește.Principalele linii pe care evoluează evenimentele militare și la care sunt limitate, sunt linii politice care continuă pe tot parcursul războiului până în pacea ulterioară”.

„Filantropii își pot imagina cu ușurință că există o metodă abilă de a dezarma și de a învinge un inamic fără a provoca mari vărsări de sânge și că aceasta este tendința corectă a artei războiului. Oricât de plauzibil ar părea acest lucru, totuși este o eroare care trebuie extirpată; pentru că, în lucruri atât de periculoase precum războiul, erorile care provin dintr-un spirit de bunăvoință sunt tocmai cele mai grave. Deoarece folosirea puterii fizice în cea mai mare măsură nu exclude nicidecum cooperarea inteligenței, rezultă că cel care folosește forța fără cruțare, fără a se referi la cantitatea de sânge vărsat, trebuie să obțină o superioritate dacă adversarul său nu acționează la fel. Prin astfel de mijloace, primul îi dictează legea celui de-al doilea și ambii procedează la extremități, la care singurele limite sunt cele impuse de cantitatea de forță de contracarare de fiecare parte.” (Clausewitz, On War, Book I, Chapter 1, On War) Strategia de descurajare a Statelor Unite în anii 1950 a fost strâns inspirată de interpretarea președintelui american Dwight Eisenhower despre Clausewitz.

Eisenhower a fost foarte impresionat de exemplul lui Clausewitz de „război absolut” teoretic, idealizat, în Vom Kriege, ca o modalitate de a demonstra cât de absurd ar fi să încercăm o astfel de strategie în practică. Pentru Eisenhower, epoca armelor nucleare făcuse din ceea ce era pentru Clausewitz la începutul secolului al XIX-lea doar o viziune teoretică, o posibilitate prea reală la mijlocul sec. al XX-lea.

După 1970, unii teoreticieni au susținut că proliferarea nucleară a făcut ca conceptele clausewitziene să fie depășite după perioada secolului XX în care acestea au dominat lumea.

1 iulie 1782 | Corsarii americani atacă Lunenburg, Nova Scoția

1 iulie 1798 | Flota lui Napoleon ajunge în Alexandria, Egipt

1 iulie 1810 | Louis Napoleon abdică ca rege al Olandei.

1 iulie 1823 | Provinciile Unite ale Americii Centrale obțin independența față de Mexic

1 iulie 1831 | Ziua Muzicilor Militare

Prin transpunerea în fapt a Regulamentului organic din 1/13 iulie 1831, în compunerea nou-născutelor batalioane de „miliţii” ale Armatei Naționale permanente, intrau şi îşi începeau slujba sub drapel „ostașii muzicanți” (o fanfară era formată, conform prevederilor vremii, din „1 tambur, 24 muzicanţi şi 8 toboşari”).

1 iulie 1836 | Președintele SUA, Andrew Jackson, anunță Congresul despre moștenirea lăsată Americii de James Smithson, in valoare de 104.960 de suverani (moneda britanica) de aur, pentru a înființa o instituție de învățământ la Washington

Smithson a murit in Italia, pe 27 iunie 1829 si a fost înmormântat la Sampierdarena, într-un cimitir protestant.

Smithson nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut copii; prin urmare, când și-a scris testamentul, în 1826, el și-a lăsat toata averea fiului fratelui său – respectiv nepotului său, Henry James Dickenson -, care a fost obligat însă să își schimbe numele de familie în Hungerford, o condiție necesara pentru a primi moștenirea.

În testament, Smithson a precizat că Henry James Hungerford, sau copiii acestuia, vor fi moștenitorii săi și că, dacă nepotul său nu ar mai trăi, și nu ar avea urmași, averea va fi donata Statelor Unite ale Americii, pentru a se înființa „la Washington, sub numele de Smithsonian Institution, o instituție pentru dezvoltarea și difuzarea cunoștințelor în rândul oamenilor”.

Henry Hungerford a murit la 5 iunie 1835, necăsătorit și fără copii, Statele Unite intrând astfel in posesia moștenirii sale. În acest fel, Smithson a devenit fondatorul Smithsonian Institution din Washington, D.C., deși nu a vizitat niciodată Statele Unite.

