| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 157 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
30 iulie 579 | Benedict I pune capăt domniei sale ca Papa Catolic
30 iulie 762 | Orașul Bagdad este fondat de califul Al-Mansur.
30 iulie 1178 | Frederic I (Barbarossa), împăratul Sfântului imperiu Roman, a fost încoronat rege al Burgundiei.
30 iulie 1619 | SUA: În Virginia sunt aduși, din Africa, primii sclavi negri.
30 iulie 1656 | Bătălia de la Varșovia: Forțele suedeze sub comanda regelui Carol X Gustav înving forțele polono-lituaniene..
30 iulie 1811 | Părintele Miguel Hidalgo y Costilla, lider al insurgenței mexicane, este executat de spanioli la Chihuahua, Mexic.
30 iulie 1863 | 
Președintele Abraham Lincoln emite ordinul „ochi pentru ochi”, de a împușca un prizonier rebel pentru fiecare prizonier negru împușcat.
30 iulie 1878 | Începe antisemitismul german, în timpul alegerilor Reichstag.
30 iulie 1894 | Se naște poetul Păstorel Teodoreanu (d. 17 martie 1964, București, Republica Populară Română)
30 iulie 1902 | Protestatarii antisemiți atacă procesiunea funerară a rabinului Iosif (NYC)
30 iulie 1903 | Rusia: începe al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Social Democrat; se produce sciziunea „bolșevicilor” (majoritari) Lenin, Troțki, Martov, de „menșevici” (minorotari) (Plehanov, Axelrod).
30 iulie 1905 | Pactul olandez al sindicatului muncitoresc, NVV
30 iulie 1907 | Rusia și Japonia semnează un acord care garantează libertatea Chinei, recunoscându-și reciproc interesele speciale
30 iulie 1912 | Moare Împăratul Meiji; succedat de fiul său, Yoshihito (Împăratul Taishō).
30 iulie 1914 | 
Primul Război Mondial: Scrisoare din partea ambasadorului britanic în Franța, către Ministrul de Externe britanic, Sir Edward Grey, cu privire la atitudinea Franței față de situația internațională.
Această sursă este un extras dintr-un raport al ambasadorului britanic în Franța, către ministrul de externe, Sir Edward Grey, în iulie 1914. Marea Britanie a intrat în război cinci zile mai târziu (4 august).
Pe fondul unor relații deja tensionate in Europa, la 28 iunie 1914 naționaliștii sârbi l-au asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand al Austriei. În replică, o lună mai târziu, pe 28 iulie, Austria a declarat război Serbiei. Principala îngrijorare era acum că Austria va ataca Serbia, ceea ce va determina Rusia să ajute Serbia, iar Franța va trebui să își ajute aliatul rus, toate acestea urmând să atragă Germania în război.
Germania era foarte îngrijorată de atitudinea Rusiei, iar acest document pare să sugereze că germanii aveau si de ce.
In acest context, expeditorul remarcă că Anglia se află intr-o postură dificilă, atrasă intr-un conflict „austro-sârb” („Oamenii nu realizează, sau nu iau în seamă, dificultatea guvernului britanic de a declara Anglia solidară cu Rusia și Franța”) și ar fi de dorit ca francezii să-și „modereze zelul” (să fie mai puțin entuziaști în susținerea) rușilor în atitudinea lor agresivă față de Austria și Germania).
„Confidențial.
Paris,
30 iulie 1914
Dragul meu Grey,
Sentimentul aici este că pacea dintre Puteri depinde de Anglia; că, dacă se va declara solidară cu Franța și Rusia, nu va fi război, deoarece deoarece Germania nu se va confrunta cu pericolul ca resursele sale provenite pe cale maritimă să fie tăiate de flota britanică într-un moment în care nu le-ar mai putea obține de la Rusia și Franța și prea puțin de la Austria, care ar avea nevoie de tot ceea ce este disponibil din alte părți pentru propriile sale nevoi.
