| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 169 | ZIUA 534 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
11 august 106 | O diplomă militară romană, descoperită la Porolissum, atesta că, la această dată, se constituise provincia romană imperială Dacia.
11 august 355 | Generalul roman Claudius Silvanus, acuzat de trădare, se proclamă împărat roman, împotriva lui Constanțiu al II-lea
11 august 1492 | Alexandru al VI-lea este ales papă
11 august 1690 | Victoria coaliției otomano-tătaro-muntene conduse de Constantin Brâncoveanu, în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale comandate de generalul Donat Heissler
Coaliția îl impune pe Imre Thököly în funcția de principe al Transilvaniei.
11 august 1804 | Francisc al II-lea își asumă titlul de primul împărat al Austriei
11 august 1914 | Franța declară război Austro–Ungariei
11 august 1919 | Este adoptată constituția Republicii de la Weimar
11 august 1934 | Primii prizonieri federali au fost închiși în Alcatraz, SUA.
11 august 1952 | După abdicarea lui Talal I, Hussein este proclamat suveran al Regatului Hașemit al Iordaniei
11 august 1960 | Ciad își declară independența față de Franța.
Primul președinte este François Tombalbaye.
11 august 1966 | John Lennon ține o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru „Jesus affair”
11 august 1984 | 
Pregătindu-se pentru a se adresa la radioul public național, președintele Statelor Unite, Ronald Reagan, spune, în glumă, în timpul campaniei sale electorale, că a ordonat bombardarea Uniunii Sovietice. Gluma produce iritare URSS.
11 august 1985 | 
Moare fostul director al Direcției Securității Generale a Poporului și adjunct al Ministrului de Interne din perioada dejistă, Gheorghe Pintilie (alte nume care i se atribuie: Timofei; Maftei; Pantele; Panteleimon Bodnarenko; Anusha Pantiuşa)
Gheorghe Pintilie (n. 1902, Tiraspol), zis și Pantiuşa, agent de informații sovietic, cetățean sovietic de origine ucraineană, ulterior român naturalizat, a fost înhumat cu onoruri militare, la Cimitirul Militar Ghencea. După decesul său, fiica sa adoptivă, Ioana (Constantin) a emigrat în Israel.
Recrutat de serviciile secrete sovietice pentru a desfășura acțiuni de spionaj și sabotaj în România, prins și încarcerat la închisorile Doftana și Caransebeș, unde s-a împrietenit cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor secretar general al Partidului Comunist Român (PCR) în 1945.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Pantiuşa s-a căsătorit cu militanta comunistă Ana Toma (n. Ana/Hanna Grossman), agentă a Direcției de Informații Externe a NKVD, secretară a Anei Pauker și fostă soție a lui Sorin Toma, redactor-șef al cotidianului comunist „Scânteia”, între 1947-1960. Ulterior mariajului cu Pintilie, Ana a devenit partenera/sau soția lui Constantin Pârvulescu.
Tatiana Brătescu, fiica Anei Pauker, relata că „Pantiuşa a fost un personaj sinistru. În ce măsură, am aflat odată la o beție a acestuia. Atunci a povestit cum, comsomolist tânăr fiind, urmărea culacii și popii. I s-a spus că popii țin o ședință într-un bordei din stepă. Atunci el s-a dus repede acolo – în Ucraina era asta – și nu știu dacă i-a somat sau nu să iasă, dar a acoperit bordeiul cu pământ și i-a omorât prin sufocare. Pe noi ne-a cutremurat de-a dreptul. Asta era în stare (sã facă – n.r.)”.
Gheorghe Pintilie a fost, de asemenea, șeful Gospodăriei de partid (1945-1948), adjunct pentru probleme de securitate al rezidenței INU (Direcția de Informații Externe a NKVD) la București și unul dintre comuniștii implicați într-o serie de afaceri tenebroase.
A condus echipa care l-a răpit pe fostul lider comunist Ștefan Foriș și, în 1946, el (sau șoferul său) a fost cel care l-a ucis pe Ștefan Foriș lovindu-l cu o rangă în cap.
In 1948, odată cu reorganizarea Siguranței Statului în Direcția Generală a Securității Poporului (pentru „apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității Republicii Populare România contra dușmanilor din interior și exterior”), Pintilie a fost numit, la 15 august 1948, general-locotenent de Securitate, devenind director al DGSP și adjunct al ministrului afacerilor interne. Adjuncții săi au fost Alexandru Nicolschi și Vladimir Mazuru.
