| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 141 | ZIUA 506 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
14 iulie 1223 | Ludovic al VIII-lea devine rege al Franței după moartea tatălui său, Filip al II-lea.
14 iulie 1456 | Lupta navală de la Slankamen (pe Dunăre); flota guvernatorului Ioan de Hunedoara înfrânge flota turcă și reușește să trimită ajutoare în trupe, arme și alimente celor asediați la Belgrad.
14 iulie 1535 | Împăratul Carol al V-lea cucerește Tunisul.
Carol al V-lea a devenit duce de Burgundia în 1506, rege al Castiliei și Aragonului, prin mama sa, în 1516, apoi primește coroana habsburgică în 1519. In același an este ales împărat al Sfântului Imperiu Roman și în 1530 a fost încoronat de Papa.
14 iulie 1581 | Preotul iezuit englez Edmund Campion a fost arestat în Anglia.
14 iulie 1582 | A fost tipărită Palia de la Orăștie, prima traducere românească cărților „Genezei“ și „Exodului“.
Demersul a fost realizat în contextul reformei protestante, cu sprijinul financiar al unor nobili reformați. Lucrarea a fost tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi.
14 iulie 1700 | A fost semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei.
14 iulie 1789 | Căderea Bastiliei: Revoluția franceză începe cu asaltul închisorii Bastiliei din Paris (acum sărbătorită drept ziua națională a Franței).
14 iulie 1790 | Fête de la Fédération, la care participă Ludovic al XVI-lea și Marie Antoinette, are loc în toată Franța, la prima aniversare a Revoluției Franceze.
14 iulie 1791 | Joseph Priestley, susținător al revoluției franceze, este alungat din Anglia.
14 iulie 1798 | SUA interzice scrisul „fals, scandalos și rău intenționat” împotriva guvernului.
14 iulie 1853 | Președintele SUA, Franklin Pierce, deschide Târgul Mondial – Expoziția industriei tuturor națiunilor la New York.
14 iulie 1853 | Noua Zeelandă organizează primele alegeri generale.
14 iulie 1861 | La Baden-Baden, regele prusac Wilhelm I este rănit ușor, în timpul unei tentative de asasinat.
14 iulie 1863 | Evreilor din Germania, Holstein, li se garantează egalitatea.
14 iulie 1865 | Prima ascensiune a vârfului Matterhorn de către expediția condusă de exploratorul britanic Edward Whymper. La întoarcere, patru dintre ei au murit.
14 iulie 1870 | Congresul Statelor Unite îi acordă lui Mary Todd Lincoln o pensie pe viață, în valoare de 3.000 de dolari pe an.
14 iulie 1873 | România: Ziua Transmisioniștilor Militari
În 1873, la 14 iulie, a luat ființă prima subunitate de transmisiuni – secția de telegrafie, marcând astfel apariția transmisiunilor militare.
14 iulie 1889 | Se înființează A Doua Internațională (1889-1916)
Internaționala a-2-a a fost o organizație a partidelor socialiste și muncitorești, formată la 14 iulie 1889 în cadrul a două reuniuni simultane de la Paris, la care au participat delegații din douăzeci de țări.
A Doua Internațională a continuat activitatea primei Internaționale dizolvate, excluzând însă puternica mișcare anarho-sindicalistă. Deși internaționala și-a declarat inițial opoziția față de orice război între puterile europene, majoritatea partidelor europene majore au ales, în cele din urmă, să își susțină propriile state în Primul Război Mondial.
După ce s-a divizat în facțiuni pro-Aliat, pro-Puterile Centrale și antimilitariste, internaționala a încetat să mai funcționeze. După război, facțiunile rămase ale internaționalei au continuat să fondeze Internaționala Muncii și Socialistă, Uniunea Internațională de Muncă a Partidelor Socialiste și Internaționala Comunistă.
Figuri bolșevice, precum Vladimir Lenin și Nikolai Bukharin, au dobândit notorietate internațională în anii războiului, pentru criticile lor la adresa incapacității internaționale de a coordona o opoziție împotriva războiului. Lenin și Bukharin își bazau critica pe o teorie a imperialismului, asociind reformismul și imperialismul social al diferitelor partide pro-război cu ascensiunea capitalului monopolist și a super-profiturilor imperialiste. Bolșevicii credeau că capitaliștii monopoliști creaseră mari blocuri naționale de capital căutând să împartă lumea între ei, un proces care a creat super-profituri, fie prin intermediul tarifelor, fie ca efect secundar al exportului de capital. Super-profiturile extrase din zonele colonizate au fost redirecționate către țările avansate, după care o parte a fost cedată unei aristocrații muncitorești, ca „mită”, sub forma unor salarii mai mari.