Oamenii nu realizează, sau nu iau în seamă, dificultatea guvernului britanic de a declara Anglia solidară cu Rusia și Franța, într-o chestiune ca cea a disputei austro-sârbe. Francezii, în loc să facă presiuni asupra guvernului rus pentru a-și modera zelul, se așteaptă ca noi să le dăm de înțeles germanilor că avem de gând să luptăm, dacă izbucnește războiul. Dacă am da acum asigurări de asistență armată Franței și Rusiei, Rusia ar deveni mai exigentă, iar Franța i-ar urma ulterior exemplul.
Călătoriile spre și dinspre „les Eaux”, în estul Franței, devin dificile din cauza mutării trupelor din centrul Franței spre frontiera de est, iar „les Eaux”, în general, sunt părăsite chiar și cele din vestul Franței.
Ziarele, dar nu și populația încă, devin belicoase. Bursa este practic închisă și Banca Franței se pregătește să emită bancnote de 20 franci 10 franci și 5 franci, în timp ce oamenii cer mărunțiș pentru bancnote de 50 de franci și 100 de franci etc., în fine, angajații Băncii întârzie cât mai mult să îndeplinească obligația băncilor de a da monede de aur sau de argint în schimbul bancnotelor sale.
Cu deosebită considerație,
Francis Bertie”
30 iulie 1914 | Primul Război Mondial: Austro-Ungaria (care a declarat război Serbiei pe 28 iulie) și Rusia (care sprijină Serbia) proclamă mobilizarea generală.
30 iulie 1914 | 
Primul Război Mondial: După reticența inițială, țarul Nicolae al II-lea al Rusiei este convins să decreteze mobilizarea generala „Gândiți-vă la mii și mii de oameni care vor fi trimiși la moarte!” a spus el.
30 iulie 1916 | Sabotorii germani aruncă în aer o fabrică de muniții pe Black Tom Island, New Jersey
30 iulie 1921 | Înființarea Partidului Comunist din Africa de Sud, fondat în principal de muncitori și socialiști radicali albi, inspirați de primul stat muncitoresc din Rusia, după Revoluția bolșevică.
Conferința de înființare a fost precedată de o adunare publică la Cape Town, pe 29 iulie, la care au participat peste două mii de muncitori, majoritatea de culoare. William H (Bill) Andrews a luat cuvântul la această reuniune și a anunțat înființarea, obiectivele și caracterul noului partid.
Conferința a înființat în mod oficial Partidul Comunist din Africa de Sud (CPSA) la 30 iulie și a adoptat constituția și manifestul acestuia. Conferința a ales, de asemenea, un executiv cu sediul la Johannesburg. Andrews a fost ales în funcția de secretar, CB Tyler în funcția de președinte, iar Sidney Percival Bunting în funcția de trezorier.
Cominternul a existat din 1919 până în 1943 și, la un moment dat, s-a lăudat cu peste șaptezeci de partide în întreaga lume și cu un număr de peste trei milioane de membri. Revoluția bolșevică și Cominternul au contribuit la înființarea partidelor comuniste de pretutindeni in perioada anilor 1920, inclusiv în America Latină, Asia și Africa.
Mai important, oficialii Cominternului au considerat activitatea acestor partide ca fiind suficient de importantă pentru a necesita o intervenție directă în vederea corectării unora dintre liniile lor politice sau pentru a influența o schimbare de tactică.
Doar atunci când un partid se îndepărta serios de strategia Cominternului sau ezita să își corecteze abordarea, Cominternul acționa pentru a aduce un partid înapoi în rând prin expulzări, critici și mustrări. În Africa de Sud, conducerea PCAS a fost epurată și înlocuită, făcând partidul aproape ineficient.
Legată de problema eliberării coloniale era egalitatea rasială. Începând cu cel de-al patrulea Congres al Cominternului, în 1922, Cominternul a adoptat „Tezele privind chestiunea negrilor„.
