| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 147 | ZIUA 512 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ziua Aviației Române şi a Forţelor Aeriene – la sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.
20 iulie 802 | Carol cel Mare primește cadou de la califul Harun al-Rashid, la Aachen, elefantul Abul Abbas, împreună cu alte daruri.
20 iulie 1402 | Bătălia de la Ankara – Timur, conducător al Imperiului Timurid, învinge forțele Imperiului Otoman ale sultanului Baiazid I.
20 iulie 1514 | În urma înfrângerii răscoalei țărănești condusă de el, Gheorghe Doja a fost torturat și executat din ordinul lui Ioan Zapolya.
20 iulie 1808 | 
Napoleon decide ca toți evreii francezi să adopte un nume de familie
20 iulie 1810 | Cetățenii din Bogotá, Columbia, declară independența față de Spania.
20 iulie 1848 | Manifestație de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertății”) împotriva încălcării teritoriului țării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august)
20 iulie 1896 | A apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.
20 iulie 1919 | Reorganizată și întărită, armata maghiară declanșează atacul împotriva unităților române staționate de-a lungul Tisei
Unicul scop declarat al atacului era obligarea românilor de a se conforma deciziei Antantei privind linia de demarcație. Atacul a fost pornit în zona de sud (Mindszent–Csongrád) și în centru (Szolnok).
În primele patru zile ale ofensivei, ungurii obțin câteva succese. Armata română se retrage organizat, apoi, la 25 iulie, contraatacă. Avansul este foarte rapid: la 1 august romanii ocupa Mezőkövesd, la 2 august Cegléd, iar la 4 august Budapesta, unde organizeaza o defilare.
Pe fundalul acestor evenimente, la 1 august, Béla Kun fuge la Viena, unde este arestat.
In Republica Socialista Maghiara se formează un guvern nou, condus de socialistul Gyula Peidl, înlăturat peste doar șase zile de un alt guvern, condus de István Friedrich.
20 iulie 1923 | Mexicanul Pancho Villa se deplasează cu mașina personală, însoțit de garda de corp înarmată, spre Hidalgo del Parral; ucigași angajați de președintele mexican Alvaro Obregon îl atacă și îl ucid cu 47 de gloanțe.
20 iulie 1925 | Din inițiativa P.C.dR.-ului şi a U.T.C.-ului, s-a constituit Uniunea Studenților Independenți, așa-zisa organizație democratică, de front unic, care reunea studenții pe o platformă comună de luptă împotriva anumitor curente existente în universități.
Sarcinile creionate de P.C.R. pentru U.S.I. erau „apărarea intereselor generale ale studențimii, a prestigiului culturii şi științei românești”. La 23 august 1925 apare si organului de presă al USI, „Viața universitară”.
20 iulie 1927 | 
Regele Ferdinand I Întregitorul sau Lealul, cum i s-a mai spus, se stinge din viată la castelul Pelișor, la 62 de ani
20 iulie 1927 | Prințul Mihai, devine, la numai 5 ani, rege al României, în urma decesului bunicului său, Regele Ferdinand I.
20 iulie 1940 | Danemarca părăsește Liga Națiunilor.
20 iulie 1944 | 
Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler supraviețuiește atentatului din 20 iulie 1944, o încercare de asasinat condusă de colonelul Claus von Stauffenberg.
20 iulie 1944 | La Bombay, India, autoritățile anunță o epidemie holerică care a ucis 34.000 de oameni în trei luni.
20 iulie 1951 | Regele Abdullah I al Iordaniei este asasinat de un palestinian în timp ce participa la rugăciunile de vineri în Ierusalim.
20 iulie 1952 | Ceremonia de deschidere a celei de-a XV-a ediție a Jocurilor
20 iulie 1954 | 
Șeful serviciului secret vest-german, Otto John (45 de ani), defectează Germania de Est (RDG).
Cu zece ani in urma, pe 20 iulie 1944, John fugise în Marea Britanie, după ce lovitura de stat împotriva lui Adolf Hitler a eșuat. La presiunea britanicilor, el a devenit, mai târziu, președinte al nou creatului Birou Federal pentru Protecția Constituției (agenția internă de informații din Germania de Vest) în 1950.