James Smithson s-a născut în 1765, in familia lui Hugh Percy, primul duce de Northumberland, și a mamei sale, Elizabeth Hungerford Keate Macie, văduva lui John Macie, un om bogat din Weston, Bath. Copil nelegitim, Smithson s-a născut în secret la Paris, numele său de naștere fiind Jacques-Louis Macie (ulterior schimbat în James Louis Macie). În 1801, când avea aproximativ 36 de ani, după moartea mamei sale, și-a schimbat numele de familie în Smithson, prenumele original al tatălui său biologic.

În 1766, mama sa a devenit moștenitoarea familiei Hungerford din Studley, iar controversatul său tată vitreg legal, John Marshe Dickinson (alias Dickenson) din Dunstable, a murit în 1771. Averea lui Smithson provine din împărțirea averii mamei sale intre el si fratele sau vitreg, col. Henry Louis Dickenson.

Mai târziu, în anul morții lui Smithson, guvernul Statelor Unite a fost informat despre testament, când Aaron Vail i-a scris secretarului de stat, John Forsyth. Aceste informații au fost apoi transmise președintelui Andrew Jackson, care apoi a informat Congresul SUA; s-a organizat un comitet și, după mai multe dezbateri, instituția Smithsonian a fost înființată prin legislație.

Institutul Smithsonian (The Smithsonian), format dintr-un grup de muzee și centre de cercetare, a luat ființa la 10 august 1846, „pentru dezvoltarea și difuzarea cunoștințelor”, si a fost denumit după donatorului si fondatorului sau, omul de știință britanic James Smithson. Inițial organizat ca „Muzeul Național al Statelor Unite”, acest nume a încetat să mai existe, ca entitate administrativă, în 1967.

1 iulie 1839 | Abdul-Medjid îl succede pe Mahmud al II-lea, ca sultan al Turciei

1 iulie 1862 | Alexandru al II-lea al Rusiei acordă evreilor dreptul de a publica cărți

1 iulie 1862 | Este fondată, la Moscova, Biblioteca rusă de stat

1 iulie 1863 | Sclavia este abolită în Surinam și Antilele olandeze

1 iulie 1867 | Se formează Dominionul Canadei, care cuprinde provinciile New Brunswick, Nova Scotia, Ontario și Quebec, John A. Macdonald fiind primul prim-ministru

1 iulie 1873 | Insula Prințului Edward devine a 7-a provincie canadiană

1 iulie 1874 | Olanda acceptă legea care reglementează munca copiilor în fabrici

1 iulie 1874 | SUA: are loc prima răpire pentru răscumpărare. Charles Ross, în vârstă de 4 ani, este răpit iar pentru eliberare sa se revendica suma de 20.000 de dolari

1 iulie 1889 | Frederick Douglass este numit ministru american în Haiti

1 iulie 1890 | Marea Britanie și Germania semnează Tratatul Zanzibar-Helgoland

1 iulie 1896 | Wilfrid Laurier a depus jurământul ca (primul) premier canadian francofon

1 iulie 1899 | SUA: s-a înființat Societatea Gideon, pentru plasarea bibliilor în hoteluri

1 iulie 1902 | Congresul SUA adoptă Legea privind guvernul din Filipine, prevăzând ca Filipine să fie guvernate de o comisie numită de președinte, cu acordul senatului; Filipinezii trebuie tratați ca cetățeni ai țării lor, nu ai SUA

1 iulie 1905 | Albert Einstein prezinta teoria relativității speciale

1 iulie 1908 | „SOS” (· · · – – – · · ·) semnalul morse prin care se solicita ajutor in caz de primejdie, devine standardul mondial pentru ajutor

1 iulie 1913 | Serbia și Grecia declară război Bulgariei

1 iulie 1914 | SUA: Generalul J. B. M. Hertzog fondează Partidul Național al Statului Liber

1 iulie 1916 | Curtea marțială britanică pentru răscoala de Paște, declanșată la Dublin, pe 24 aprilie

1 iulie 1916 | Primul Război Mondial: În prima zi a bătăliei de la Somme, armata britanică suferă cea mai gravă înfrângere, pierzând 19.240 de oameni

bătălia de la Somme – mii de soldați britanici au ieșit din tranșee și au murit în câteva minute

1 iulie 1921 | Inspirat de Revoluția Rusă, se formează Partidul Comunist din China, iar Chen Duxiu este ales liderul său

1 iulie 1930 | Marea Britanie semnează acordul pentru independența Irakului

1 iulie 1931 | Președintele SUA, Herbert Hoover, instituie un moratoriu de un an asupra plăților datoriei de război

1 iulie 1932 | Guvernatorul NY, Franklin D. Roosevelt, este nominalizat la funcția de președinte al SUA, la Convenția Democraților din Chicago.

