Evenimentele zilei în istoria lumii – 4 august

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

| vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 162 | ZIUA 527 |
ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31
4 august este a 216-a zi a calendarului gregorian și a 217-a zi în anii bisecți.

4 august 1060 | După moartea regelui Henric I, fiul său Filip, în vârstă de opt ani, devine rege al Franței sub numele de Filip I, aflat sub tutela mamei sale, Anna de Kiev, și al unchiului său,  Balduin al V-lea de Flandra.

4 august 1347 | Trupele engleze cuceresc Fortul Calais

4 august 1532 | Ducatul de Bretania se unește cu Regatul Franței.

4 august 1558 | Prima tipărire a Zoharului (Cabala evreiască)

4 august 1578 | Bătălia de la Al-Kaar al Kabir (Maroc) maurii din Fez ii înving pe portughezi. Regele Portugaliei este ucis, iar luptele se încheie cu 10.000 de morți. Spania va ocupa Portugalia în 1580 (până în 1640), anexând și imperiul colonial al acesteia.

4 august 1636 | Johan Mauritius a fost numit guvernator al Braziliei olandeze.

4 august 1666 | Bătălie pe mare între Olanda și Anglia.

4 august 1693 | Data atribuită în mod tradițional invenției șampaniei de catre monahul Dom Pérignon (1638–1715), denumind-o după numele regiunii Champagne din nordul Franței.

4 august 1704 | Englezii si olandezii cuceresc Gibraltarul, în timpul războiului spaniol de succesiune (Tratatul de la Utrecht recunoaște, în 1713, posesiunea).

4 august 1730 | Prințul moștenitor Frederic al Prusiei fuge în Anglia

4 august 1753 | George Washington, primul președinte al SUA (30 aprilie 1789 – 4 martie 1797), devine maestru mason

4 august 1782 | Wolfgang Amadeus Mozart s-a căsătorit la Viena, la Catedrala Sf. Ștefan, cu Constanze Weber.

4 august 1789 | Revoluția franceză: Adunarea Constituantă Națională se întrunește și emite primele decrete care abolesc sistemul feudal din Franța

4 august 1791 | Este semnat Tratatul de la Sistova, care pune capăt războaielor otomano-habsburgice.

4 august 1821 | Expediția antarctică rusă condusă de Fabian Gottlieb von Bellingshausen se întoarce la Kronshtadt – prima care a înconjurat Antarctica..

4 august 1824 | Bătălia de la Kos, purtată între turci și greci.

4 august 1851 | Misionarul și exploratorul David Livingstone a ajuns pe cursul superior al Zambezi.

4 august 1854 | Hinomaru este stabilit ca pavilion oficial care va fi arborat de pe navele japoneze.

4 august 1862 | Guvernul SUA încasează primul impozit pe venit.

4 august 1870 | Se înființează Societatea Britanică de Cruce Roșie.

4 august 1879 | Papa Leon 13 publică enciclica Tatălui Etern (Aeterni Patris)

4 august 1892 | Lizzie Borden găsește cadavrele mutilate ale tatălui și mamei ei vitrege în casa lor din Massachusetts. Începe unul din cele mai faimoase procese de crimă din Statele Unite. Lizzie Borden a fost arestată și acuzată, dar apoi pusă în libertate, din lipsă de probe.

4 august 1903 | Giuseppe Sarto este ales Papa Pius al X-lea, cunoscut drept „papa celor săraci și umili”

4 august 1914 | Începe Primul Război Mondial: Germania invadează Belgia. În ciuda rezistenței belgienilor și a sprijinului acordat de armata britanică, Belgia a rămas timp de patru ani sub dominația Germaniei, până la armistițiul din 11 noiembrie 1918.

După ce a declarat război Franței (3 august), Germania și-a pus în aplicare planul de război, care prevedea mai întâi înfrângerea Franței și apoi concentrarea forțelor sale împotriva Rusiei (căreia ii declarase război pe 1 august).