Pe 20 iulie 1954, după ce a participat la o adunare comemorativa a complotiștilor anti-Hitler (din iulie din 1944), a dispărut. Apoi, la 22 iulie 1954, Republica Federală Germania suporta o lovitură de șoc: radioul din Berlinul de Est relata că Otto John a decis să rămână în RDG. A doua zi, 23 iulie, John își face efectiv apariția în Berlinul de Est, afirmând că dorește să se mute acolo.
Prima sa ieșire publică are loc la 11 august 1954 [1], in cadrul unei conferințe de presă. Înconjurat de poliția secretă sovietică și est-germană, John a criticat avansata „restaurare a forțelor care au pus cândva național-socialiștii la putere și au contribuit la menținerea lor acolo”. El a sancționat, totodată, politicile lui Konrad Adenauer, de remilitarizare și integrare în Blocul de Vest, ceea ce, în opinia sa, a împiedicat reunificarea Germaniei, cat si numirea unor foști naziști in înalte funcții, precum Theodor Oberländer și Reinhard Gehlen.
La scurt timp după aceea, John este trimis în Uniunea Sovietică și audiat timp de câteva săptămâni. Practic, din august până în decembrie, Otto John ar fi fost interogat de KGB, la Moscova; apoi a revenit in Berlinul de Est, unde și-a reluat discursurile îndreptate împotriva Germaniei de Vest. În acea perioadă, a fost supravegheat de serviciul de securitate al Germaniei de Est, Staatssicherheit.
Ca membru al grupului de conspiratori împotriva lui Hitler (din iulie 1944), și, ulterior, combatant vocal in procesele împotriva criminalilor de război naziști, John își făcuse o serie de dușmani în cercurile naționaliste conservatoare și de dreapta din RFG
In plus, imediat după plecarea sa în Berlinul de Est, presa vest-germana a lansat o campanie de defăimare împotriva lui; „Spiegel” l-a acuzat de îndeplinirea „amatoriceasca” a obligațiilor sale, precum și de înclinații homosexuale și de alcoolism.
Cu toate acestea, la 12 decembrie 1955, John s-a întors în RFG, unde a fost arestat instantaneu. Aici a susținut că mutarea sa în Berlinul de Est nu a fost voluntară, si că a fost răpit de KGB. Deoarece explicațiile sale nu au părut credibile, el a fost acuzat de trădare și condamnat la patru ani de închisoare, dar a fost eliberat la 28 iulie 1958.
Otto John și-a exprimat amărăciunea cu privire la faptul că, în instanța care l-a găsit vinovat, existau judecători care fuseseră în funcție în timpul erei lui Hitler. Potrivit lui Markus Wolf, Otto John fusese drogat și răpit, printr-un cunoscut, dr. Wohlgemuth. El nu ar fi vrut să defecteze, dar, după răpire, ar fi considerat că a fost compromis iremediabil si ar fi fost, astfel, nevoit sa rămână in Est. „Rolul meu a fost să joc rolul patriotului la evenimentele (…) din zona sovietică și să vând iluzia reunificării.” – a declarat Otto John.
Foarte puțini au fost însă cei care au acceptat ca verosimila ipoteza răpirii. Până la moartea sa, în 1997, Otto John a luptat în zadar pentru reabilitarea imaginii sale si pentru anularea condamnării si acuzațiilor formulate împotriva sa.
Un argument in defavoarea teoriei răpirii a fost si faptul ca autoritățile est-germane si sovietice nu l-au tratat niciodată ca pe un prizonier, după sosirea sa în RDG, punandu-i la dispoziție tot confortul material posibil. După ce a fost interogat în Uniunea Sovietică, John a fost readus în RDG la începutul lunii decembrie 1954. Ulterior, a lucrat pentru Institutul German de Istorie Contemporană din Berlin, unde is-a oferit un birou, i s-a pus la dispoziție o secretară, o mașină cu șofer și o casă situata lângă un lac din Schmöckwitz.
In același timp, toti cei din personalul de serviciu, șoferul și escortele permanente erau angajați ai Ministerului Securității Statului (Ministerium für Staatssicherheit sau MfS). Biroul său, camerele sale private și chiar în mașina lui John erau permanent supravegheate. Intersant este insa ca, deși John a fost monitorizat non-stop in RDG, el a putut „scăpa” in Berlinul de Vest la 12 decembrie 1955, cu ajutorul unui prieten jurnalist si, dupa ce a ispășit aproape două treimi din pedeapsa stabilita de patru ani, a fost eliberat din închisoare.