O mare parte din discuțiile istoriografice despre comunismul internațional și rasă s-au concentrat asupra comunismului american. Această atenție se datorează importanței comuniștilor afro-americani în inițierea discuțiilor despre rasă în cadrul Cominternului, participarea la Școlile Lenin și creșterea dorinței Cominternului de a lua în considerare problemele rasiale. Rolul lor, împreună cu profilul în creștere al Statelor Unite în afacerile internaționale ca putere imperială de frunte, a făcut din opresiunea afro-americanilor o țintă utilă pentru Comintern
30 iulie 1932 | SUA: Se deschid Jocurile Olimpice de vară la Los Angeles, California.
30 iulie 1937 | Biroul Politic al Uniunii Sovietice emite Ordinul NKVD nr. 00447, semnat de Nikolai Yezhov, „Despre reprimarea foștilor deținuți din gulag (care au fugit din lagăre, au plecat in exil și au părăsit locurile de muncă), criminali și alte elemente antisovietice”, pentru anihilarea acestora: 269.100 sunt desemnați pentru a fi arestați si 76.000 pentru a fi împușcați. (Parte a Marii Epurări).
Articolul III stipula ca desfășurarea operațiunii, respectiv acțiunea de „securizare a elementelor antisovietice”, sa aibă loc la 5 august 1937 și să se termine în decurs de patru luni. Implementarea a fost rapidă. Până la 15 august 1937, 101.000 erau arestați și 14.000 condamnați. Până la sfârșitul anului 1938, NKVD executase 386.798 de cetățeni sovietici, pentru îndeplinea ordinului 00447.
Ordinul 00447 a avut la bază Hotărârea din 2 iulie 1937 a Biroului Politic, intitulată „Cu privire la elementele antisovietice”, prin care s-a decis pornirea unei campanii unionale de reprimare a deschiaburiților şi a elementelor „criminale”. Pe 3 iulie Stalin i-a trimis lui Ejov, organelor de partid şi NKVD-urilor regionale telegrame in care le cerea acestora să întocmească o statistică a diferitelor clase de dușmani, divizată în două categorii. Categoria I trebuia să includă pe „cei mai dușmănoși” chiaburi şi foști chiaburi și alți infractori, care vor trebui condamnați la moarte, precum și Categoria II, a persoanelor „mai puțin periculoase”, care urmează să fie deportate în lagăre, pe termeni de 8-10 ani.
30 iulie 1941 | Al Doilea Război Mondial: Guvernul polonez aflat în exil semnează cu Stalin un acord de ajutor mutual împotriva lui Hitler.
Tratatul include și o amnistie pentru cetățenii polonezi deprivați de libertate pe teritoriu sovietic și formarea unei armate poloneze sub comanda generalului Wladyslaw Anders, eliberat dintr-o închisoare din Moscova.
30 iulie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Submarinul japonez I-58 aflat sub comanda lui Mochitsura Hashimoto scufundă vasul american USS Indianapolis.
Comandamentul Forțelor Navale nu a avut cunoștință de scufundarea navei până când n-au fost reperați supraviețuitori trei zile și jumătate mai târziu. Din cei 1196 membri ai echipajului au supraviețuit 321.
30 iulie 1956 | 
La doi ani după ce a făcut presiuni pentru ca fraza „sub Dumnezeu” (“under God”) să fie inserată în jurământul de credință, președintele Dwight D. Eisenhower semnează o lege care declară sintagma „Credem în Dumnezeu” – “In God We Trust” – drept deviza oficială a națiunii americane.
Legea, P.L. 84-140, a impus, de asemenea (plecând de la sugestia Secretarului Trezoreriei lui Eisenhower, George Humphrey), ca sintagma să fie tipărită pe toate bancnotele americane. Expresia fusese plasată pe monedele SUA încă din timpul Războiului Civil când, conform asociației istorice a Trezoreriei Statelor Unite, sentimentul religios ajunsese la apogeu.