Planul presupunea ca trupele germane să invadeze Belgia, în drumul lor spre Franța, cu destinația finală Paris. Acest lucru ar fi încălcat neutralitatea Belgiei, garantată de un tratat semnat de marile puteri europene, inclusiv de Marea Britanie, în 1839.

În seara zilei de 2 august 1914, Germania a cerut Belgiei să permită accesul trupelor sale pe teritoriul belgian, dar Belgia a refuzat. Acceptarea ar fi făcut Belgia complice la atacul asupra Franței și, parțial, responsabilă pentru încălcarea propriei sale neutralități.

Pe 4 august, trupele germane au intrat în Belgia.

Mesajul ambasadorului german în Marea Britanie, adresat guvernului britanic, cu privire la invazia germană în Belgia, în august 1914

CONFIDENTIAL
Herr von Jagow către Prințul Lichnowsky (comunicat către Ministerul Afacerilor Externe, 4 august).

Berlin, 4 august

„VĂ RUGĂM să risipiți orice neîncredere care ar putea exista din partea guvernului britanic în ceea ce privește intențiile noastre, repetând în mod pozitiv asigurarea oficială și anume că, chiar și în cazul unui conflict armat cu Belgia, Germania nu va anexa sub nici un pretext teritoriul belgian. Sinceritatea acestei declarații este confirmată de faptul că ne-am angajat solemn față de Olanda să respectăm cu strictețe neutralitatea acesteia. Este evident că nu am putea anexa în mod profitabil teritoriul belgian fără a face în același timp achiziții teritoriale în detrimentul Olandei. Vă rugăm să îi transmiteți lui Sir E. Grey că armata germană nu putea fi expusă unui atac francez prin Belgia, care a fost planificat conform unor informații absolut ireproșabile. În consecință, Germania a trebuit să ignore neutralitatea belgiană, pentru ea fiind o chestiune de viață și de moarte să împiedice înaintarea franceză.”

[„En clair” – precizează ca textul a fost scris în limbaj obișnuit, nu în cod]”

4 august 1914 | Primul Război Mondial: regele Albert I devine comandant suprem al armatei belgiene, după declarația de război germană

4 august 1914 | Primul Război Mondial: Invocând încălcarea tratatului de neutralitate semnat cu Belgia în 1839, Marea Britanie declară război Germaniei, în urma invaziei germane din 4 august. Germania declara război Angliei, iar Statele Unite își proclamă neutralitatea.


Tratat semnat la Londra, la 19 aprilie 1839, între Marea Britanie, Austria, Franța, Prusia și Rusia, pe de o parte, și Țările de Jos, pe de altă parte.

Extras din Tratatul de la Londra, 1839
(Ref. catalog: FO 93/14/4)

Sursa 1a
Anexa
Tratat semnat la Londra, la 19 aprilie 1839, între Marea Britanie, Austria, Franța, Prusia și Rusia, pe de o parte, și Țările de Jos, pe de altă parte.

Sursa 1b
Articolul VII
Belgia, în limitele specificate la articolele I, II și IV, va forma un stat independent și perpetuu neutru. Ea va fi obligată să respecte această neutralitate față de toate celelalte state.

4 august 1914 | Primul Război Mondial: mareșalul Lord Kitchener devine ministru de război britanic, după declarația de război britanică împotriva Germaniei.

4 august 1914 | Primul Război Mondial: se înființează Liga Spartacus (Spartakusbund) – o mișcare revoluționară marxistă, fondată în Germania, în timpul Primului Război Mondial, de Karl Liebknecht, Rosa Luxemburg, Clara Zetkin și alții.

„Die Rote Fahne” („Steagul roșu”), ziar al Ligii Spartacus, 23 noiembrie 1918.

Scopul Ligii era o revoluție proletară internațională, pentru a răsturna capitalismul, imperialismul și militarismul, la nivel mondial.

Perioada sa de vârf a fost în timpul Revoluției germane din 1918, când Liga a încercat să incite la revoluție, prin intermediul ziarului „Scrisorile lui Spartacus”.