–
[1] „Săptămâna trecută, după 22 de zile de „împachetări comuniste”, Otto John s-a confruntat cu o conferință de presă la Berlinul de Est, care a fost deschisă si corespondenților occidentali. […] Fostul șef de securitate al Adenauer a citit o declarație de șase pagini la microfon, apoi a răspuns liber la întrebările venite de la 300 de corespondenți, timp de o oră. Esențialul declarației sale: el a preferat sa rămâna alături de comuniști pentru că „naziștii și militarii din Germania de Vest sunt din nou la putere” și „axa Bonn-Paris este doar un instrument al americanilor”. Americanii, a spus el, (lucru de care si-a dat seama după recenta sa vizită la Washington), sunt „de-a dreptul nebuni si isterici de teama comunismului”. (Time, 23 august 1954)
20 iulie 1956 | SUA efectuează teste nucleare atmosferice pe insula Bikini.
20 iulie 1956 | Marea Britanie refuză să împrumute bani Egiptului, pentru a construi barajul Aswan.
20 iulie 1956 | Franța recunoaște independența Tunisiei.
20 iulie 1958 | Regele Hussein al Iordaniei întrerupe relațiile diplomatice cu UAR.
20 iulie 1960 | URSS recuperează 2 câini; primele ființe care se întorc in viata din spațiu.
20 iulie 1960 | Șeful Departamentului de Fizică al Institutului Tehnologic din Israel, Kurt Sitte, este arestat pentru spionaj
20 iulie 1961 | Forțele militare franceze reprima asediul tunisian al Bizertei.
20 iulie 1962 | Franța și Tunisia reiau relațiile diplomatice.
20 iulie 1972 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada.
20 iulie 1973 | Senatul SUA adoptă Legea puterilor de război.
20 iulie 1974 | Turcia invadează Ciprul
20 iulie 1975 | India expulzează trei reporteri de la „The Times”, „The Daily Telegraph” și „Newsweek”, după ce aceștia au refuzat să semneze un angajament de a respecta cenzura guvernamentală.
20 iulie 1977 | Agenția Centrală de Informații din SUA publică documente în temeiul Legii privind libertatea informației, care dezvăluie că s-a angajat în experimente de control mental.
20 iulie 1983 | Franța efectuează teste nucleare la atolul Mururoa.
20 iulie 1988 | Michael Dukakis a fost nominalizat la președinția democratică.
20 iulie 1989 | Guvernul birmanez îl pune în arest la domiciliu pe autorul Aung San Suu Kyi.
20 iulie 1992 | Václav Havel demisionează din funcția de președinte al Cehoslovaciei, după ce Slovacia își declară independența.
20 iulie 1994 | Liderul suprem al Coreei de Nord, Kim Il-sung, este plasat într-un mausoleu public, la Palatul Soarelui Kumsusan.
20 iulie 1994 | 
Alexandr Lukaşenko este inaugurat ca primul președinte al Belarusului.
20 iulie 1996 | În Spania, o bombă ETA care explodează într-un aeroport ucide 35 de persoane.
20 iulie 1999 | Falun Gong este interzis în Republica Populară Chineză.
20 iulie 1969 | Apollo 11 realizează cu succes prima aterizare cu echipaj uman pe Lună, în Marea Liniștii. Americanii Neil Armstrong și Buzz Aldrin devin primii oameni care vor păși pe Lună, cca 7 ore mai târziu.
20 iulie 1974 | Ocupația turcească a Ciprului | forțe din Turcia invadează Cipru, după o lovitură de stat organizată de dictatorul Greciei, împotriva președintelui Makarios.
20 iulie 1976 | Nava spațială americană „Viking–1″ a atins suprafața planetei Marte.
20 iulie 1992 | Václav Havel demisionează din funcția de președinte al Cehoslovaciei.
20 iulie 2000 | 
Teroristul Carlos Șacalul dă în judecată Franța, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru că ar fi fost torturat.
20 iulie 2001 | Italia: Se deschide, la Genova, cel de-al 27-lea summit anual al G8. Un protestatar italian la Genova, Carlo Giuliani, este împușcat de poliție.