Bolșevicii au văzut în acest strat privilegiat de muncitori cu înaltă calificare, organizat în sindicate de meserii o amenințare în cadrul mișcării muncitorești, care ar încerca să ocupe poziții de conducere pentru a obține salarii mai mari, în detrimentul celorlalți proletari. Lenin și Bukharin credeau că liderii Internaționalei, în special în partidele pro-război, erau în mare parte aristocrați muncitori sau erau influențați de o ideologie aristocratică muncitorească.
În timp ce teza aristocrației muncitorești a informat critica generală a bolșevicilor la adresa Internaționalei, Lenin a avut și critici mai specifice la adresa liderilor Internaționalei care au trecut de partea partidelor pro-război. Lenin credea că existau de fapt două ideologii pro-război în cadrul internaționalei, teoreticienii „cine a început?”, reprezentați de Georgi Plehanov, și cei mai nuanțați „șovinis[tii] sacaro-conciliatori”, reprezentați de Karl Kautsky. Plekhanov a fost în general de acord cu Ententa, considerând că belicozitatea germană era un act criminal, care trebuia pedepsit de o coaliție internațională. Kautsky a sugerat că principiul autodeterminării naționale dădea fiecărui proletariat național dreptul de a se apăra, inclusiv prin violență, împotriva altor proletari. Lenin credea că ambele poziții reprezentau încercări diferite de a raționaliza ideologia aristocrației muncitorești
14 iulie 1909 | Cancelarul Germaniei, Bernhard von Bulow, demisionează.
14 iulie 1909 | Theobold von Bethmann Hollweg este nominalizat cancelar al Germaniei
14 iulie 1933 | În Germania, toate partidele politice, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
14 iulie 1933 | Germania începe sterilizarea obligatorie a persoanelor cu boli ereditare.
Legea pentru prevenirea bolilor ereditare (Gesetz zur Verhütung erbkranken Nachwuchses) a fost decretată în Germania nazistă inițial fiind obligatorie sterilizarea persoanelor cu retard mental („feeblemindedness ereditar”), tulburare bipolara, schizofrenie, epilepsie și a persoanele născute cu handicap.
Între 1933 și 1945, 400.000 de germani au fost în imposibilitatea de a avea copii, definiția de boli mintale fiind extinsă la persoanele fără adăpost, prostituate, criminali mărunți și delincvenți minori. Cifrele oficiale nu au inclus evreii cu handicap, țiganii și alte persoane non-ariene, care nu au căzut sub jurisdicția „instanțelor de sănătate” și care au fost omorâți în lagărele de concentrare.
14 iulie 1938 | 
Benito Mussolini publică un manifest anti-evreiesc.
14 iulie 1939 | 
Președintele SUA, F.D. Roosevelt consolidează alianța SUA cu Marea Britanie împotriva amenințării fasciste-totalitare.
În decurs de două săptămâni, el cere Congresului să abroge embargoul asupra armelor, să revizuiască legea neutralității și să pună capăt acordului comercial cu Japonia.
14 iulie 1940 | Lituania devine RSS Lituaniană.
14 iulie 1941 | 6.000 de evrei lituanieni sunt exterminați în lagărul Viszalsyan.
14 iulie 1942 | Revoltele împotriva evreilor din Amsterdam.
14 iulie 1944 | Încercarea de a elibera prizonierii din Amsterdam eșuează, John Post este arestat.
14 iulie 1944 | Asaltul SUA asupra Coutances Cotentin.
14 iulie 1945 | Cuirasatul USS South Dakota este prima navă americană care bombardează Japonia.
14 iulie 1946 | Crimă în masă a evreilor în Kielce, Polonia
14 iulie 1947 | Operațiunea Tămădău: Un grup de zece conducători ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae Penescu, secretar general, și Nicolae Carandino, director la ziarul „Dreptatea“, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de București, sub acuzația de „fugă într-o țară străină“.
La 14 iulie 1947, un grup de lideri ai Partidului Naţional-Ţărănesc (PNŢ), în frunte cu Ion Mihalache, vicepreşedinte, Nicolae Penescu, secretar general, şi Nicolae Carandino, director al ziarului „Dreptatea”, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 km de Bucureşti, sub acuzaţia de tentativă de „fugă într-o ţară străină”.
În anii 1947-1948, după instaurarea regimului comunist în România, a avut loc eliminarea pluralismului politic. Au fost desfiinţate, treptat, partidele adversare comuniştilor, pentru ca în final partidul comunist să devină unica forţă politică.