Liga a urmărit aceste obiective din august 1914, ca grup de opoziție, „Grupul Internațional”, în cadrul Partidului Social-Democrat din Germania (SPD). Din 1916 s-a autointitulat „Spartakusgruppe” (Grupul Spartacus) și s-a alăturat Partidului Social-Democrat Independent al Germaniei (USPD), desprinzându-se de SPD.

Ulterior, Liga s-a redenumit Partidul Comunist din Germania – Kommunistische Partei Deutschlands (KPD, începând din 30 decembrie 1918 – 1 ianuarie 1919), alăturându-se Cominternului, în 1919.

Liebknecht (fiul fondatorului SPD, Wilhelm Liebknecht) și Luxemburg au devenit membri importanți ai facțiunii de stânga a Partidului Social-Democrat din Germania (SPD).

Ei au fondat o organizație independenta, după ce SPD a sprijinit declarația de război a Germaniei imperiale împotriva Imperiului Rus, în 1914, la începutul Primului Război Mondial. Pe lângă opoziția față de ceea ce ei considerau a fi un război imperialist, Luxemburg și Liebknecht au susținut necesitatea unor metode revoluționare, spre deosebire de conducerea SPD, care a participat la procesul parlamentar.

Cei doi au fost încarcerați din 1916 până în 1918, pentru rolul lor în organizarea unei demonstrații publice la Berlin, împotriva implicării Germaniei în război

4 august 1916 | Danemarca și Statele Unite semnează un tratat prin care Indiile de Vest daneze, inclusiv Insulele Virgine, vor fi cedate SUA în 1917, pentru 25 de milioane de dolari.

4 august 1916 | Turcii atacă linia britanică la Romani din nordul Sinaiului (Primul Război Mondial)

4 august 1917 | Ziarul sovietic Pravda (Adevărul) cere uciderea tuturor capitaliștilor, preoților și ofițerilor. Pravda a fost vocea oficială a comunismului sovietic și a Comitetului central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în perioada anilor 1918-1991. După prăbușirea Uniunii Sovietice, numeroase publicații și site-uri web au continuat sub numele Pravda.

Ziarul Pravda a debutat pe 5 mai 1912, la Sankt Petersburg. Înființat ca un cotidian muncitoresc (subteran), a devenit, în cele din urmă, un organ important al mișcării bolșevice, sub drasticul control editorial exercitat de Vladimir Lenin.

A fost suprimat în mod repetat de poliția țaristă, reapărând, de fiecare dată, sub alt nume(*), până când a revenit, în sfârșit, la Moscova, în 1918, asumându-și rolul de ziar oficial al CC al PCUS. De-a lungul erei sovietice, membrii partidului au fost obligați să citească Pravda, distribuită la nivel național.

Ziarul a publicat articole și analize pe teme social-politice, științifice, economice și culturale, inclusiv scrisori primite de la diverși cetățeni, cât și materiale sponsorizate aprobate, pentru a-și îndoctrina și informa cititorii cu privire la ideologia și programele comuniste. Astăzi, Pravda rămâne în continuare organul oficial al Partidului Comunist al Federației Ruse (fapt confirmat printr-un decret special al celui de-al IV-lea congres al partidului), o fracțiune politică importantă în Rusia contemporană.

(*) Pentru a evita cenzura și închiderile forțate, in decurs de doi ani (1912-1914) numele ziarului s-a schimbat de opt ori, devenind, pe rând, Рабочая правда („Rabochaya Pravda” – Adevărul Muncitorului), Северная правда („Severnaya Pravda” – Adevărul Nordic); Правда Труда („Pravda Truda” – Adevărul Muncii), За правду („Za Pravdu” – Pentru Adevăr); Пролетарская правда („Proletarskaya Pravda” – Adevărul Proletar);Путь правды (Put’ Pravdy – Calea Adevărului); Рабочий („Rabochy” – Muncitorul); Трудовая правда (Trudovaya Pravda – Adevărul muncii).