20 iulie 2005 | Canada devine a patra țară din lume care legalizează căsătoria între persoane de același sex, după ce proiectul de lege C-38 primește aprobarea regală.
20 iulie 2014 | Forța israeliană de apărare intră în Shuja’iyya, un cartier populat al orașului Gaza, ca parte a ofensivei terestre axate pe distrugerea tunelurilor care trec frontiera cu Israelul.
20 iulie 2017 | Ultima luptă care are loc în orașul irakian Mosul, orașul fiind eliberat de militanții ISIS.
20 iulie 2017 | 
Elon Musk anunță că are „aprobarea verbală a guvernului” pentru a construi Hyperloop, cu care distanța dintre New York și Washington, D.C. se va reduce la 29 de minute
20 iulie 2017 | China anunță un plan împotriva „gunoiului străin”, care interzice 24 de categorii de deșeuri din plastic și reciclabile, începând din 2018
20 iulie 2020 | Regatul Unit suspendă tratatul de extrădare cu Hong Kong, în urma noilor legi chineze de securitate pentru teritoriu
20 iulie 2021 | Jeff Bezos a devenit al doilea miliardar care a ajuns la marginea spațiului.
După ce a renunțat la funcția de CEO la începutul acestei luni, fondatorul Amazon a efectuat marți, împreuna cu alți trei colegi de echipaj, primul zbor la bordul unei rachete (New Shepard Blue Origin) construite de o companie pe care Bezos a lansat-o special in acest scop. In aceasta călătorie, cu durata de 11 minute, a luat parte fratele său, Mark Bezos, precum și cei mai în vârstă și cei mai tineri oameni care au zburat vreodată în spațiu – Wally Funk (82 de ani) și Oliver Daemen (18 ani), al cărui loc a fost plătit de tatăl său, Joes, CEO al Somerset Capital Partners.
Decolarea a avut loc din Van Horn, Texas, la scurt timp după ora 9 dimineața ET. Data de 20 iulie aleasa pentru zborul inaugural este semnificativă – în aceeași zi, in 1969, Neil Armstrong și Buzz Aldrin, la bordul lui Eagle, au devenit primii oameni care au aterizat pe Lună.
- Miercuri, 20 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 147
20 iulie 2022 |
Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că Occidentul nu poate oferi lumii propriul lui model de viitor. In prezent, a spus el, se formează o nouă ordine mondială, o alternativă la lumea unipolară existentă până acum, care va fi, „mai justă şi mai orientată social”, relatează agențiile de presă EFE şi News.ru.
„Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor (…) Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă”, a spus Putin, la forumul ‘Idei puternice pentru un nou viitor’, desfășurat la Moscova.
Această nouă ordine mondială, potrivit lui Putin, vine să înlocuiască lumea unipolară care, „prin natura sa, frânează dezvoltarea civilizației’.
Președintele rus susține că, în prezent, elitele lumii occidentale ‘au intrat în panică’ întrucât alte centre mondiale de dezvoltare îşi prezintă viziunea lor asupra viitorului lumii.
„Oricât s-ar strădui elitele occidentale şi aşa-zisele elite supranaţionale să conserve ordinea existentă, se apropie o eră nouă, o nouă etapă în istoria lumii. Doar statele cu adevărat suverane pot garanta o dinamică de creştere ridicată”, a mai spus el.
La 24 februarie a.c., Vladimir Putin a ordonat armatei sale să invadeze ţara vecină Ucraina, stat suveran şi independent, a cărei integritate teritorială Rusia se angajase să o apere în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta (1994). Războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe care Kremlinul îl numeşte ‘operaţiune specială’, a dus la izolarea ţării pe plan internaţional şi i-a atras o serie de sancţiuni dure care au drept scop descurajarea maşinăriei de război ruse, potrivit experţilor.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Parlamentul lituanian a ratificat miercuri aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO
Forul legislativ de la Vilnius a adoptat ratificarea Protocolului privind aderarea Finlandei cu 111 voturi şi documentul similar pentru Suedia cu 112 voturi.
Ulterior în cursul zilei de miercuri, președintele Gitanas Nauseda a promulgat cele două acte normative, încheind astfel procedura de ratificare din partea Lituaniei.