„Pe plan politic, în urma unei acţiuni provocatoare bine organizată, căreia i-au căzut victimă liderii PNŢ (un agent provocator a propus conducerii PNŢ să ducă în străinătate, pe calea aerului, un grup de fruntaşi ai partidului, care să acţioneze peste hotare împotriva comunizării ţării), Iuliu Maniu a fost de acord ca vicepreşedintele PNŢ, Ion Mihalache, secretarul general al PNŢ Nicolae Penescu şi alţii să părăsească ţara. Grupul a fost arestat, în ziua de 14 iulie, la Tămădău (fusese urmărit în permanenţă), ceea ce a permis guvernului să dizolve PNŢ (30 iulie) şi, în urma unui proces, să-i condamne pe conducătorii naţional-ţărănişti, în frunte cu Iuliu Maniu (osândit la muncă silnică pe viaţă). Dispărea astfel principalul partid politic ataşat democraţiei şi, prin urmare, adversar al totalitarismului comunist”, relatează istoricul Florin Constantiniu, în lucrarea sa ”O istorie sinceră a poporului român” (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).
După alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, al căror rezultat fusese falsificat, situaţia Partidului Naţional-Ţărănesc devenise tot mai precară. Noua putere a intensificat măsurile împotriva adversarilor politici, cenzura s-a înăsprit, întrunirile nu erau admise sub diverse pretexte, mai mulţi naţional-ţărănişti au fost arestaţi. Preşedintele Partidului Naţional-Ţărănesc Iuliu Maniu considera de datoria lui să informeze opinia publică occidentală asupra situaţiei din România, se arată în lucrarea „Istoria Partidului Naţional Ţărănesc”, autor Ioan Scurtu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).
Într-o declaraţie de presă făcută la 4 aprilie 1947, Iuliu Maniu afirma că poporul român n-a încetat să-şi manifeste ataşamentul faţă de idealul democratic. „Deoarece posibilităţile de acţiune în ţară deveneau tot mai limitate şi lipsite de eficienţă, Iuliu Maniu a cerut unui grup de fruntaşi naţional-ţărănişti să plece în străinătate, pentru a informa opinia publică internaţională „despre situaţia din România” („Istoria Partidului Naţional Ţărănesc”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).
Grupul urma să plece, cu două avioane IAR-39, în Turcia şi de aici în Occident, iar decolarea trebuia să aibă loc de pe aeroportul Tămădău, la 46 km de Bucureşti, în dimineaţa zilei de 14 iulie 1947.
„Câteva maşini au pornit spre Tămădău, iar la puţină vreme după ce au ajuns, pe la ora 6 dimineaţa, au sosit cele două avioane mici, de exerciţiu. Pasagerii au început să-şi transporte bagajele. Dar, în acel moment a apărut un grup de lucrători ai Ministerului de Interne, care au început să tragă în aer, obligându-i pe naţional-ţărănişti să se predea. Unul dintre piloţi fusese racolat de Siguranţă, dezvăluind întregul plan al ‘fugii de la Tămădău’. În aceeaşi zi, 14 iulie, organele de Siguranţă au descins la sediul central al Partidului Naţional-Ţărănesc, confiscând arhiva în prezenţa lui Corneliu Coposu, secretarul general adjunct al acestui partid.” („Istoria Partidului Naţional Ţărănesc”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994).
Organele Siguranţei Statului au arestat în ziua de 14 iulie 1947, la ora 7 dimineaţa, pe aeroportul Tămădău, pe Ion Mihalache, vicepreşedinte al PNŢ, Nicolae Penescu, secretar general al PNŢ, Ilie Lazăr, membru în Delegaţia Permanentă a PNŢ, Nicolae Carandino, directorul ziarului „Dreptatea”, Lily Carandino, soţia acestuia, doctorul Gafenco Constantin, inginerul Popescu Gheorghe ş.a.
Tentativa de plecare în străinătate a fost imediat etichetată de guvern drept act de „trădare naţională”, menţionează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).
Au fost organizate de îndată zeci de mitinguri, care cereau desfiinţarea PNŢ-ului, judecarea „fugarilor” şi arestarea celorlalţi conducători ai partidului, în frunte cu Iuliu Maniu, căruia i se fixase domiciliu forţat.
La 19 iulie 1947, Adunarea Deputaţilor a decis ridicarea imunităţii parlamentare pentru deputaţii naţional-ţărănişti. Liderii Partidului Naţional-Ţărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu, au fost judecaţi în cadrul unui proces ce a avut loc la Bucureşti între 29 octombrie-11 noiembrie 1947 şi condamnaţi la ani grei de închisoare.
14 iulie 1953 | SUA: Primul monument național dedicat unui afro-american, pentru a păstra casa copilăriei omului de știință și inventatorului agricol George Washington Carver din Newton County, Missouri.
14 iulie 1958 | Generalul Abdul K Kassem formează un guvern militar în Irak răsturnând monarhia.