Primele bancnote cu expresia „În Dumnezeu avem încredere” (“In God We Trust”) nu au fost tipărite până în 1957. De atunci, grupurile religioase s-au certat asupra oportunității și constituționalității unui motto care il menționează pe „Dumnezeu”, având în vedere declarația părinților fondatori pentru menținerea separarii bisericii de stat.
30 iulie 1966 | Wembley: Anglia câștigă Campionatul Mondial de Fotbal, învingând Germania cu 4-2.
30 iulie 1969 | Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenției asupra imprescriptibilității crimelor de război şi a crimelor contra umanității, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Naţiunilor Unite la 26 noiembrie 1968.
30 iulie 1970 | Arad: primul meci internațional de fotbal feminin din România | Foresta Arad – Olimpia Zdar Nad Sazavou, Cehoslovacia.
30 iulie 1975 | In perioada 30 iulie – 1 august 1975, Nicolae Ceaușescu participă la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki și semnează, alături de alte 34 de ţări participante, Actul Final de la Helsinki.
Actul final de la Helsinki, sau Declarația de la Helsinki, a fost documentul semnat la ședința de încheiere a celei de-a treia faze a Conferinței privind securitatea și cooperarea în Europa, care a avut loc la Helsinki, Finlanda, în perioada 30 iulie – 1 august 1975, după doi ani de negocieri cunoscute sub numele de Procesul de la Helsinki.
Toate țările europene(cu excepția Albaniei pro-chineze și Andorrei semi-suverane), precum și Statele Unite și Canada, în total 35 de state participante, au semnat Actul Final, în încercarea de a îmbunătăți relațiile dintre blocul sovietic și Occident.
Cu toate acestea, Acordurile de la Helsinki nu erau obligatorii, deoarece nu aveau un statut de tratat care ar trebui ratificat de parlamente.
La sfârșitul Războiului Rece, acest acord a fost considerat un punct crucial, de cotitură, în istoria modernă a drepturilor omului.
Cercurile academice și jurnalistice citează adesea Acordurile de la Helsinki ca un moment important, când statele comuniste din Blocul de Est au acceptat, pentru prima dată, principiile drepturilor omului. Această decizie s-a dovedit a fi fatală liderilor din Blocul de Est, culminând cu revoluțiile din 1989.
Conform specialiștilor, diplomația vicleană exercitata din partea Occidentului, i-a presat pe liderii Uniunii Sovietice și sateliții săi să semneze la Helsinki, in 1975, propria lor condamnare la moarte, atunci când au acceptat să respecte drepturile pe care le încălcau în mod evident.
30 iulie 1980 | Knesset adopta legea prin care Ierusalim este declarat capitală a statului Israel
30 iulie 1991 | Președintele George H. W. Bush și doamna Bush vizitează incinta Kremlinului
30 iulie 2011 | Partidul Comunist Sud-African a sărbătorit cea de-a 90-a aniversare.
Conferința de constituire a avut loc la Cape Town, în perioada 30 iulie-1 august 1921. Partidul a fost fondat în principal de muncitori și socialiști radicali albi, inspirați de primul stat muncitoresc, înființat în 1917 în Rusia, după Revoluția bolșevică. Inițial cunoscut sub numele de Partidul Comunist din Africa de Sud, partidul și-a schimbat numele în Partidul Comunist Sud-African în 1953, după ce a fost forțat să intre în clandestinitate.
Potrivit paginii sale oficiale, „Formarea PCSA, în 1921, a reprezentat un moment de cotitură în dezvoltarea politicii sindicale din Africa de Sud. Până în anii 1920, mișcarea sindicală organizată era formată în principal, dar nu exclusiv, din membri din clasa muncitoare albă.