Pintilie a fost direct implicat în toate acțiunile securiste ordonate de PMR/PCR, inclusiv în experimentul Pitești.
Majoritatea deportărilor în lagărul de muncă forțată de la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost aprobate de Pintilie și adjuncții săi. A supravegheat pregătirea plenarei PMR din mai-iunie 1952, când grupul de activiști de partid Pauker-Luca a fost înlăturat de la putere.
Întrebat, mai târziu, cu privire la asasinatele comise sub coordonarea sa, Pantiuşa – fostul șef al Securității în anii 1950, rămas în istorie drept unul dintre marii responsabili pentru opresiunea la care au fost supuși sute de mii de români -, a declarat că a făcut totul „din convingere și respect fața de disciplina de partid”.
Potrivit lui Alexandru Bârlădeanu(fost ministru in perioada comunistă) Gheorghiu-Dej „avea multă încredere în el, în urma conviețuirii din închisoare (…) deoarece acesta acționa doar la ordinul superiorului. Sunt convins că tot ce a făcut Pantiuşa era la ordinul lui Dej”.
Pantiuşa a fost eliberat din funcție la 20 septembrie 1952, când DGSP se transforma in Ministerul Securității Statului, iar la conducere ajunge Alexandru Drăghici.
Pensionat în 1963. Fiica sa adoptivă, Ioana, afirmă că a fost pensionat la cerere. „…Era foarte bolnav. Era bolnav de inimă, a făcut vreo patru preinfarcte, era bolnav de plămâni. Pușcăria i-a făcut numai rău, nu bine.„
La plenara PCR din aprilie 1968, Nicolae Ceaușescu l-a reabilitat, post-mortem, pe Lucrețiu Pătrășcanu, ocazie cu care generalul Pintilie a fost exclus din partid. În 1971, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la înființarea PCR, Ceaușescu l-a reabilitat și pe generalul Pintilie, decorându-l cu Ordinul „Tudor Vladimirescu”, clasa a II-a. Tot atunci, Ana Toma a devenit „Erou al Muncii Socialiste“.
Potrivit unor documente CIA, numele său real era Mitea Bodnarenko. Separat, Mihai Pacepa, în „Moștenirea Kremlinului”, afirmă că se numea Panteleimon Bodnarenko.
CIA (1952): „Operațiunile Securităţii sunt conduse de generalul Gheorghe Pintilie (numele său adevărat este Mitea Bodnarenko). Generalul este un rus originar din Chilia Nouă, Basarabia, un fost muncitor la fabrica de tutun din Chilia Nouă. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru activităţile sale comuniste, înainte de regimul comunist. În urmă cu doi ani a fost promovat ca general şi pus la conducerea Poliţiei. Şoferul său este un ofiţer sovietic care, îmbrăcat în haine civile, este pus să supravegheze activitățile generalului”.
Pacepa: „Pantiuşa, omul-maimuță din fotografia lui Saharovski, cetățean sovietic cu o vagă origine română, devenise șef al Securității şi era cunoscut drept generalul Gheorghe Pintilie. Abia vorbea românește, iar bruma de limbă română pe care o știa era arhaică, needucată, vulgară. Numele real, Panteleimon Bodnarenko, nu îl mai folosise de mai bine de 20 de ani, de când, ca ofițer ilegal al INU, a primit un nume fictiv şi a fost infiltrat în activul Cominternului”.
11 august 1999 | Ultima eclipsă totală de Soare din secolul XX vizibilă în România
București, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la 14:07, ora locală.
11 august 2003 | NATO preia controlul asupra unităților militare afgane
11 august 2004 | A fost demolat RKS Liblice 1
11 august 2021 | Coreea de Nord anunță că va impune pedepse extrem de dure cetățenilor care încalcă măsurile de prevenție anti-Covid și restricțiile
Cei prinși că încalcă regulile, precum întâlnirea în grupuri mai mari de trei persoane, în afara locuinței, vor fi trimiși în „centre de muncă disciplinară”, în fapt lagăre de muncă forțată.
Coreea de Nord va impune pedepse cu muncă silnică cetățenilor care se adună și iau masa în grupuri de mai mult de trei persoane (cu excepția cazului în care acestea locuiesc în aceeași gospodărie), încălcând astfel regulile de carantină pentru coronavirus, au declarat, pentru RFA, surse din țară.
Măsura este menită să limiteze răspândirea COVID-19 în Coreea de Nord, o tara care pretinde că nu are virusul, dar care a intensificat constant măsurile de prevenire încă de la începutul pandemiei, în urmă cu 18 luni.