Potrivit lui Nauseda, aderarea Finlandei şi a Suediei la organizaţia euro-atlantică reprezintă un pas semnificativ în direcţia consolidării securităţii în regiunea Mării Baltice şi în flancul estic al NATO.
”Este atât o decizie istorică, cât şi o oportunitate istorică pentru NATO de a deveni o alianţă mai puternică şi mai robustă. Finlanda şi Suedia aparţin familiei naţiunilor baltice şi nordice şi sunt bucuros că acum cooperarea noastră în domeniul securităţii va trece la un nou nivel”, a adăugat şeful statului lituanian.
La rândul său, premierul lituanian Ingrida Simonyte a scris pe Twitter că ratificarea din parlamentul de la Vilnius constituie ”încă un pas către aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO şi către o Europă mai sigură”.
La Summitul NATO de la Madrid, din 28-30 iunie, Finlanda şi Suedia au fost invitate să devină membre ale NATO, după ce în 18 mai cele două ţări au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie. Semnarea protocoalelor de aderare a celor două ţări nordice de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles în 5 iulie.
Din 1994, Finlanda şi Suedia participă la programul ‘Parteneriat pentru Pace’.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: China învață lecții din războiul purtat de Rusia în Ucraina, care o fac pregătită să folosească forța împotriva Taiwanului, a estimat, miercuri, șeful CIA, Bill Burns.
„Ni se pare că (războiul din Ucraina, aşa cum este văzut de Beijing,) nu afectează cu adevărat întrebarea dacă liderii chinezi ar putea alege să folosească forţa împotriva Taiwanului în următorii ani, ci când şi cum vor face asta”, a declarat directorul CIA (principalului serviciu de informaţii al SUA).
Invitat al Forumului privind Securitatea de la Aspen, în Statele Unite, el a relativizat, totuşi, riscurile ca preşedintele Xi Jinping să treacă la acţiune până la sfârşitul anului asupra Taiwanului, în timp ce unii cred că este posibil o astfel de declanşare după o întâlnire importantă a partidului comunist la putere.
Beijingul este probabil „îngrijorat” urmărind războiul din Ucraina, a analizat şeful CIA, considerându-l un „eşec strategic” pentru Vladimir Putin care credea ca va putea răsturna puterea de la Kiev într-o săptămână.
Bill Burns a estimat că Beijingul a văzut astfel dovada „că nu obţii victorii rapide şi decisive” fără a pune suficientă greutate militară în bătălie.
„Cred că lecţia pe care o învaţă liderii chinezi şi militarii este că se impune strângerea unei forţe dominante la scară largă” pentru a câştiga, a mai declarat el, precizând, de asemenea, importanţa „controlului spațiului informațional” şi pregătirii pentru potențiale sancţiuni economice.
Directorul CIA a mai estimat, în linia declarațiilor anterioare ale Washingtonului, că, în ciuda sprijinului său verbal, China nu oferă sprijin militar Rusiei în războiul său din Ucraina.
Statele Unite sunt îngrijorate de presiunea militară tot mai mare a Beijingului în ultimii ani împotriva Taiwanului, o insulă democrată pe care China o consideră parte a teritoriului său, pe care a promis ca o va lua înapoi într-o zi.
20 iulie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia respinge ideea reluării negocierilor de pace cu Ucraina, acuzând-o că nu merită „atenția serioasă a unor oameni serioși”.
Lavrov a declarat că ședința anterioară a demonstrat că Ucraina nu are „dorința de a discuta ceva serios”. El a continuat: „Pur și simplu nu vor putea niciodată să articuleze ceva care să merite atenția serioasă a oamenilor serioși”. „[Discuțiile de pace] nu au niciun sens în situația actuală”.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Blocul comercial Mercosur din America de Sud a refuzat cererea lui Zelenski de a se adresa la viitorul său summit.
Membrii blocului, Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay, nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la cererea pe care acesta a adresat-o Paraguayului săptămâna trecută, potrivit ministrului adjunct al relațiilor externe, Raul Cano, care a refuzat să precizeze care state s-au opus.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Bombardamentele ucrainene au avariat grav podul crucial Antonivski, din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, controlată de Rusia, au declarat autoritățile regionale instalate de Moscova.