Deși Lenin era liderul bolșevicilor, în anii 1912-1914 el a trăit în exil, în Europa (la Cracovia, de la mijlocul anului 1912 pana la mijlocul anului 1914)și nu a putut exercita controlul direct asupra Pravda. Viaceslav Molotov a fost editorul de facto care a controlat ziarul din 1912 până în 1914, în timp ce alți bolșevici proeminenți, inclusiv, Iosif Stalin (până la arestarea și exilul său din martie 1913) au funcționat în consiliul de administrație. După cum s-a dovedit mai târziu, unul dintre redactori, Miron Chernomazov, era un agent de poliție sub acoperire.

În 1914, când Imperiul Rus a intrat în Primul Război Mondial, guvernul a decis să închidă toate publicațiile subversive, iar cenzura militară a fost reinstituită. Astfel, la 8 (21) iulie 1914, Pravda a fost, oficial, desființat, iar apariția sa va fi reluata la 5 martie (18), 1917. După februarie 1917, odată cu abdicarea țarului Nicolae al II-lea și înlocuirea sa cu un guvern provizoriu, Pravda își face din nou aparitia, ca organ oficial al Comitetului Central Bolșevic; însă, atunci când Lenin a condamnat guvernul provizoriu, etichetat in editorialele din Pravda drept „contrarevoluționar”, ziarul a fost din nou supus cenzurii, fiind obligat, la fel ca în vremurile țariste, să își schimbe iar denumirea (prezentând-se ca „Listok Pravdy”, „Proletariat”, „Rabochiy” sau „Rabochiy Put”).

După ce bolșevicii au preluat puterea (în timpul „Revoluției din octombrie” 1917), Pravda a devenit, începând din 27 octombrie (9 noiembrie) 1917, publicația oficială a Partidului Comunist Sovietic.

4 august 1918 | Adolf Hitler primește Crucea de Fier clasa întâi, pentru vitejie, la recomandarea superiorului său evreu, locotenentul Hugo Gutmann.

4 august 1919 | Muzeul Rodin se deschide la Paris în Hôtel Biron, cu lucrări lăsate statului de sculptorul Auguste Rodin

4 august 1919 | Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun, la 21 martie 1919, în Ungaria.

4 august 1919 | Liderul comunist maghiar, Béla Kun, fuge la Viena, după ce Republica Sovietică Maghiară este răsturnată de armata română.

4 august 1930 | Legile muncii copiilor sunt stabilite în Belgia

4 august 1936 | Ioannis Metaxas se declara dictator al Greciei

4 august 1941 | Winston Churchill pleacă de la Prince of Wales către SUA

4 august 1942 | Primul tren cu evrei pleacă din Mechelen, Belgia, către Auschwitz

4 august 1942 | Premierul britanic, Winston Churchill, ajunge la Cairo

4 august 1942 | Generalul colonel Jeremenko ajunge la Stalingrad și este întâmpinat de Nikita Hrușciov

4 august 1942 | Ocupanții germani ordonă uciderea tuturor porumbeilor olandezi.

4 august 1943 | Premierul britanic, Winston Churchill, călătorește cu vasul regina Maria în Canada.

4 august 1943 | Unitățile sovietice ajung în suburbiile Orel.

4 august 1944 | Anne Frank este arestată la Amsterdam de poliția germană (Grüne Polizei) în urma unei delațiuni făcute de un informator care nu a fost niciodată identificat.

4 august 1952 | Theodore Roe este ucis de echipajul lui Sam Giancana.

4 august 1953 | SUA: Familiile de negri se mută în proiectul de locuințe Trumbull Park din Chicago

4 august 1955 | Eisenhower autorizează suma de 46 milioane USD pentru construirea sediului CIA.

4 august 1956 | Indonezia declară că nu va plăti datoriile către Olanda.

4 august 1962 | Nelson Mandela este capturat de poliția sud-africană.

4 august 1967 | Postul de radio pirat britanic Radio 355 renunță sa mai emită

4 august 1967 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada.

4 august 1967 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est.

4 august 1972 | Dictatorul Idi Amin ordonă expulzarea a 50.000 de asiatici cu pașaport britanic din Uganda.