Pyongyang a blocat orașe și județe întregi, a închis granița cu China, vitală din punct de vedere economic, și a incinerat în grabă cadavrele persoanelor care au murit din cauza simptomelor corona virusului.
RFA a relatat anterior că Coreea de Nord izolează persoanele bolnave cu simptome de coronavirus, etichetându-le drept pacienți „suspecți” de coronavirus, dar guvernul susține că nu s-a confirmat niciun caz.
- Joi, 11 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 169
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Apar rapoarte contradictorii privind continuarea bombardamentelor la centrala nucleară Zaporojie
Compania ucraineană de energie nucleară a declarat că joi a fost bombardată de zece ori de forțele rusești, ceea ce a dus la imposibilitatea personalului de a schimba turele.
Energoatom a declarat că centrala funcționează normal.
Cu toate acestea, agenția rusă de știri Tass a raportat că autoritățile locale impuse de Rusia în Zaporojie ocupată au declarat că s-a tras asupra centralei de către forțele ucrainene.
Autoritățile impuse de Rusia în regiunea Zaporizhzhia au mai afirmat joi că sistemele de apărare antiaeriană au zădărnicit atacurile ucrainene asupra orașului ocupat Enerhodar. Niciuna dintre afirmații nu a fost verificată în mod independent.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Șeful organismului de supraveghere nucleară al ONU a declarat joi, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate, că luptele din apropierea centralei nucleare din Zaporojie, în Ucraina, au provocat unele daune instalației și a cerut ca o misiune de inspecție imediată să fie autorizată să viziteze centrala.
Cu toate acestea, Rusia și Ucraina nu au fost dispuse să fie de acord cu o astfel de misiune și astfel centrala ajunge să fie prinsă între două focuri.
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, a prezentat părțile centralei care au fost puse la pământ din cauza atacurilor.
„Orice acțiune militară care pune în pericol siguranța nucleară, securitatea nucleară, trebuie să înceteze imediat”, a declarat Grossi. „Aceste acțiuni militare în apropierea unei instalații nucleare atât de mari ar putea duce la consecințe foarte grave”.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Statele Unite sprijină apelurile pentru o zonă demilitarizată în jurul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, după luptele care au implicat forțele ruse și ucrainene în apropierea centralei, a declarat joi un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
„Luptele în apropierea unei centrale nucleare sunt periculoase și iresponsabile și continuăm să cerem Rusiei să înceteze toate operațiunile militare la sau în apropierea instalațiilor nucleare ucrainene și să returneze controlul deplin Ucrainei, precum și să susținem apelurile ucrainenilor pentru o zonă demilitarizată în jurul centralei nucleare”, a declarat purtătorul de cuvânt.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina intenționează să evacueze două treimi din locuitorii din zonele pe care le controlează în regiunea Donetsk, în estul țării, înainte de iarnă, în parte din cauza îngrijorării că oamenii nu vor putea să se încălzească în condițiile in care infrastructura este deteriorata de război, a declarat joi vicepremierul.
Guvernul intenționează să evacueze aproximativ 220.000 de persoane din cele aproximativ 350.000, inclusiv 52.000 de copii, a declarat Iryna Vereshchuk într-o conferință de presă.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele aeriene ucrainene estimează că până la o duzină de avioane rusești au fost distruse la sol, în exploziile dramatice de marți, de la baza aeriană Saki, din Crimeea, care, potrivit Rusiei, au ucis o persoană, au rănit 13 și au avariat zeci de case din apropiere.
Surse politice din Ucraina au declarat că aceasta a efectuat atacul, dar Kievul nu a revendicat public responsabilitatea. Un expert a declarat că este posibil să fi fost produsul unui raid îndrăzneț, mai degrabă decât al unui atac cu rachete.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a acuzat Rusia că a tras cu rachete din jurul uzinei capturate, ucigând cel puțin 13 persoane și rănind 10, știind că ar fi riscant pentru Ucraina să riposteze.
Ucraina afirmă că Rusia a vizat orașul Marhanets, pe care Moscova spune că Ucraina l-a folosit în trecut pentru a bombarda soldații ruși de la uzina, pe care Rusia a capturat-o în martie.
Făcând apel la aliații străini să trimită arme mai puternice, Zelenski a declarat într-un discurs video de noapte târziu că Kievul „nu va lăsa fără răspuns bombardamentul rusesc de astăzi asupra regiunii Dnipropetrovsk” și a promis că va provoca Rusiei cât mai multe pagube pentru a pune capăt rapid războiului.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Belarus declară că exploziile auzite în cursul nopții la una dintre bazele sale militare aflate la 19 mile de Ucraina au fost provocate de un „incident tehnic”.