De la formarea sa, PCSA a lucrat pentru a schimba peisajul politic al Africii de Sud, adesea în colaborare cu alte organizații politice. Una dintre cele mai importante relații a fost cea cu Congresul Național African (CNA). Deși această colaborarea a avut un început tumultuos, CNA respingând comunismul în anii ’30, ulterior, în anii ’50, în vederea realizării eliberării naționale, s-a dezvoltat o legătură puternică, care persistă și astăzi.
În 1950, guvernul apartheidului a introdus proiectul de lege privind organizațiile ilegale, care ulterior și-a schimbat numele și accentul în proiectul de lege privind suprimarea comunismului. Proiectul de lege a fost introdus din mai multe motive, in special datorită îngrijorării tot mai mari a guvernului față de numărul de comuniști care se infiltrau în organizațiile politice non-albe, de exemplu Moses Kotane, JB Marks și Dan Tloome în cadrul ANC, precum și Dr. Dadoo, Dr. GM Naiker și YA Cachalia în cadrul Congresului indian sud-african.
Chiar și în Senat, în Camera Deputaților și în Consiliul Provincial al Capului au existat comuniști printre reprezentanții negrilor, cum ar fi HM Basner, Fred Carneson și Sam Khan. Cu toate acestea, comunismul s-a impus cu fermitate în sindicate, atât în cele albe, cât și în cele non-albe (de exemplu, Solly Sachs în Sindicatul lucrătorilor din industria confecțiilor).
Prin implicarea sa în luptele de masă care se concentrează pe organizarea muncitorilor în jurul problemelor legate de drepturile acestora, PCSA continuă să joace un rol important în politica sud-africană.”
30 iulie 2017 | 
Președintele rus, Vladimir Putin, anunță ca diplomații americani din Rusia sunt indezirabili, ca răspuns la sancțiunile americane.
30 iulie 2018 | Ancheta oficială din Malaezia asupra dispariției zborului MH370 nu poate determina ce s-a întâmplat
30 iulie 2018 | Ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, afirmă în mod eronat ca soția sa, de origine chineză, este „japoneză”, într-o întâlnire cu omologul său chinez la Beijing
30 iulie 2018 | Patru milioane de persoane sunt excluse din Registrul național al cetățenilor din Assam din India, ceea ce determină temerea deportării si pierderea cetățeniei.
30 iulie 2018 | Arhiepiscopul australian catolic Philip Wilson demisionează, după ce a fost condamnat pentru că a ascuns o serie de abuzuri sexuale.
30 iulie 2020 | 
Barack Obama susține un elogiu la înmormântarea congresmenului John Lewis, împreună cu foștii președinți George W. Bush și Bill Clinton, la Biserica Baptistă Ebenezer din Atlanta.
30 iulie 2020 | SUA: Federalii pentru aplicarea legii încep o retragere treptată din Portland, pe fondul criticilor privind acțiunile lor de a opri protestele Black Lives Matter.
30 iulie 2020 | Lansarea misiunii Mars 2020.
- Sâmbătă, 30 iulie 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 157
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. O navă hidrografică ucraineană de mici dimensiuni a fost aruncată în aer de o mină în derivă în estuarul fluviului Dunărea, a declarat șeful Centrului Național de Control al Apărării din Rusia, generalul-colonel Mihail Mizintsev.
Potrivit acestuia, incidentul a avut loc în timp ce nava „măsura adâncimile unei căi navigabile din estuarul fluviului Dunărea”.
Potrivit oficialului, 70 de nave străine din 16 țări rămân blocate în șase porturi – Kherson, Nikolaev, Cernomorsk, Ochakov, Odessa și Iuzhni.
„Amenințarea atacurilor cu obuze și pericolul minelor, creat de acțiunile guvernului de la Kiev, împiedică navele să iasă liber în largul mării”, a declarat Mizintsev, adăugând că guvernul de la Kiev continuă să se sustragă de la discuțiile pe această temă cu întreprinderile și proprietarii de nave străine.