14 iulie 1962 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada.
14 iulie 1965 | Mariner 4 zboară în apropiere de Marte și face primele fotografii de aproape ale unei alte planete.
14 iulie 1969 | SUA: sunt retrase oficial din circulație bancnotele de 500$, 1000$, 5000$ și 10000$.
14 iulie 1972 | URSS efectuează teste nucleare subterane.
14 iulie 1976 | URSS îl alungă pe disidentul Andrei Amalrik în Olanda.
14 iulie 1976 | 
Convenția democratică din New York il numește fostul guvernator al Georgiei, Jimmy Carter, pentru președinția SUA, și pe senatorul SUA Walter Mondale, din Minnesota, ca vicepreședinte.
14 iulie 1978 | Anatoly Scharansky este condamnat pentru agitație antisovietică.
14 iulie 1979 | URSS efectuează teste nucleare.
14 iulie 1983 | Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu vizitează Zimbabwe, la invitația președintelui Robert Mugabe (14-19 iulie 1983, intr-un sejur de cinci zile, in cea de-a doua etapă a turneului oficial al familiei Ceausescu in Africa).
14 iulie 1984 | URSS efectuează teste nucleare in Kazahul de Est.
14 iulie 1988 | 200.000 de demonstrații în Armenia sovietică pentru încorporarea Nagorno-Karabakh.
14 iulie 1997 | Alger: O bombă ucide 21 de persoane și rănește alte 40.
14 iulie 2000 | Camera superioară a Parlamentului german (Bundesrat) a aprobat, la Berlin, un proiect de lege, lansat de cancelarul federal, Gerhard Schroeder, privind acordarea de vize de lucru informaticienilor din afara Uniunii Europene (UE).
14 iulie 2002 | 
Președintele francez Jacques Chirac scapă nevătămat după o tentativă de asasinat, în timpul sărbătorilor de Ziua Bastiliei.
14 iulie 2007 | Rusia se retrage din Tratatul privind forțele armate convenționale din Europa.
14 iulie 2014 | Biserica Angliei votează pentru a permite femeilor să devină episcopi.
14 iulie 2014 | După 7 zile, Israelul a lovit Gaza de 1320 de ori, în timp ce Gaza a lansat 940 de rachete asupra Israelului.
14 iulie 2014 | Guvernul egiptean propune încetarea focului în conflictul dintre Israel și Gaza.
14 iulie 2015 | Sonda spațială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto.
După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto, la ora 11,49 GMT. „Întâlnirea” este considerată de specialiști principalul eveniment spațial al anului 2015.
14 iulie 2015 | Oamenii de știință de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunțat descoperirea unei noi particule subatomice numită pentaquark.
Existența acestui tip de particulă a fost prezisă din 1964 de fizicienii Murray Gell Mann și George Zweig.
14 iulie 2018 | Primul ministru haitian Jack Guy Lafontant demisionează după protestele violente împotriva creșterii prețului combustibilului.
14 iulie 2018 | Peste 300 de persoane au fost ucise în proteste împotriva guvernului președintelui Daniel Ortega din Nicaragua.
14 iulie 2018 | Maria Butina este arestata de FBI la Washington, D.C., acuzata că este agent străin (rus) neînregistrat.
14 iulie 2019 | 
Președintele SUA, Donald Trump, declanșează o controversa rasială printr-o postare pe Twitter, când sugerează unor femei democratice de culoare sa se „întoarcă și sa ajute la refacerea zonelor total distruse și infestate de criminalitate din care au venit” („go back and help fix the totally broken and crime infested places from which they came”).
14 iulie 2021 | Proteste in Cuba: președintele cubanez și primul secretar al Partidului Comunist, Miguel Díaz-Canel, recunoaște că administrația sa nu a reușit să facă față penuriei și a neglijat anumite sectoare. Cu toate acestea, el îi îndeamnă și pe protestatari să nu se lase „mânați de ură”.
- Joi, 14 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 141
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rachetele rusești au lovit clădiri civile și un centru cultural din orașul Vinnytsia, în centrul Ucrainei, ucigând cel puțin 12 persoane – printre care se pare că se numără și un copil – și rănind până la 50 de alte persoane, au declarat medicii.
Atacul asupra orașului Vinnytsia, aflat departe de liniile de front ale războiului, a avut loc la mijlocul dimineții, când străzile erau pline de oameni. Se pare că a lovit un centru de afaceri, dând foc la mașini și trimițând coloane de fum negru și gros deasupra orașului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în legătură cu lovitura: „Ce este aceasta, dacă nu un act deschis de terorism?
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Puterea municipală centralizată a fost restabilită în toate orașele controlate de armata rusă, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării.
