| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 158 | ˅ | ZIUA 523 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
31 iulie 904 | După trei zile de asediu, Salonic cade în mâinile sarazinilor, care distrug orașul
31 iulie 1009 | Pietro Boccapecora devine Papa Sergiu al IV-lea şi al 142-lea Papă, succedându-i Papei Ioan al XVIII-lea
31 iulie 1227 | Începutul creștinării cumanilor și brodnicilor (31 iulie 1227 – 21 martie 1228)
31 iulie 1423 | Cu victoria reputată în Bătălia de la Cravant împotriva Franței și a Scoției, Anglia atinge apogeul succesului său, în Războiul de O Sută de Ani
31 iulie 1431 | Prima atestare internă a orașului Piatra Neamț
31 iulie 1498 | Cristofor Columb devine primul european care descoperă insula Trinidad
31 iulie 1914 | Primul Război Mondial: ambasadorul britanic în Germania, Sir Edward Goschen, trimite o telegramă către ministrul britanic de externe, Sir Edward Grey, referitor la chestiunea „neutralității belgiene”
Odată cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, pe 28 iunie 1914, tensiunile dintre marile puteri europene s-au intensificat.
Existau temeri că Austrio-Ungaria va ataca Serbia (căreia ii declarase război pe 28 iulie), ceea ce ar fi determinat Rusia să sprijine Serbia. Acest lucru ar fi atras apoi Franța în război, de partea Rusiei și Germania în război, de partea Austriei.
Britanicii erau îngrijorați de planurile Germaniei, iar Goschen a fost rugat să afle exact ce intenții avea Germania, referitor la Belgia. După cum reiese din telegramă, germanii nu au oferit prea multe detalii.
A doua zi, 1 august, Germania a declarat război Rusiei, în urma ultimatumului din 31 iulie care a rămas fără răspuns, iar pe 3 august a declarat război Franței.
Conform planului de război german (Schlieffen Plan), de a ataca mai întâi Franța, ceea ce presupunea traversarea teritoriului belgian în drumul spre Paris, pe 2 august 1914, Germania a adresat Belgiei – țară neutră – o solicitare în acest sens. Belgia a refuzat însă accesul trupelor germane pe teritoriul sau; în consecință, Germania a invadat Belgia, pe 4 august, încălcând astfel tratatul de neutralitate din 1839, ceea ce a permis Marii Britanii să declare război Germaniei, în aceeași zi.
Sir E. Goschen către Sir Edward Grey – (primită la 1 august).
(Nr. 114.)
(Telegrafic.)
Berlin, 31 iulie 1914.
Telegrama Dvs. nr. 287 din 31 iulie către Paris: Neutralitatea belgiană.
„Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe a spus că nu este posibil să-mi dea un răspuns înainte de a se consulta cu Împăratul și Cancelarul. I-am spus că sper că răspunsul nu va întârzia prea mult. Mi-a dat apoi de înțeles că se îndoiește mai degrabă că ar putea răspunde, deoarece orice răspuns pe care l-ar da nu ar putea să nu aibă, în caz de război, efectul nedorit de a dezvălui într-o anumită măsură o parte din planul lor de campanie. După ce a luat notă de cererea dumneavoastră, mi-a spus în mod confidențial că Belgia a comis deja anumite acte pe care nu le poate califica decât ca fiind ostile. Când i-am cerut detalii, mi-a dat ca exemplu faptul că guvernul belgian a pus deja sub embargo un transport de cereale destinat Germaniei.
Spunându-mi că este puțin probabil ca guvernul imperial să fie în măsură să răspundă, a spus că, în orice caz, ar fi necesar ca acesta să știe ce a răspuns Franța la întrebarea dumneavoastră.
Mâine voi vorbi din nou cu el pe această temă, dar nu am mari speranțe de a obține un răspuns definitiv.”
31 iulie 1919 | 
A doua renunțare la tron a Prințului Carol al României (revenit la 20 februarie 1920).
31 iulie 1917 | Primul Război Mondial: Începe Bătălia de la Passchendaele, care a avut ca obiectiv controlul asupra satului Passchendaele (astăzi, Passendale) de lângă orașul Ypres din Flandra de Vest, Belgia.
31 iulie 1919 | Adunarea Națională Germană adoptă Constituția de la Weimar.
31 iulie 1932 | Partidul Național Socialist German al Muncitorilor câștigă peste 38% din voturi la alegerile din Germania.