1 iulie 1933 | Regimul nazist german declară că femeile căsătorite nu ar trebui să lucreze.

1 iulie 1933 | Parlamentul canadian suspendă imigrația chineză

1 iulie 1937 | Reverendul Martin Niemöller este arestat în Germania nazistă, pentru activități împotriva statului

1 iulie 1937 | Episcopii spanioli îl susțin pe Francisco Franco și mișcarea sa fascistă

1 iulie 1938 | Se înființează South African Press Association (SAPA), ca o instituție neguvernamentală, de către principalele ziare din Africa de Sud, pentru a facilita schimbul de știri, atât naționale, cât și internaționale

1 iulie 1940 | Australia refuză intrarea refugiaților evrei olandezi →

1 iulie 1940 | SUA: Partidele politice se reunesc pentru a-și desemna candidații pentru viitoarele alegeri.

Republicanii îl nominalizează pe Wendell L. Willkie pentru președinte și senatorul Charles McNary din Oregon pentru vicepreședinte. Willkie, un candidat popular, în ciuda faptului că nu a ocupat niciodată funcții elective, susține majoritatea politicilor FDR și va fi greu să-i convingă pe alegători să „schimbe caii în mijlocul fluxului”.

La Chicago, democrații îl nominalizează pe Roosevelt într-o ofertă fără precedent pentru un al treilea mandat. Fostul său secretar pentru agricultură, Henry A. Wallace, va fi colegul său de funcție, înlocuindu-l de două ori pe vicepreședintele John Garner.

1 iulie 1949 | Papa Pius al XII-lea emite un Decret împotriva comunismului. Decretul va fi publicat pe 16 iulie, în ziarul Vaticanului, L’Osservatore Romano.

1 iulie 1960 | Un avion de spionaj RB-47H al Statelor Unite a fost doborât de către Forțele de Apărare Aeriană Sovietice, în timp ce efectua operațiuni de spionaj în Marea Barents, în apropiere de Peninsula Kola, în largul coastei arctice a Uniunii Sovietice.

Boeing RB-47E Stratojet. (U.S. Air Force photo)

1 iulie 1966 | CC. al P.C. din Moldova adresează CC al P.C.U.S. o scrisoare în care atrage atenția asupra faptului că, în România, se contura tendința de a se demonstra că, în anul 1812, „Rusia a anexat o parte a teritoriului românesc unitar”, precizându-se că până în 1859 „nu exista niciun stat unitar român”.

1 iulie 1971 | Scrisoarea președintelui Nixon către prim-ministrul indian Gandhi: „Statele Unite trebuie să mențină o relație constructivă cu Pakistanul”

1 iulie 1981 | La București are loc Conferința Națională a Scriitorilor (1-4 iulie), in cadrul căreia este ales noul Consiliu al Uniunii, avându-l ca președinte pe Dumitru Radu Popescu.

1 iulie 1990 | Reunificarea economică a Germaniei: Germania de Est acceptă Marca germană ca monedă, unind astfel economiile Germaniilor de Est și Vest.

1 iulie 1993 | România: intră în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) și liberalizarea completă a prețurilor.

1 iulie 1999 | Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit inaugurează, la Edinburgh, primul parlament scoțian ales în ultimii 300 de ani.

1 iulie 2004 | Postul de radio România Tineret emite doar pe Internet, devenind un post experimental. Directorul postului este Florian Pittiș.

1 iulie 2005 | Intră în circulație leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006 leii vechi să circule în paralel cu cei noi.

Aceasta reprezintă a doua etapă a denominarii și începând cu această dată 10.000 lei vechi vor fi preschimbați pentru un leu nou.

1 iulie 2007 | Dan Anghelache câștigă Turul României 2007

1 iulie 2007 | Pe stadionul Wembley are loc un concert pentru comemorarea a 10 ani de la moartea Prințesei Diana.

1 iulie 2011 | Albert al II-lea, Prinț de Monaco se căsătorește cu Charlene Wittstock, fostă înotătoare olimpică. Wittstock devine Prințesa Charlene.

1 iulie 2013 | Croația aderă la Uniunea Europeană, devenind al 28-lea stat membru al Uniunii Europene.

1 iulie 2014 | Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, este pus sub acuzare pentru corupție activă și trafic de influență.