4 august 1976 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est.

4 august 1977 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada.

4 august 1979 | URSS efectuează teste nucleare în Kazahul de Est.

4 august 1981 | Oliver North este repartizat în serviciul Casei Albe.

4 august 1983 | Bettino Craxi a depus jurământul ca premier al Italiei.

4 august 1983 | Franța efectuează teste nucleare

4 august 1984 | Exact la un an după ce a venit la putere în Republica Volta Superioară, președintele Thomas Sankara i-a schimbat numele în Burkina Faso.

4 august 1984 | Republica Volta Superioară devine Burkina Faso (Ziua Națională)

4 august 1988 | Congresul SUA votează alocarea sumei de 20.000 de dolari pentru fiecare japonez-american înrolat în al Doilea Război Mondial

4 august 1990 | Comunitatea europeană propune boicotarea Irakului.

4 august 1993 | Forțele aeriene angoleze bombardează Huambo.

4 august 1995 | Croația: incepe Operațiunea Furtuna. Armata croată atacă teritoriul aflat sub Republica Krajina sârbă, în cea mai mare bătălie terestră de după cel de-al Doilea Război Mondial

4 august 1997 | În Columbia, compania internațională de petrol Occidental Petroleum declară forța majoră pentru toate exporturile de petrol din câmpul Cano Limon, după ce o serie de atacuri au eliminat o conductă petrolieră esențială

4 august 2002 | Crimele din Soham: doua eleve in vârsta de 10 ani, Jessica Chapman și Holly Wells, dispar din orașul Soham, Cambridgeshire.

4 august 2003 | Vizita oficială în România a comandantului suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul James L. Jones.

| vezi si ISTORICUL ADERARII ROMANIEI LA NATO

4 august 2005 | Primul ministru Paul Martin anunță că Michaëlle Jean va fi cel de-al 27-lea, și primul guvernator general negru, din Canada.

4 august 2007 | NASA lansează sonda Phoenix Mars Lander, care, ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte.

4 august 2009 | Kim Jong-il, lider suprem și dictator al Coreei de Nord, se întâlnește cu fostul președinte al SUA, Bill Clinton.

El acorda iertarea și decide eliberarea jurnaliștilor americani capturați, Euna Lee și Laura Ling, găsiți vinovați de intrarea ilegală în țară.

4 august 2011 | Mark Duggan (29 de ani) este împușcat de polițiști la Londra, provocând revolte pe scară largă, care au provocat daune materiale în valoare de aproximativ 200 de milioane de lire sterline.

4 august 2012 | 45 de persoane sunt ucise de un atentat sinucigaș în Abyan, Yemen.

4 august 2013 | Hassan Rouhani este inaugurat ca președinte al Iranului

4 august 2014 | Hamas și Israel sunt de acord cu încă 72 de ore de încetare a focului.

4 august 2017 | Președintele ruandez, Paul Kagame, câștigă un al treilea mandat, cu 98,63% din voturi

4 august 2018 | Președintele Nicolás Maduro din Venezuela supraviețuiește unei tentative de asasinat cu o dronă, în direct la televizor

4 august 2020 | ONU declară că pandemia COVID-19 a creat cea mai mare perturbare educațională din istorie, afectând aproape 1,6 milioane de studenți din 190 de țări, 94% la nivel mondial

4 august 2020 | Cel puțin 220 de persoane au murit și cca 6.000 au fost rănite în urma exploziilor din portul din Beirut

Explozia s-a produs din cauza nitratului de amoniu depozitat ilegal. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe. Autoritățile din Liban au declarat trei zile de doliu național.

4 august 2021 | Coreea de Nord dorește ridicarea sancțiunilor internaționale care interzic exporturile şi importurile de combustibil rafinat şi alte necesități, înainte de a relua discuțiile cu Statele Unite privind denuclearizarea, au declarat marţi parlamentarii sud-coreeni, transmite Reuters.