Podul – unul dintre singurele două puncte de trecere pentru forțele rusești către teritoriul pe care l-au ocupat pe malul vestic al râului Dnipro, în sudul Ucrainei – a fost o țintă cheie pentru forțele ucrainene în ultimele zile.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a făcut apel la parlamentarii americani să furnizeze mai multe arme pentru a lupta împotriva „Jocurilor Foamei ale Rusiei”, într-un discurs emoționant de 15 minute, adresat membrilor Camerei Reprezentanților și Senatului.
„Cer arme, arme care să nu fie folosite pentru a purta un război pe pământul altcuiva, ci pentru a proteja propria casă și dreptul de a te trezi în viață în acea casă”, a spus ea, adăugând că armele americane ar putea contribui la asigurarea unei „mari victorii comune”.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA vor furniza Ucrainei încă patru sisteme avansate de rachete de precizie Himars, a anunțat secretarul apărării, Lloyd Austin.
„Ucraina are nevoie de putere de foc și de muniție pentru a rezista acestui baraj [rusesc] și pentru a riposta”, a declarat acesta.
În plus, SUA vor furniza muniție suplimentară pentru sistemul de rachete ghidate cu lansare multiplă (Gmlrs), care poate lovi cu precizie ținte aflate la o distanță de până la 80 km.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană va mobiliza o a cincea tranșă de asistență militară, în valoare de 500 de milioane de euro, pentru a sprijini în continuare Ucraina.
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că regiunea „rămâne concentrată și fermă în sprijinul acordat Ucrainei, alături de parteneri”
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul de externe al Rusiei a declarat că „sarcinile” militare ale Moscovei se extind acum dincolo de estul regiunii Donbas, pentru a ocupa permanent zone întinse din sudul Ucrainei.
Serghei Lavrov a precizat că Rusia ar putea urmări să obțină mai mult teritoriu de-a lungul liniilor de front din Ucraina, numindu-l un tampon împotriva artileriei cu rachete Himars, furnizată de SUA.
„Acum, geografia este diferită”, a declarat Lavrov. „Nu este vorba doar de Donețk și Lugansk, ci și de Herson, Zaporojie și o serie de alte teritorii”.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Rusia înregistrează o activitate sporită a mijloacelor comerciale occidentale de informații în regiunea Kursk din Rusia, afirmă Iulia Zhdanova, membră a delegației ruse la discuțiile de la Viena privind securitatea militară și controlul armamentului.
Ea a precizat că, pe lângă Crimeea, regiunea Kursk se află în raza de acțiune a sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune M142 HIMARS, fabricate de SUA.
„Din câte am înțeles, regiunea Kursk din Federația Rusă se află în raza de acțiune a sistemelor menționate mai sus și observăm o activitate sporită a mijloacelor comerciale occidentale de informații în această zonă”, a declarat ea la reuniunea Forumului OSCE pentru cooperare în domeniul securității, potrivit site-ului Ministerului rus de Externe.
„În acest sens, îi avertizăm încă o dată pe supraveghetorii occidentali ai Kievului împotriva provocărilor prost concepute care pot duce la o escaladare și mai mare a situației. Reamintim cuvintele președintelui Vladimir Putin, care a declarat că ‘încă nu am început nimic serios’. Repetăm: toate amenințările la adresa securității țării noastre care provin din Ucraina vor fi eliminate într-un fel sau altul în cadrul procedurii de autoapărare, în conformitate cu Carta ONU”, a adăugat ea.
Anterior, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a afirmat că SUA vor anunța săptămâna aceasta un pachet suplimentar de ajutor pentru Ucraina, care va include patru sisteme HIMARS. Anterior, SUA a dat Ucrainei un total de 12 sisteme HIMARS.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Lituania va oferi Ucrainei un sprijin militar suplimentar, a anunțat miercuri Ministerul lituanian al Apărării. În pachet vor fi incluse transportoare blindate pentru trupe M13 și M577, precum și muniție pentru pregătirea rezervelor.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană a stabilit planuri de urgență pentru a-și reduce consumul de gaze, pe fondul temerilor că Rusia ar putea întrerupe aprovizionarea în timpul iernii.
Aceasta a propus un obiectiv voluntar pentru ca țările să își limiteze consumul cu 15% din august până în martie, acuzând Kremlinul că foloseste exporturile de gaze ca pe o arma.