1 iulie 2015 | Grecia devine prima economie avansată care a intrat în încetare de plăți în raport cu FMI după ce nu a plătit tranșa de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului, scadența la 30 iunie.

1 iulie 2016 | Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale din mai și a dispus organizarea unui nou scrutin.

Curtea a constatat că, la votul prin corespondență, au existat nereguli ce ar fi putut vicia rezultatul final. Marja de voturi dintre cei doi candidați a fost mai mică de 1%.[1]

1 iulie 2018 | Rédoine Faid, condamnat in Franța la 25 de ani de închisoare, pentru un jaf armat eșuat, în timpul căruia un polițist a fost ucis, evadează din închisoare, după ce trei complici înarmați au aterizat cu elicopterul în curtea penitenciarului.

Este a doua evadare a lui Faid – în 2013 el a evadat după ce a luat ostatici patru gardieni, pe care i-a folosit drept scut uman.

1 iulie 2021 | Politica Chinei: secretarul general al PCC, Xi Jinping, a susținut un discurs în care a anunțat în mod concret realizarea primului obiectiv din totalitatea celor stabilite pentru cele două centenare.

1 iulie 2021 | Ministrul german de finanțe, Christian Lindner, descrie vineri revenirea Germaniei la austeritate prin reinstituirea ”frânei datoriilor” în bugetul pentru 2023 drept ”un semnal adresat Băncii Centrale Europene” (BCE) că prin reducerea datoriei Berlinul își aduce contribuția la lupta împotriva inflației, dar la aceasta mai trebuie să contribuie şi politica monetară.


SUA au anunțat vineri că vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 820 de milioane de dolari →

► Vladimir Putin afirmă că presiunea din partea Occidentului a împins Rusia să își accelereze integrarea cu Belarus →

► Moscoviții vor decide ce teritoriu al orașului va fi numit Piața Republicii Populare Lugansk (LNR), a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului →

Ambasadorul Ucrainei în Germania este criticat pentru că l-a apărat într-un interviu pe liderul naționalist ucrainean din al Doilea Război Mondial, Stepan Bandera.

► Majoritatea locuitorilor din regiunea Herson sunt în favoarea aderării regiunii la Rusia, susţine președintele Consiliului de Stat din Crimeea

► Bulgaria nu mai urmărește de mult timp o politică independentă, iar decizia sa de a expulza 70 de diplomați ruși a fost luată sub presiunea unor forțe externe, a declarat vineri reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă Uniunea Europeană

► Armata rusă, în procesul „operațiunii militare speciale” din Ucraina, evită să lovească facilități civile, afirmă purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov

► Autoritățile ucrainene insistă asupra faptului că au nevoie de mai multe arme din partea țărilor occidentale pentru a asigura exportul neîngrădit de cereale, a relatat New York Times.

► Există trei rezultate posibile ale conflictului ucrainean, potrivit fostului secretar de stat american, Henry Kissinger

► Volodimir Zelenski spune că a început un nou capitol pentru țara sa și pentru UE, dar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina are „un drum lung de parcurs” pentru a deveni membră a UE

► Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, consideră că un război în Europa dincolo de Ucraina, este, „desigur” o posibilitate

► Moscova le-a cerut profesorilor ucraineni din teritoriile ocupate să semneze un document care să certifice disponibilitatea lor de a trece la predarea programei școlare rusești.

► Ucraina a cerut Turciei să rețină și să aresteze o navă cargo sub pavilion rusesc, care transporta cereale ucrainene.

► Volodimir Zelenski apelează la America Latină, în încercarea de a obține sprijin împotriva invaziei rusești

► Armata ucraineană afirmă că Rusia a efectuat vineri lovituri cu muniție incendiară cu fosfor pe Insula Șerpilor, la doar o zi după ce Moscova și-a retras forțele din avanpostul strategic de la Marea Neagră.

► Volodimir Zelenski acuză Rusia de „teroare conștientă și deliberată”, după o nouă serie de atacuri cu rachete rusești care, potrivit Kievului, vizează civili

► Președintele rus Vladimir Putin a discutat despre funcționarea complexului militar-industrial rusesc în timpul unei întâlniri cu membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Rusiei

„Vom vorbi despre funcționarea complexului militar-industrial”, a declarat șeful statului. „Nu voi vorbi despre relevanța acestui subiect în general, și în situația actuală în special”, a adăugat el.
Vicepremierul rus Iuri Borisov, care supervizează complexul militar-industrial, și-a prezentat raportul.