Phenianul a cerut, de asemenea, reducerea sancțiunilor la importurile de bunuri de lux, inclusiv lichioruri fine şi costume, au declarat parlamentarii sud-coreeni după o sesiune de briefing din partea șefului Serviciului Național de Informații (NIS), Park Jie-won.

Briefing-ul a avut loc la o săptămână după ce cele două Corei au reluat comunicarea prin liniile de asistenţă telefonică pe care Coreea de Nord le-a suspendat în urmă cu un an, primul indiciu, după luni de zile, că regimul de la Phenian ar putea fi mai receptiv la eforturile de implicare.


  • Joi, 4 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 162

4 august 2022 |  Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, dorește să vorbească direct cu liderul Chinei, Xi Jinping, în speranța că China își poate folosi influența pe care o are asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului

Potrivit unui raport publicat în South China Morning Post, Zelenski a declarat: „Este un stat foarte puternic. Este o economie puternică. Așa că [poate] influența Rusia din punct de vedere politic, economic. Iar China este [de asemenea] membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU”.

Până în prezent, China a refuzat să condamne invazia Rusiei, iar Xi Jinping i-a spus lui Putin că va sprijini „suveranitatea și securitatea” Rusiei.

4 august 2022 | Războiul din Ucraina: Amnesty International a declarat că armata ucraineană pune în pericol viața civililor în zone rezidențiale şi spune că Ucraina este vinovată de invazia Rusiei

Cercetătorii grupului pentru drepturile omului au constatat că forțele ucrainene foloseau unele școli și spitale ca baze, trăgând în apropierea caselor și locuind uneori în apartamente rezidențiale.

Raportul a fost respins de reprezentanții guvernului ucrainean. Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a acuzat Amnesty că „distorsionează imaginea reală”.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaUn tribunal din Moscova a condamnat-o pe jucătoarea americană de baschet Brittney Griner pentru acuzații de trafic de droguri, condamnând-o la nouă ani de închisoare și la o amendă de 1 milion de ruble, într-un verdict cu încărcătură politică ce ar putea duce la un schimb de prizonieri cu Statele Unite.

Griner, un talent al baschetului care a jucat în Rusia în extrasezon la Phoenix Mercury, a fost arestată pentru posesie de canabis pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova în luna februarie.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaSenatul american a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO, votând cu 95-1 în favoarea aderării acestor tari la Alianţa Nord Atlantică

SUA este cel de-al 23-lea stat membru care ratifică ceea ce ar fi cea mai semnificativă extindere a alianței de 30 de membri din anii 1990 încoace, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

„Acest vot istoric trimite un semnal important al angajamentului susținut și bipartizan al SUA față de NATO și pentru a se asigura că alianța noastră este pregătită să facă față provocărilor de astăzi și de mâine”, a declarat președintele Joe Biden.

Toți cei 30 de membri ai NATO trebuie să ratifice aderarea înainte ca Finlanda și Suedia să poată deveni membre.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaUcraina își retrage cei 40 de membri ai forțelor de menținere a păcii din misiunea condusă de NATO în Kosovo, care numără în total 3.800 de membri, potrivit presei ucrainene.

În martie, Zelenski a emis un decret pentru ca toate misiunile să se întoarcă în Ucraina pentru a sprijini războiul.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaONU desfășoară o misiune de anchetă ca răspuns la solicitările Rusiei și Ucrainei, după ce 53 de prizonieri de război ucraineni au fost uciși într-o explozie la o cazarmă din Olenivka, controlată de separatiști.

Națiunile beligerante s-au acuzat reciproc de comiterea atacului. Ucraina susține că a fost o operațiune specială pusă la cale în prealabil de Kremlin și executată de mercenari ruși din Grupul Wagner.

Cu toate acestea, Ministerul rus al Apărării susține că armata ucraineană a folosit rachete furnizate de SUA pentru a lovi închisoarea.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaUcrainenii şi ruşii sunt angajați în lupte grele în afara oraşului Doneţk din estul Ucrainei, ambele părți anunţând joi pierderi grele.