„Rusia ne șantajează. Rusia folosește energia ca pe o armă”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferințe de presă.
20 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritatea de supraveghere a comunicațiilor din Rusia a declarat că ia măsuri pentru a pedepsi Fundația Wikimedia, care găzduiește enciclopedia online Wikipedia, pentru încălcarea legislației ruse în legătură cu conflictul din Ucraina.
20 iulie 2022 | 
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat miercuri că schimbările climatice reprezintă o urgenţă, dar nu a făcut nicio declaraţie oficială în acest sens. El a anunţat un pachet modest de măsuri executive şi a promis eforturi mai agresive, relatează Reuters.
Biden a făcut aceste comentarii în timpul unei vizite în Massachusetts, în contextul în care un val de căldură istoric se abate asupra Europei şi Statelor Unite. Aproximativ 100 de milioane de americani, de la New York la Las Vegas, vor fi sub avertizare de căldură în această săptămână.
”Schimbările climatice sunt literalmente o ameninţare existenţială pentru naţiunea noastră şi pentru lume”, a spus Biden. ”Este o urgenţă, o urgenţă, şi aşa o voi privi”.
20 iulie 2022 | Comisia Europeană a transmis miercuri un nou avertisment Ungariei în cadrul unei proceduri putând duce la suspendarea sau reducerea anumitor fonduri plătite acestei ţări din cauza încălcării statului de drept, notează AFP.
„Comisia consideră că Ungaria nu a depus măsurile corective adecvate”, a indicat executivul european într-un comunicat remis AFP, confirmând o informaţie publicată în jurnalul ungar Népszava.
La sfârșitul lui aprilie, Bruxellesul a declanşat, in premiera, acest mecanism de „condiţionalitate” împotriva Budapestei, din cauza preocupărilor privind utilizarea bugetului european de către Ungaria lui Viktor Orban, legate de condiţiile de atribuire a contractelor publice, de lipsa control şi transparenţă în utilizarea fondurilor şi deficienţe în lupta împotriva fraudei şi corupţiei.
Dar răspunsul Ungariei la scrisoarea care iniția procedura a fost considerat insuficient, iar comisarul pentru buget, Johannes Hahn, a fost însărcinat miercuri să trimită o nouă scrisoare autorităților ungare.
Această scrisoare expune „măsurile” (suspendarea sau reducerea anumitor fonduri europene) pe care Comisia intenţionează să le propună Consiliului – reprezentând statele membre -, potrivit executivului european care nu a dorit să le dezvăluie.
Guvernul ungar are la dispoziţie o lună pentru a răspunde şi a propune noi măsuri corective astfel încât să remedieze deficienţele identificate. În cazul în care reacţia ungară tot nu mulţumeşte Comisia, aceasta din urmă va supune Consiliului, care este responsabil pentru decizia finală, sancţiunea avută în vedere. Statele membre urmează să decidă cu majoritate calificată (cel puţin 15 state din 27 reprezentând 65% din totalul populaţiei UE).
Executivul european subliniază, totuşi, că „rămâne deschis dialogului pentru a găsi soluţii”.
Comisia şi Ungaria sunt, de asemenea, în discuţii pentru a debloca planul de redresare post-COVID-19 al acestei ţări, care prevede 5,8 miliarde de euro subvenţii ale UE – o sumă revizuită în scădere la sfârşitul lui iunie de la 7,2 miliarde de euro planificate iniţial.
Comisia a refuzat până în prezent să dea undă verde acestui plan din motive legate şi de situaţia statului de drept în această ţară. Fără un acord asupra Planului de Relansare şi Rezilienţă al Ungariei până la sfârşitul anului, 70% din subvenţii vor fi pierdute, mai scrie AFP
20 iulie 2022 | 
Fostul preşedinte american Donald Trump a asistat miercuri, într-o biserică din New York, la funeraliile primei sale soţii, Ivana, decedată săptămâna trecută, la vârsta de 73 de ani, relatează AFP.
Trump a fost însoţit de copiii săi mai mari, Donald Jr, Ivanka şi Eric, care şi-au luat adio de la mama lor, şi de actuala sa soţie, Melania, fostă primă doamnă a Statelor Unite.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.