„Datorită sprijinului umanitar și administrativ, în prezent, în toate orașele și localitățile populate controlate de forțele rusești a fost restabilită autoritatea municipală centralizată, au fost stabilite livrări de alimente”, a precizat agenția militară.
De asemenea, aceasta a precizat că serviciile municipale și piețele revin treptat la viață, iar locuitorii, împreună cu armata, restaurează infrastructura.
Regiunea Harkov primește lunar sute de tone de transporturi umanitare din Rusia. Industria se revigorează, iar locuitorii, fiind aprovizionați cu alimente de bază, revin la o muncă normală și la o viață liniștită, informeaza TASS.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Cea mai mare parte a caselor din Mariupol ar trebui să fie restaurată până în 2024, a declarat pentru TASS primarul orașului, Konstantin Ivashchenko.
Avem „o muncă enormă de făcut”, a spus el, când a fost întrebat cum avansează lucrările și dacă au fost curățate molozul. „Încă mai există moloz, utilajele au lucrat cel puțin 10 ore pe zi acum, la fel și oamenii”, a declarat primarul într-un interviu.
„Cred că vom reface cea mai mare parte a spațiului rezidențial în 18 luni, până în 2024. Și, cred, un plan de dezvoltare a orașului, un masterplan [pentru perioada] până în 2035, va fi adoptat în acest an”, a declarat Ivășcenko, citat de TASS.
Primarul din Mariupol a mai spus că a propus implicarea prizonierilor de război în lucrările de restaurare a orașului, dar „acest lucru nu este permis de convențiile internaționale”.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Comisia Europeană a propus ţărilor UE un acord cu Azerbaidjanul pentru a creşte importurile de gaze naturale şi a sprijini extinderea gazoductelor necesare pentru aceste importuri, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters.
Memorandumul de înţelegere, care are nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre şi ar putea să fie modificat, face parte din eforturile Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa de gazele naturale ruseşti, ca urmare a războiului din Ucraina.
„Părţile aspiră să sprijine comerţul bilateral cu gaze naturale, inclusiv prin exporturi spre Uniunea Europeană, via Coridorul Sudic de gaze, în valoare de cel puţin 20 de miliarde metri cubi pe an în 2027, în conformitate cu viabilitatea comercială şi cerere de pe piaţă”, se arată în documentul consultat de Reuters şi care este datat 11 iulie.
Anul trecut, conducta Trans-Adriatică (TAP), porțiunea finală a Coridorului Sudic de gaze, a adus peste opt miliarde de meri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan în mai multe ţări din Europa precum Italia.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene susțin că au lovit joi două puncte de control militare și o platformă de aterizare, în cel de-al doilea atac din această săptămână asupra unei zone controlate de Rusia în sudul Ucrainei, relatează Reuters.
Noul atac asupra Nova Kakhovka, în regiunea Herson, a ucis 13 „ocupanți”, potrivit lui Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al administrației regionale din Odesa. Afirmațiile nu au fost verificate în mod independent.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia nu a realizat „niciun avans teritorial semnificativ” în ultimele 72 de ore în Donbas:
Forțele rusești nu au realizat „niciun avans teritorial semnificativ” în ultimele 72 de ore în Donbas, potrivit Ministerului britanic al Apărării.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia ar fi făcut o altă încercare de a bombarda Insula Șerpilor în cursul nopții, potrivit unor oficiali militari.
O actualizare din partea comandamentului operațional al Ucrainei din sudul țării raporta pe 13 iulie că două avioane de luptă rusești au încercat să lovească insula strategică din Marea Neagră, dar au eșuat, deoarece bombele au aterizat în mare.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina afirmă că acordul privind cerealele este „cu siguranță mai aproape” după discuțiile din Turcia.
Ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a declarat că Kievul este „cu siguranță cu un pas mai aproape” de a ajunge la un acord privind exportul de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, după discuțiile cu Rusia, Turcia și ONU, relatează Reuters.
Discuțiile de miercuri de la Istanbul au fost „substanțiale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„A fost posibilă formularea unor elemente ale unui posibil acord pe care Rusia, Ucraina și Turcia îl discută acum în capitalele lor prin intermediul departamentelor lor militare”, a spus ea presei.
Miercuri, 13 iulie, ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a anunțat un acord cu Ucraina, Rusia și ONU în vederea reluării exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia, ceea ce a indicat perspectivele de a pune capăt unei situații de impas care a expus milioane de oameni la riscul de a muri de foame.