Trupele loiale Moscovei încearcă să alunge armata ucraineană de pe poziţiile deţinute în suburbii, conform rapoartelor militare unanime din ambele ţări.

Oraşul Doneţk este controlat de separatiştii proruşi din 2014, dar armata ucraineană continuă să controleze mari părţi ale zonei cu acelaşi nume.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaOpt persoane au fost ucise și patru au fost rănite joi în bombardamentele artileriei ruse în orașul Torețk din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional.

Bombardamentul a lovit o stație de transport public în care se adunaseră oameni, a scris pe Telegram guvernatorul pentru această zonă, Pavlo KIrIlenko. Trei copii se numără printre răniți, a precizat el.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaKremlinul a declarat joi că acordul negociat de Turcia pentru deblocarea exporturilor de cereale ale Ucrainei din Marea Neagră nu este un „mecanism unic” și că speră că va continua să funcționeze eficient.

Acordul, care permite ca grânele ucrainene să fie expediate pe piețele mondiale prin Turcia, trebuie reînnoit la fiecare 120 de zile prin acordul părților.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaPrimul transport de cereale ucrainene către Marea Britanie de la începutul războiului este așteptat să sosească în 10 zile, au declarat oficialii occidentali.

Milioane de tone de cereale au rămas blocate în Ucraina de când Rusia a invadat-o în urmă cu puțin peste șase luni.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaUcraina nu a reușit să oprească plecarea unei nave sub pavilion sirian din Liban, despre care pretinde că transportă cereale furate.

Guvernul libanez a anunțat joi că nava Laodicea, sub pavilion sirian, a părăsit apele sale teritoriale, în ciuda apelurilor Kievului de a anula o decizie judecătorească care îi permitea plecarea.
Rusia a negat că a furat grânele de pe navă, despre care se spunea că ar fi navigat spre aliatul său, Siria.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat drept „dezgustător” comportamentul fostului cancelar german Gerhard Schröder.

Fostul lider german a fost criticat după ce a mers în vacanță la Moscova și a avut o întâlnire privată cu Vladimir Putin.

Schröder a declarat presei germane, într-un interviu lung, că nu are de ce să-și ceară scuze pentru prietenia sa cu președintele rus.

4 august 2022 | Războiul din UcrainaMembrii NATO colaborează îndeaproape cu companiile din domeniul apărării, pentru a se asigura că Ucraina primește mai multe livrări de arme și echipamente pentru a fi pregătită pe termen lung în războiul său cu Rusia, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Stoltenberg a declarat, pentru Reuters, într-un interviu: „Oferim mult sprijin, dar trebuie să facem și mai mult și să fim pregătiți pentru o perioadă lungă de timp”.

4 august 2022 | Războiul din Ucraina: UE impune măsuri restrictive pentru Viktor și Oleksandr Ianukovici

Potrivit unui comunicat de presă, Consiliul a decis să impună măsuri restrictive asupra a două persoane suplimentare ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei în curs împotriva Ucrainei.

Consiliul i-a adăugat la lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive pe:
– Viktor Fedorovici Ianukovici – fost președinte pro-rus al Ucrainei, pentru rolul său în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului
– Oleksandr Viktorovych Yanukovych (fiul lui Viktor Ianukovici) – pentru că a efectuat tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

UE este ferm alături de Ucraina și va continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența generală economică, militară, socială și financiară a Ucrainei, inclusiv ajutorul umanitar, potrivit comunicatului.

UE susține că Ianukovici, în vârstă de 72 de ani, joacă în continuare un „rol în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei, precum și a stabilității și securității statului”.

Documentul de sancționare publicat în Jurnalul Oficial al UE îl acuză pe Ianukovici că a complotat pentru a reveni la putere în Ucraina, dacă invazia rusă va reuși să-l răstoarne pe președintele Volodimir Zelenski.

4 august 2023 | Rusia îl condamnă pe liderul opoziției, Alexei Navalnîi, la 19 ani de închisoare

ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie
1 | 2 | 3 | 4 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31

Lasă un comentariu