„În același timp, există încă riscuri pentru navigația maritimă și infrastructura portuară, reprezentate de minele care s-au desprins din cabluri”, a adăugat oficialul. „Federația Rusă ia toate măsurile pentru a asigura siguranța navigației civile în Marea Neagră și în Marea Azov.”.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Statele Unite nu au obținut încă informații complete despre atacul mortal cu rachete asupra unui centru de detenție din Republica Populară Donețk (RPD), unde erau ținuți prizonieri ucraineni, a declarat un înalt oficial al Casei Albe.
„Abia acum vedem niște informații noi despre această presupusă lovitură asupra unei barăci în care se aflau prizonieri de război ucraineni și pur și simplu nu putem confirma acest lucru. Nu sunt suficiente informații pentru a vorbi în mod inteligent despre aceste rapoarte foarte timpurii”, a declarat coordonatorul pentru comunicare strategică la Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă, John Kirby.
O declarație similară a fost făcută vineri de un purtător de cuvânt al Pentagonului în cadrul unei ședințe speciale.
Comentând rapoartele de vineri, secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat: „Am văzut acele raportări. Nu este ceva despre care să putem vorbi de aici, dar pur și simplu nu este ceva despre care să comentăm”. Când i s-a cerut să precizeze dacă Statele Unite au înțeles cine este responsabil pentru atacul mortal, ea a spus: „Nu, nu, nu: „Pur și simplu nu vom vorbi despre asta în acest moment”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-locotenent Igor Konașenkov, a declarat anterior că atacul de aseară asupra instalației în care se aflau trupele ucrainene capturate, inclusiv membri ai Batalionului Azov, a implicat un sistem de rachete HIMARS de fabricație americană. Potrivit ultimelor informații, atacul a ucis 53 din cele 193 de persoane aflate în centrul de detenție. Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal în legătură cu atacul.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina:/TASS/. Forțele armate ale Ucrainei au bombardat Novaya Kakhovka, inclusiv zona centralei hidroelectrice Kakhovskaya, a declarat pentru TASS șeful administrației civile-militare locale, Vladimir Leontiev.
„Încă o dată [Forțele armate] au bombardat nu doar centrala hidroelectrică, ci și orașul. A fost un incendiu în apropierea orașului, iarba ardea”, a spus el. Leontiev a precizat că nu au existat răniți importanți în urma bombardamentelor. „Centrala hidroelectrică este pe deplin operațională”, a adăugat el.
Regiunea Herson este situată în sudul Ucrainei, la granița cu Republica Crimeea. La jumătatea lunii martie, Ministerul rus al Apărării a raportat că regiunea se află sub controlul complet al trupelor rusești. Autoritățile locale și-au declarat dorința de a se alătura Federației Ruse. Armata ucraineană a bombardat în mod regulat așezările din regiunea Herson după ce regiunea a scăpat de sub controlul Kievului, potrivit TASS.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Ministerul elvețian de Externe consideră că sancțiunile sale antirusești nu creează obstacole pentru activitatea diplomaților ruși pe teritoriul țării, în timp ce toate problemele legate de vize sunt tratate „cu toată flexibilitatea posibilă”, a declarat pentru TASS un purtător de cuvânt al ministerului.
„Elveția își ia foarte în serios rolul de națiune gazdă și ia măsuri pentru a oferi tuturor delegațiilor posibilitatea de a vizita Geneva și de a lucra în cele mai bune condiții posibile acolo. Acest lucru este valabil și pentru delegațiile rusești”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului federal elvețian al afacerilor externe (DFAE), Elisa Raggi, comentând o declarație anterioară a misiunii permanente ruse la Geneva, în care diplomații ruși dezvăluie obstacolele și problemele pe care trebuie să le depășească în activitatea lor de zi cu zi.
Ea a adăugat că guvernul țării sale „nu împiedică delegațiile oficiale rusești să călătorească la Geneva”.