Cel puțin opt explozii au fost auzite după miezul nopții în apropiere de aeroportul militar Zyabrovka, potrivit rapoartelor de pe mesageria Telegram. Reuters nu a reușit să verifice în mod independent aceste rapoarte.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina se așteaptă la un ajutor financiar de 3 miliarde de dolari din partea SUA în luna august și încă 1,5 miliarde de dolari în septembrie, a declarat, joi, ministrul de finanțe, Serhiy Marchenko.
Marchenko afirma că plățile fac parte din pachetul de ajutor financiar de 7,5 miliarde de dolari convenit de Ucraina și SUA la începutul verii și vor fi folosite pentru a finanța „cheltuieli critice”, cum ar fi costurile cu asistența medicală și pensiile.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia și-a dublat numărul de atacuri aeriene asupra pozițiilor militare și infrastructurii civile din Ucraina, față de săptămâna precedentă, a declarat generalul de brigadă ucrainean, Oleksiy Hromov.
„Avioanele și elicopterele inamicului evită să zboare în raza de acțiune a apărării noastre aeriene și, prin urmare, precizia acestor lovituri este scăzută”, a precizat el într-o conferință de presă.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul suedez de finanțe spune că, deși decizia țării sale de a adera la NATO „nu a fost una fericită”, a fost un „pas necesar de făcut” în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Într-un interviu acordat lui Richard Quest de la CNN la Stockholm, Mikael Damberg a declarat că invazia Rusiei în Ucraina „îi face pe oameni să se gândească cu adevărat: „noi putem fi următorii””.
„Trebuie [să] ne apărăm, și o facem mai bine împreună cu alți parteneri europeni și americani”, a adăugat el.
Întrebat despre stadiul procesului de aderare, Damberg a adăugat că țara dorește să adere la NATO „cât mai repede posibil”.
„Până acum, a decurs bine și ne așteptăm ca toate țările… să primească cu bucurie Suedia și Finlanda ca membri ai NATO”, a spus el.
NATO și-a oficializat invitația adresată Suediei și Finlandei de a se alătura alianței la sfârșitul lunii iunie, iar decizia trebuie să ajungă la parlamentele și legislativele celor 30 de state membre pentru ratificarea finală.
În plus, Damberg a declarat că este „foarte nesigur” în ceea ce privește creșterea economică a țării în următoarele luni, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă, la care se adaugă presiunile inflaționiste și perspectiva unor rate ale dobânzii mai mari.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Comandamentul nord-american de apărare aerospațială a dezvăluit joi un al treilea incident, în care o aeronavă militară rusă a zburat în zona de identificare a apărării aeriene (ADIZ) din Alaska între 8 și 10 august.
CNN a relatat anterior, marți, despre două incidente în care avioane militare rusești au zburat în zona ADIZ din Alaska.
ADIZ este un spațiu aerian internațional adiacent Alaskăi, care se întinde pe alocuri la mai mult de 100 de mile (peste 160 de kilometri) de teritoriul american. Armata americană inițiază proceduri de identificare a aeronavelor aflate în ADIZ în interesul securității naționale.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul britanic al apărării a declarat că este puțin probabil ca Vladimir Putin să reușească acum să ocupe Ucraina
Ben Wallace a declarat că invazia Rusiei în Ucraina a „șovăit” și că „începe să eșueze”, în timp ce a promis mai mult sprijin financiar și militar pentru apărarea națiunii est-europene.
11 august 2022 | Războiul din Ucraina: Exista rapoarte contradictorii privind continuarea bombardamentelor la centrala nucleară din Zaporojie.
Compania ucraineană de energie nucleară a declarat că joi a fost bombardată de zece ori de forțele rusești, ceea ce a dus la imposibilitatea personalului de a schimba turele.
Energoatom a declarat că centrala funcționează normal.
Cu toate acestea, agenția rusă de știri Tass a raportat că autoritățile locale impuse de Rusia în Zaporojie ocupată au declarat că s-a tras asupra centralei de către forțele ucrainene.
Autoritățile impuse de Rusia în regiunea Zaporojie au mai afirmat joi că sistemele de apărare antiaeriană au zădărnicit atacurile ucrainene asupra orașului ocupat Enerhodar. Niciuna dintre afirmații nu a fost verificată în mod independent.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.