Acordul va fi semnat atunci când părțile se vor întâlni din nou săptămâna viitoare și va include controale comune pentru verificarea cerealelor în porturi și asigurarea de către Turcia a siguranței rutelor de export din Marea Neagră pentru cerealele ucrainene, a declarat Akar.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Nu există niciun obstacol din partea Rusiei în calea exportului de cereale ucrainene, partea ucraineană este cea care trebuie să-și curețe porturile de mine, a declarat miercuri ministrul adjunct de externe rus Serghei Vershinin.
„Ministerul rus de Externe și alte agenții sunt reprezentate la reuniunea de la Istanbul. Consultările sunt în curs de desfășurare cu privire la modul în care se poate asigura exportul de cereale ucrainene pe mare”, a declarat el. „Credem că nu ar trebui să existe probleme în acest sens. Am spus-o public la cel mai înalt nivel că există obstacole din partea noastră în calea exporturilor.”
„Este necesar să se înceapă cu deminarea porturilor de către cei care le-au minat. Permiteți-mi să reamintesc, porturile au fost minate de partea ucraineană”, a subliniat el.
14 iulie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a promis că va judeca „criminalii de război” ruși „pentru fiecare picătură de sânge și lacrimă ucraineană”, după ce un atac cu rachete rusești a ucis cel puțin 12 persoane în orașul Vinnytsia din centrul Ucrainei.
Atacul de la Vinnytsia a avut loc în timp ce procurorul ucrainean de top pentru crime de război și autoritățile judiciare din întreaga Europă s-au reunit la Haga pentru a coordona anchetele privind atrocitățile comise de la invazia Rusiei.
Conferința privind răspunderea în Ucraina a început în timp ce Rusia „comite o altă crimă de război”, a scris Kuleba pe Twitter.
14 iulie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a susținut o conferință de presă în care a afirmat că NATO duce un „război hibrid” împotriva Rusiei prin furnizarea de arme Ucrainei.
Zaharova a criticat, de asemenea, decizia Marii Britanii de a aduce personal militar ucrainean în Marea Britanie pentru a se antrena cu arme.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Proiectele de reconstrucție a Ucrainei, care includ investiţii în imediata vecinătate a României, vor fi sprijinite de către autorităţile române, care vor debloca toate procedurile administrative care adesea consumă timp, a scris, joi, pe pagina de Facebook, secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ionuţ Sorin Banciu.
Acesta a avut o întrevedere cu ministrul Mediului şi Resurselor Naturale din Ucraina, Ruslan Strilets, în marja Consiliului informal al miniştrilor Mediului din UE, organizat la Praga, în cadrul căreia s-a discutat despre impactul asupra mediului produs de agresiunea militară rusească, despre evaluarea detaliată a acestor pagube de mediu şi despre soluţiile de refacere şi reconstrucţie ecologică a peisajelor devastate de război.
Reprezentanţii Ucrainei au prezentat miniştrilor Mediului din UE, în cadrul lucrărilor Consiliului informal, un raport cu privire la pagubele de mediu înregistrate în ultimele patru luni.
Astfel, potrivit raportului, statul vecin înregistrează 260 de cazuri de ecocid, peste 2.000 de situaţii de prejudiciu asupra mediului, iar 20% din ariile protejate la nivel naţional sunt ameninţate. De asemenea, 15 centrale nucleare se află sub ameninţare, 40 de atacuri au fost înregistrate asupra depozitelor de hidrocarburi, în timp ce persistă efectele lansării a peste 2.500 de rachete către teritoriul ucrainean.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Specialiștii ruși în eliminarea minelor au curățat minele de pe o suprafață de cca 3.900 ha în auto-proclamatele Republici Populare Donețk și Lugansk (RPD și RPL), a declarat miercuri Mihail Mizintsev, șeful cartierului general și șef al Centrului Național de Management al Apărării din Rusia.
Potrivit lui Mizintsev, care conduce, de asemenea, Comandamentul comun rus de coordonare a răspunsului umanitar în Ucraina, specialiștii ruși continuă operațiunile de deminare în RPD și RPL. „În total, au fost cercetate 3.896,87 hectare, 35 de clădiri, inclusiv 13 instalații importante din punct de vedere social, două poduri și 9,64 kilometri de autostrăzi. Nu mai puțin de 57.087 de obiecte explozive au fost reperate și distruse”, a declarat el.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Mai mult de 477 de tone de ajutoare umanitare au fost livrate populatiei din Donețk și Republica Populară (RPD) și din regiunile Zaporojie și Harkov în cursul zilei, a declarat Mizintsev, potrivit TASS.
„Cinci operațiuni umanitare au fost desfășurate în cursul zilei trecute în Republica Populară Donețk și Lugansk și în regiunile Harkov și Zaporojie. Un total de 477,6 tone de ajutoare umanitare au fost distribuite printre oameni”, a declarat el.