În cuvintele purtătorului de cuvânt, „cererile de intrare în Rusia sunt examinate cu toată flexibilitatea posibilă, în conformitate cu legislația în vigoare”.
„În ceea ce privește sancțiunile antirusești, acestea nu împiedică activitatea misiunilor diplomatice din Elveția”, a precizat ea. „De fapt, Elveția nu a luat niciodată măsuri coercitive împotriva misiunilor diplomatice rusești.”
Misiunea diplomatică a adăugat că a devenit mai dificil pentru diplomații ruși și alți oficiali care sosesc la diverse reuniuni ONU și la alte evenimente din Elveția să își îndeplinească sarcinile profesionale, potrivit TASS.
„[Există] interdicții privind zborurile directe Moscova-Geneva, [precum și] înăsprirea de către colegii noștri elvețieni a practicii anterioare de a emite vize de serviciu și alte măsuri neprietenoase. Să luăm, de exemplu, incapacitatea autorităților locale de a oferi o rută aeriană pentru zborul aeronavelor înalților oficiali ai țării noastre”, a subliniat misiunea diplomatică amintind de incidentul cu interdicția de survolare a aeronavei ministrului rus de externe Serghei Lavrov în luna martie a acestui an.
Misiunea permanentă și-a exprimat speranța că „autoritățile elvețiene vor reconsidera această poziție nepotrivită și vor reveni la o practică normală în comunicarea diplomatică, în conformitate cu Convenția de la Viena din 1961”.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Noi atacuri rusești pe linia frontului ucrainean s-au soldat cu un mort în sudul țării și au lovit, de asemenea, o școală din Harkov, au declarat sâmbătă oficiali.
Primarul orașului Mykolaiv, situat in sudul țării, a declarat că o persoană a fost ucisă atunci când rachetele au lovit două cartiere rezidențiale în timpul nopții, relatează Agenția France-Presse. În al doilea oraș ucrainean Harkov, rachete lansate de un sistem sol-aer S-300 au distrus o parte a unei unități de învățământ, au declarat autoritățile locale.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. O navă hidrografică ucraineană de mici dimensiuni a fost aruncată în aer de o mină în derivă în estuarul fluviului Dunărea, a declarat șeful Centrului Național de Control al Apărării din Rusia, generalul-colonel Mihail Mizintsev.
Potrivit acestuia, incidentul a avut loc în timp ce nava „măsura adâncimile unei căi navigabile din estuarul fluviului Dunărea”.
Potrivit oficialului, 70 de nave străine din 16 țări rămân blocate în șase porturi – Kherson, Nikolaev, Cernomorsk, Ochakov, Odessa și Iuzhni.
„Amenințarea atacurilor cu obuze și pericolul minelor, creat de acțiunile guvernului de la Kiev, împiedică navele să iasă liber în largul mării”, a declarat Mizintsev, adăugând că guvernul de la Kiev continuă să se sustragă de la discuțiile pe această temă cu întreprinderile și proprietarii de nave străine.
„În același timp, există încă riscuri pentru navigația maritimă și infrastructura portuară, reprezentate de minele care s-au desprins din cabluri”, a adăugat oficialul. „Federația Rusă ia toate măsurile pentru a asigura siguranța navigației civile în Marea Neagră și în Marea Azov.”.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Gazprom a suspendat sâmbătă livrările de gaze către Letonia, ca urmare a tensiunilor dintre Moscova și Occident din cauza conflictului din Ucraina și a sancțiunilor de amploare împotriva Rusiei, relatează AFP.
Miercuri, compania a redus drastic livrările de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream, la aproximativ 20% din capacitatea sa. Statele UE au acuzat Rusia că își restrânge livrările ca represalii la sancțiunile occidentale din cauza invaziei Moscovei în Ucraina.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a anunțat sâmbătă că interzice intrarea pe teritoriul său a 32 de oficiali și jurnaliști neozeelandezi, ca răspuns la măsurile similare luate de Wellington împotriva Moscovei în legătură cu ofensiva sa în Ucraina, relatează Agenția France-Presse.