31 iulie 1936 | Comitetul Olimpic Internațional anunță că Jocurile Olimpice de vară din 1940 se vor desfășura la Tokyo.
Totuși, jocurile au fost anulate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.
31 iulie 1944 | Scriitorul și aviatorul Antoine de Saint-Exupéry se lansează într-un zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane
Avionul său este doborât și Antoine de Saint-Exupéry este considerat dispărut.
31 iulie 1952 | Ziarul „Scînteia” anunță joi, pe prima pagină, „DESCOPERIREA UNEI BANDE DE SABOTORI ŞI DIVERSIONIŞTI”.
„Organele Securității de Stat au descoperit pe șantierele construcției Canalului Dunărea-Marea Neagră o bandă de sabotori şi diversioniști care, strecurați în diferite posturi de conducere, au dus o activitate de subminare a lucrărilor construcției Canalului. Au fost arestați: Ing. Frangopol Niculae, fost antreprenor, fost șef al Diviziei Plan-Producție a Direcției Generale a Canalului. Ing. Rozei Aurel, fost mare negustor și industriaș, fost șef al sectorului Planificare a D.G.C. Ing. Cernătescu Petre, fost industriaș, fost comandant legionar, fost șef al sectorului mecanic a D.G.C. Ing. Munteanu Eugen, legionar şi fost informator al siguranței antonesciene. Farmache Menelas, fost procuror militar la Curtea Marțială Timișoara pe vremea dictaturii antonesciene. Ing. Vasile Neculai, fost consilier și acționar la societatea «Mica» şi alţii. Cercetările sunt în curs“.
31 iulie 1954 | Franța recunoaște autonomia internă a Tunisiei
31 iulie 1954 | Prima ascensiune pe K2, de către o expediție italiană condusă de Ardito Desio.
31 iulie 1957 | Intră în funcțiune primul reactor atomic românesc
31 iulie 1976 | NASA publică faimoasa fotografie „Fața de pe Marte”, făcută de Viking 1.
31 iulie 1986 | Încetează din viață Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justin Moisescu
31 iulie 1991 | SUA si URSS semnează tratatul START I, privind reducerea și limitarea armelor strategice ofensive.
Biblioteca și muzeul prezidențial George Bush
Tratatul americano-sovietic de reducere a armelor strategice, cunoscut sub numele de START I, a fost semnat la 31 iulie 1991 de către președintele american George H.W. Bush și președintele sovietic Mihail Gorbaciov și a intrat în vigoare la 5 decembrie 1994.
Tratatul a interzis semnatarilor săi să desfășoare peste 6.000 de focoase nucleare și un total de 1.600 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) și bombardiere. Tratatul a expirat la 5 decembrie 2009.
Destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 și necesitatea de a lua măsuri în ceea ce privește moștenirea nucleară a acesteia au contribuit la o întârziere de trei ani între semnarea tratatului și intrarea sa în vigoare. Principiile de adaptare a START I la noile realități politice au fost convenite în mai 1992 în Protocolul de la Lisabona. Conform acestui acord, patru state post-sovietice – Rusia, Belarus, Kazahstan și Ucraina – au fost recunoscute ca părți la START I în locul Uniunii Sovietice, dar numai Rusia a fost desemnată ca stat deținător de arme nucleare, în timp ce celelalte trei și-au asumat obligația de a adera la TNP ca state nenucleare și de a elimina toate armele responsabile START I și instalațiile asociate în termen de șapte ani (perioada de reduceri prevăzută de tratat).
În timp ce Belarus și Kazahstan au aderat rapid la TNP și au ratificat START I „ca atare”, Ucraina a avut parte de dezbateri interne intense privind modul de abordare a moștenirii sale nucleare, care au durat mai mult de doi ani; prima sa rezoluție de ratificare a START I a fost respinsă de Statele Unite și de Rusia.
În anii 1990, Statele Unite și Rusia au încercat de mai multe ori să înlocuiască START I cu un nou tratat care ar fi prevăzut reduceri mai mari. Tratatul START II din 1993 nu a intrat niciodată în vigoare din cauza a ceea ce Rusia a perceput ca fiind deficiențe grave ale tratatului respectiv. Consultările privind un alt tratat, denumit uneori START III, au avut loc în perioada 1997-2000, dar s-au încheiat fără rezultat. Tratatul de la Moscova prevedea limite semnificativ mai mici pentru armele strategice, dar nu conținea dispoziții privind verificarea și transparența.