La reuniune au participat prim-ministrul Mihail Mișușin, vicepreședintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev, președintele Dumei de Stat Viaceslav Volodin, șeful Administrației Prezidențiale Anton Vaino, secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, ministrul Apărării Serghei Șoigu, ministrul de Interne Vladimir Kolokotsev, directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Alexandr Bortnikov, directorul Serviciului de Informații Externe Serghei Narîșkin, reprezentantul prezidențial special pentru protecția mediului, ecologie și transporturi Serghei Ivanov și vicepremierul Iuri Borisov.


1 iulie 2022 | Trimișii speciali turci și armeni pentru normalizarea relațiilor dintre cele două țări, Serdar Kilic și Ruben Rubinyan, au ajuns la un acord privind trecerea frontierei terestre turco-armene de către cetățeni din țări terțe, a anunțat vineri Ministerul armean de Externe.

„Părțile au convenit să asigure rapid posibilitatea de a asigura posibilitatea de a traversa frontiera terestră armeano-turcă pentru cetățenii din țările terțe care vizitează Armenia și Turcia și au decis să lanseze procesele necesare în acest domeniu”, se arată în comunicat. „S-a ajuns la un acord pentru organizarea transportului aerian direct de mărfuri între Armenia și Turcia și s-a decis să se demareze procesele necesare în acest sens.”

În afară de aceasta, părțile au discutat despre alți pași care pot fi făcuți pentru a normaliza relațiile bilaterale. Trimișii speciali au reiterat angajamentul Armeniei și al Turciei față de normalizare fără condiții preliminare.

Armenia și Turcia au o graniță comună, dar nu au relații diplomatice. În 2009, la Zurich, diplomații de rang înalt ai celor două țări au semnat protocoale privind stabilirea legăturilor diplomatice și principiile relațiilor. Cu toate acestea, documentele nu au fost ratificate de ambele părți. Mai mult, Armenia a anunțat anularea protocoalelor la 1 martie 2018. În 2021, cele două țări au numit trimiși speciali pentru normalizarea relațiilor, care au avut deja două întâlniri: la 14 ianuarie la Moscova și la 24 februarie la Viena.

1 iulie 2022 | Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, face apel la decizia guvernului britanic de a-l extrăda către Statele Unite, a anunţat Înalta Curte de la Londra.

(AFP) Australianul, în vârstă de 50 de ani, este urmărit penal în Statele Unite, unde riscă 175 de ani de închisoare pentru o scurgere masivă de documente confidențiale. După o lungă bătălie juridică, ministrul britanic de Interne, Priti Patel, a semnat pe 17 iunie un ordin de extrădare.

1 iulie 2022 | Autoritățile germane au predat vineri reprezentanților Nigeriei primele două sculpturi dintr-o serie de peste 1.100 de artefacte cu o valoare inestimabilă cunoscute sub denumirea de bronzurile de Benin, furate de europeni în secolul al XIX-lea

(Reuters) – Soldații britanici au furat circa 5.000 de artefacte – sculpturi elaborate şi plachete, cele mai vechi dintre datând din secolul al XIII-lea – când au invadat regatul Benin, situat în sud-vestul Nigeriei de astăzi, în 1897. Bunurile furate au ajuns în muzee din diverse părţi ale Europei şi din Statele Unite.

„Acesta este o poveste a colonialismului european. Nu ar trebui să uităm că Germania a jucat un rol activ în acest capitol de istorie”, a spus ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, cu prilejul unei ceremonii care a marchat transferul, desfășurată la Berlin.

Primele două statuete din bronz, una reprezentând capul unui rege, cealaltă înfăţişând un rege şi pe cei patru slujitori ai săi, vor fi repatriate de ministrul nigerian de Externe, Zubairu Dada, şi de ministrul Culturii, Lai Mohammed, prezenţi la ceremonie.

„Sunt încântat să fac parte din acest eveniment favorabil care, în opinia mea, va rămâne una dintre cele mai importante zile dedicate celebrării moştenirii culturale africane”, a spus Dada.

Decizia Germaniei de a realiza una dintre cele mai ample repatrieri de artefacte istorice de până acum reflectă conştientizarea în Europa a relevanţei politice pe care furturile din perioada colonială şi violenţele din trecut o au în continuare.

ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31

Lasă un comentariu