Printre cei sancționați se numără primarul din Wellington, Andrew Foster, primarul din Auckland, Philip Goff, comandantul marinei neozeelandeze, comodorul Garin Golding, și jurnalistele Kate Green și Josie Pagani, a precizat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Decizia a fost luată „ca răspuns la sancțiunile guvernului Noii Zeelande, care afectează din ce în ce mai mult cetățenii ruși”, se arată în comunicat.
În aprilie, Rusia a interzis premierului neozeelandez Jacinda Ardern și unei serii de politicieni să intre pe teritoriul său.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata ucraineană a declarat sâmbătă că a ucis zeci de soldați ruși și a distrus două depozite de muniție în luptele din regiunea Kherson, punctul central al contraofensivei Kievului în sud și o legătură cheie în liniile de aprovizionare ale Moscovei.
Potrivit Reuters, comandamentul militar din sud a declarat că traficul feroviar către Kherson pe râul Dnipro a fost întrerupt, ceea ce ar putea izola și mai mult forțele rusești la vest de râu de aprovizionarea din Crimeea ocupată și din est.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia „nu mai are forță” în războiul său împotriva Ucrainei, a declarat sâmbătă, într-un scurt comentariu pe Twitter, șeful agenției britanice de informații MI6, Richard Moore. Moore a făcut această remarcă deasupra unui tweet anterior al Ministerului Apărării (MoD), care a afirmat că Kremlinul este „din ce în ce mai disperat”.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Atât Rusia, cât și Ucraina au lansat anchete penale în legătură cu loviturile care ar fi ucis cel puțin 40 de prizonieri de război ucraineni care se aflau într-un centru de detenție preventivă din satul Olenivka, după ce ambele țări au acuzat cealaltă parte de atac.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: A apărut o înregistrare video oribilă care pare să arate un soldat rus castrând un prizonier ucrainean, care, potrivit altor rapoarte, ar fi fost ulterior ucis.
Înregistrarea, analizată de The Guardian, a fost postată inițial pe canalele pro-rusești Telegram. Aric Toler, de la Bellingcat, a sugerat că înregistrarea video – în care apare un soldat rus, purtând o pălărie neagră cu boruri largi, care se apropie de un alt personaj care are mâinile legate și este întins cu fața în jos, cu partea din spate a pantalonilor tăiată – pare să fie autentică.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a acuzat Rusia de o „crimă de război monstruoasă” din cauza crimelor și a făcut apel la liderii mondiali să „recunoască Rusia ca stat terorist”.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Forțele armate ruse au distrus două obuziere americane M777 în apropiere de Stepnogorsk, regiunea Zaporojie, a declarat sâmbătă reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul-locotenent Igor Konașenkov.
30 iulie 2022 | Războiul din Ucraina: /TASS/. Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât treisprezece drone ucrainene, au interceptat șase obuze ucrainene de la sisteme de rachete cu lansare multiplă, precum și două rachete balistice Tochka-U, a declarat sâmbătă reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, generalul-locotenent Igor Konașenkov.
„Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât în cursul zilei de astăzi 13 avioane ucrainene fără pilot la bord în zonele localităților Brazhkovka, Glubokoe, Donețk, Novaya Dmitrovka, Velyka Kamyshevakha, Chervonaya Gusarovka, Izyum, Petropavlovka în regiunea Harkov, Peski în Republica Populară Donețk și Kherson. În plus, șase obuze de la sisteme de rachete cu lansare multiplă au fost interceptate deasupra așezărilor Novaya Kakhovka, Chervony Mayak, iar două rachete balistice Tochka-U – în zona așezării Staraya Mayachka din regiunea Herson”, a precizat el.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.