Potrivit lui Mizintsev, care conduce, de asemenea, Comandamentul comun rus de coordonare a răspunsului umanitar în Ucraina, din 2 martie, un total de 43.200,5 t de ajutoare umanitare au fost deja livrate Ucrainei de către Rusia. Au fost desfășurate nu mai puțin de 1.302 operațiuni umanitare.
El a mai spus că, la 13 iulie 2022, au fost efectuate patru operațiuni umanitare în Republica Populară Lugansk, în regiunile Harkov, Zaporojie și Kherson. Nu mai puțin de 314,5 t de alimente și articole de primă necesitate zilnică au fost distribuite oamenilor.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Un înalt oficial rus a declarat că Ucraina trebuie să accepte „realitățile teritoriale” ale situației pentru a relua negocierile de pace cu Moscova, relatează Reuters.
Kievul trebuie să ofere un răspuns clar la propunerile Moscovei ca Ucraina să accepte statutul de „nealiniere” și „non-nucleară” pentru a încheia un acord de pace, a declarat ministrul adjunct de externe rus, Andrey Rudenko, citat de agenția de presă Interfax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, trebuie să recunoască, de asemenea, controlul Rusiei asupra Crimeei și statutul autoproclamatelor „republici populare” pro-ruse din Donețk și Lugansk, potrivit Interfax.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Marea Britanie va oferi un nou pachet de sprijin în valoare de 2,5 milioane de lire sterline procurorilor ucraineni care investighează presupusele crime de război comise de forțele rusești, a anunțat Foreign Office.
Pachetul va include desfășurarea de echipe mobile de justiție la locul unor potențiale crime de război, formarea a până la 90 de judecători și colectarea de probe medico-legale și sprijin din partea experților britanici în domeniul violenței sexuale în conflicte.
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Toți cetățenii ucraineni care primesc cetățenia rusă o fac în mod voluntar, iar acuzațiile Washingtonului că Rusia le ia pașapoartele ucrainene nu sunt altceva decât dezinformare de joasă speță, a declarat miercuri ambasada Rusiei în Statele Unite
14 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Lituania a declarat că va menține restricțiile asupra comerțului din Kaliningrad până când va elabora reguli pentru reluarea comerțului, relatează Reuters.
Executivul Uniunii Europene a declarat ieri că mărfurile rusești sancționate ar putea tranzita teritoriul blocului pe calea ferată, după ce tensiunile dintre Moscova și Lituania, membră a UE, au escaladat din cauza comerțului cu exclava rusă Kaliningrad.
Aseară, Laurynas Kasčiūnas, președintele Comisiei pentru securitate națională și apărare din parlamentul lituanian, declarase: „Desigur, [decizia] este diferită de ceea ce ar fi fost dacă ar fi fost luată de Lituania de una singură. Bineînțeles, decizia Comisiei poate fi privită ca un pas înapoi.”
La 18 iunie, Lituania a blocat tranzitul mărfurilor specificate în sancțiunile europene către și dinspre Kaliningrad.
Ministerul rus de Externe și Kremlinul au declarat că acțiunile Vilniusului au fost ilegale și au contrazis acordurile internaționale. La rândul lor, guvernul lituanian și conducerea UE au remarcat că țara nu a introdus nicio restricție unilaterală sau suplimentară, ci pur și simplu a pus în aplicare, în mod consecvent, sancțiunile europene actuale.
14 iulie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat o lege care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru instigare la acțiuni împotriva securității Rusiei, într-un moment în care Moscova reprimă toate vocile care se opun ofensivei sale militare în Ucraina
(AFP) – În virtutea noilor dispoziții, publicate joi pe portalul cu legile semnate de Vladimir Putin, îndemnurile publice ale unor indivizi de a acționa împotriva securității Rusiei vor fi de acum încolo pedepsite cu sentințe cuprinse între doi și patru ani de închisoare. Pedeapsa poate ajunge la cinci ani de închisoare în cazul unor îndemnuri difuzate de mass-media și la șapte ani de închisoare, dacă acestea sunt făcute în grup organizat.
De asemenea, Vladimir Putin a parafat un text care înăsprește restricțiile impuse indivizilor şi organizațiilor desemnate drept „agenți ai străinătății”, sintagmă utilizată pentru a-i reprima pe criticii Kremlinului.
O altă măsură prevede o pedeapsă ce poate ajunge până la 20 de ani de închisoare, pentru orice cetățean care participă la un conflict într-o ţară străină care contravine intereselor Rusiei.
14 iulie 2022 | /TASS/ Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a reținut complici ai unui grup terorist activ în Siria implicați în strângerea de fonduri pentru militanții sirieni sub pretextul carității, a declarat joi biroul de presă al FSB.