La 8 aprilie 2010, a fost semnat la Praga noul Tratat START, de către președintele SUA, Barack Obama, și președintele rus Dmitri Medvedev. Negocierile care au dus la semnarea START I au început în mai 1982. În noiembrie 1983, Uniunea Sovietică a „întrerupt” discuțiile după ce Statele Unite au început să desfășoare rachete cu rază intermediară de acțiune în Europa. În ianuarie 1985, secretarul de stat american George Schultz și ministrul de externe sovietic Andrey Gromyko au convenit asupra unei noi formule de negocieri în trei părți, care să cuprindă armele strategice, forțele cu rază intermediară de acțiune și apărarea antirachetă. Aceste negocieri au primit un impuls semnificativ la summitul de la Reykjavik dintre președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. În decembrie 1987, a fost semnat Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune. Negocierile s-au îndreptat ulterior către reducerea armelor strategice.
31 iulie 1991 | 
Romania: Parlamentul a numit un nou Consiliu de Administrație al BNR, format din Mugur Isărescu guvernator, Emil Ghizari prim-viceguvernator, Corneliu Croitoru şi Vlad Soare viceguvernatori.
În temeiul art. 43 şi 44 din Legea nr. 34/1991 privind Statutul Băncii Naționale a României, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC Se numesc în Consiliul de administrație al Băncii Naţionale a României:
| 1. | Dr. Mugur Constantin Isărescu | – Guvernator al Băncii Naţionale a României şi preşedinte al Consiliului de administraţie | |
| 2. | Emil Iota Ghizari | – Viceguvernator al Băncii Naţionale a României şi vicepreşedinte al Consiliului de administraţie | |
| 3. | Corneliu Croitoru | – Viceguvernator al Băncii Naţionale a României şi membru al Consiliului de administraţie | |
| 4. | Vladimir Soare | – Viceguvernator al Băncii Naţionale a României şi membru al Consiliului de administraţie | |
| 5. | Prof. dr. Costin Kiriţescu | – Membru al Consiliului de administraţie | |
| 6. | Prof. dr. Constantin Ionete | – Membru al Consiliului de administraţie | |
| 7. | Filip Lungoci | – Membru al Consiliului de administraţie | |
| 8. | Conf. dr. Silviu Cerna | – Membru al Consiliului de administraţie | |
| 9. | Lector dr. Lucian Ionescu | – Membru al Consiliului de administraţie |
p. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR, IONEL ROMAN Bucureşti, 31 iulie 1991 Nr. 22
31 iulie 2006 | 
Raúl Castro devine Președintele Consiliului de Stat în timpul unei perioade temporare a transferului de putere, provocată de starea de sănătate a lui Fidel Castro
31 iulie 2014 | UE i-a pus pe lista neagră pe cei mai importanți acționari ai Bank Rossiya: Yuri Kovalchuk și Nikolai Shamalov, confidenți ai lui Putin. Înainte de aceasta, SUA au înghețat activele Bank Rossiya și au făcut ca tranzacțiile cu aceasta să fie ilegale.
- Duminica, 31 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 158
31 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ucraineni au denunțat un apel al ambasadei Rusiei, în Marea Britanie, pentru ca luptătorii din regimentul Azov să fie supuși unei execuții „umilitoare”, relatează Agenția France-Presse.
Twitter a declarat că ambasada a încălcat regulile sale privind „comportamentul plin de ură”, dar a pus un avertisment pe tweet în loc să interzică postarea despre Azov, un batalion ucrainean care păstrează unele afilieri de extremă dreapta.
31 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: 200 de pușcași marini ruși din brigada 810 de infanterie navală au refuzat să se întoarcă pentru a lupta în regiunile din sudul Ucrainei, potrivit Direcției de informații a Ministerului ucrainean al Apărării, relatează The Kyiv Independent.
31 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Administrația de stat a districtului Odesa a raportat că forțele ruse au efectuat un atac cu rachete care a lovit o carieră. Autoritățile nu au precizat locația, iar numărul victimelor este în curs de clarificare
31 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: A avut loc un bombardament intens asupra orașului Bahmut din estul țării, potrivit rapoartelor.
Se pare că o persoană a fost ucisă. Aceasta vine după discursul de sâmbătă seara târziu al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, în care a cerut civililor să părăsească regiunea Donețk, aflată pe linia frontului.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.