„Serviciul Federal de Securitate a reținut pe teritoriul Republicii Kabardino-Balcanice, al regiunilor Astrahan, Volgograd, Samara și Moscova cinci cetățeni ruși – complici ai organizației teroriste internaționale Hay’at Tahrir al-Sham [scoasă în afara legii în Rusia] care activează în prezent pe teritoriul sirian”, a declarat biroul de presă.
La instrucțiunile emisarilor organizației teroriste, indivizii reținuți au înființat o rețea interregională ramificată pentru colectarea, acumularea și transferul de fonduri în conturi și carduri bancare înregistrate în numele unor terțe părți, a precizat FSB.
„Fondurile primite sub pretextul unei activități caritabile au fost trimise pentru nevoile militanților în zona Idlib din Republica Arabă Siriană, controlată de teroriști”, a precizat biroul de presă.
Agenții FSB au găsit la reședința suspecților mijloace de comunicare, instrumente de plată și alte documente care confirmă activitatea ilegală a acestora. Anchetatorii au deschis dosare penale împotriva suspecților sub acuzația de complicitate la activități teroriste, a precizat FSB.
14 iulie 2022 | Relația bilaterală dintre România şi Franţa este la cel mai important nivel din ultimele trei decenii, de când ţările noastre împărtăşesc iar aceleaşi valori şi principii, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă, joi, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.
„Ziua de 14 iulie are o rezonanţă deosebită pentru cetăţenii francezi şi pentru toate naţiunile libere şi democratice, care rămân ataşate principiilor Libertăţii, Egalităţii şi Fraternităţii.
Pentru România, semnificaţia este cu atât mai puternică. Alianţa solidă care leagă ţările noastre are ca fundament o prietenie ce durează de secole, izvorâtă din rolul Franţei şi al francezilor în formarea statutului român, dar şi de contribuţia în arte, ştiinţe, economie a românilor care au ales ca Franţa să fie a doua lor patrie. Astăzi, relaţia noastră bilaterală este la cel mai important nivel din ultimele trei decenii, de când ţările noastre împărtăşesc iar aceleaşi valori şi principii. Parteneriatul Strategic, performanţa deosebită a Preşedinţiei franceze a Consiliului UE, componenta economică sunt argumente pentru a face şi mai puternică prietenia şi colaborarea noastră”, a scris Nicolae Ciucă, joi, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului.
14 iulie 2022 | (Reuters) Actorul Kevin Spacey, laureat al premiului Oscar, a pledat joi, în fața unui tribunal londonez, nevinovat la acuzațiile de infracțiuni sexuale care datează de aproape 20 de ani.
Spacey a spus în mod clar ca este „nevinovat” atunci când i s-au adus cinci acuzații la tribunalul penal central Old Bailey din Londra.
14 iulie 2022 | (Reuters) Autoritățile croate au desfășurat joi o serie de avioane pentru stingerea incendiilor și zeci de pompieri și soldați în efortul de a limita trei incendii majore de-a lungul coastei adriatice a țării.
Incendiile, alimentate de vânturi puternice, au izbucnit la începutul acestei săptămâni, când flăcările au cuprins tufișuri uscate și vegetație joasă în zonele din Zadar și în Sibenik. Aproximativ 20 de case au ars, au declarat autoritățile. Nu au fost raportate victime.
14 iulie 2022 | (Reuters) Un tribunal suedez a condamnat joi un fost oficial iranian la închisoare pe viață pentru rolul său în execuția în masă și torturarea prizonierilor politici în anii 1980.
Hamid Noury, în vârstă de 61 de ani, care a fost arestat pe un aeroport din Stockholm în 2019, a fost acuzat de crime de război pentru execuția în masă și torturarea prizonierilor politici la închisoarea Gohardasht din Karaj, Iran, în 1988
14 iulie 2022 | Guvernul italian condus de Mario Draghi se află în pericol joi, după ce Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem), membră a coaliţiei de guvernare, a decis să nu participe la votul de încredere asupra unui decret-lege discutat în Senat, transmite AFP.
Giuseppe Conte, fost prim-ministru şi actualul lider al M5S, a anunţat miercuri seară că senatorii partidului său vor ieşi din sală la votul de încredere solicitat de guvern.
Decretul-lege în cauză conţine un pachet de măsuri de circa 10 miliarde de euro pentru ajutorarea familiilor şi firmelor în faţa inflaţiei, dar şi o măsură pentru facilitarea construirii unui incinerator de deşeuri la Roma. Or, lupta contra unor astfel de incineratoare reprezintă un element esenţial al politicii M5S.
La votul de săptămâna trecută în Camera Deputaţilor, partidul a votat pentru încrederea în guvern, dar s-a abţinut ulterior la votul concret asupra decretului-lege.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.