| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 179 | ZIUA 544 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
21 august 1264 | Kublai Khan acceptă capitularea fratelui său mai mic, Ariq Böke, la Xanadu, la sfârșitul războiului civil mongol
21 august 1321 | 160 de evrei din Franța Chincon, sunt incendiați în grup
21 august 1485 | Sfârșitul războiului „celor două roze”.
21 august 1541 | Turcii otomani, sub Suleiman Magnificul, capturează Buda, capitala regatului ungar și continuă să domine centrul Ungariei timp de 150 de ani
21 august 1573 | Spania începe asediul la Alkmaar, în Olanda
21 august 1673 | Bătălie maritimă la Kijkduin: De Ruyter învinge flota engleză și franceză
21 august 1745 | Marele Duce Petru Fedorovici, viitorul Țar Petru al III-lea, s-a căsătorit cu prințesa germană, Sophie Friederike Auguste von Anhalt-Zerbst-Dornenburg, cunoscută ulterior sub numele de Ecaterina cea Mare.
21 august 1689 | Bătălia de la Dunkeld, în Scoția, între susținătorii regelui James al VII-lea al Scoției și trupele lui William de Orange
21 august 1703 | Edirne: armata turcă îl înlătură pe sultanul Mustafa al II-lea, diminuând puterea sultanilor.
21 august 1718 | Împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al VI-lea, Turcia și Veneția semnează tratatul de pace
21 august 1772 | Regele Gustav al III-lea finalizează o lovitură de stat si impune o nouă constituție Suediei, prin care instaurează un scurt regim absolutist, instalându-se ca despot iluminat, punând capăt 50 de ani de guvernare parlamentară
21 august 1808 | Bătălia de la Vimeiro: Forțele britanice și portugheze, conduse de generalul Arthur Wellesley, înfrâng forțele franceze, sub generalul maior Jean-Andoche Junot, lângă satul Vimeiro, Portugalia; prima victorie anglo-portugheză a războiului peninsular.
21 august 1810 | Parlamentul suedez il alege ca prinț moștenitor pe mareșalul francez Jean-Baptiste Bernadotte.
21 august 1831 | SUA: izbucnește rebeliunea sclavilor din Southampton County, Virginia, condusă de Nat Turner, în care au fost uciși 55 de albi înainte ca poliția să oprească protestatarii. Turner era un fanatic religios, care susținea că primea ordine de la Dumnezeu.
21 august 1856 | Primul consul al Americii în Japonia, Townsend Harris, ajunge la Shimoda. (Data tradițională japoneză: 21 iulie 1856)
21 august 1891 | Guvernul olandez Mackay demisionează
21 august 1897 | Chimistul german Felix Hoffmann de la Bayer sintetizează heroina prin metoda folosită de chimistul englez C.R. Wright în 1874.
Până în 1910 a fost etichetată ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii.
21 august 1909 | S-a născut (la Geneva) Douglas Dillon (d. 10 ianuarie 2003 (New York))
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit în Marina Statelor Unite. Între 1953 și 1957, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al Statelor Unite în Franța (1953-1957) și subsecretar de stat, între 1959 și 1961. Desi era republican, a fost numit, de către președintele John F. Kennedy, secretar al Departamentului Trezoreriei SUA în 1961, funcție pe care a deținut-o până în 1967.
Cea de-a cincea rundă de negocieri tarifare din cadrul GATT, care a durat din 1960 până în 1962, este cunoscută și astăzi sub numele de Runda Dillon. Datorită expansiunii economice rezultate în urma politicilor sale, președintele Lyndon B. Johnson a decis să îl mențină în această funcție în cadrul Departamentului de Stat al Trezoreriei. Dillon a fost, de asemenea, membru al Comitetului Executiv al Consiliului Național de Securitate în timpul crizei rachetelor din Cuba (1962).
21 august 1911 | Tabloul Mona Lisa de Leonardo da Vinci este furat din Muzeul Luvru din Paris, de Vincenzo Perugia (recuperat in 1913).
21 august 1914 | Primul Război Mondial: trupele germane ocupă Tamines, Belgia
21 august 1914 | Primul Război Mondial: ofensiva franceză în Ardennen / Sambre
21 august 1915 | Primul Război Mondial: Italia declară război Turciei
21 august 1916 | Sir Roger Casement, protestant al Ulsterului și naționalist irlandez, este arestat de britanici
21 august 1926 | Începe răscoala împotriva președintelui și dictatorului grec Pangalos
21 august 1938 | Italia interzice profesorii evrei de liceu
21 august 1940 | Moare, în Mexico City, asasinat în propria sa casă, Leon Troțki. teoretician marxist, fondatorul Armatei Roșii a URSS („armata muncitorilor si a țăranilor„) in timpul revoluției bolșevice din octombrie 1917, pe care a condus-o împreuna cu Lenin.
Ziarele de stânga reacționează prompt; New York Times ii dedica imediat a doua zi după atac, un articol pe prima pagina, continuând si in restul publicației cu detalii despre viata sa, la pagina 14, articolul fiind însoțit si de fotografia lui Troțki..
NEW YORK TIMES, 22 august 1940
„Troțki moare in urma rănilor provocate; El cere ca revoluția să meargă înainte” „Asasinul spune că a întrerupt relațiile cu victima după ce acesta, aflat in exil, i-a cerut să facă acte de sabotaj în Rusia”.
21 august 1942 | Al Doilea Război Mondial: soldații germani amplasează steagul nazist pe muntele Elbrus, din Caucaz
21 august 1942 | Al Doilea Război Mondial: transportul # 22 cu evreii francezi pleacă în Germania nazistă
21 august 1943 | Al Doilea Război Mondial: 
Andrei Gromîko este numit ambasador al URSS la Washington
21 august 1943 | Japonia părăsește Insulele Aleutine
21 august 1943 | Al Doilea Război Mondial: Sfârșitul bătăliei de la Kursk (începută la 5 iulie 1943).
Cea mai mare bătălie a blindatelor din istorie. Armata germană a pierdut peste 500.000 de oameni.
21 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Prima zi a Conferinței Dumbarton Oaks
La această conferința internaţională (sau Conversațiile de la Washington privind Organizația Internațională pentru Pace și Securitate), au fost formulate și negociate propuneri pentru înființarea unei „organizații internaționale generale”, ceea ce a devenit, mai târziu, Națiunile Unite (ONU). Conferința a fost condusă de Statele Unite, Regatul Unit, China și URSS.
A avut loc la proprietatea Dumbarton Oaks din Washington, DC, din 21 august 1944 până în 7 octombrie 1944.
Conferința Dumbarton Oaks a constituit primul pas important in realizarea paragrafului 4 al Declarației de la Moscova din 1943, care recunoștea necesitatea unei organizații internaţionale postbelice care să succedă Ligii Naţiunilor.
La conferință, delegațiile celor Patru Puteri, Republica Chineză, Uniunea Sovietică, Statele Unite și Regatul Unit au deliberat asupra propunerilor pentru înființarea unei organizații care să mențină pacea și securitatea în lume.
Printre reprezentanți s-au numărat și subsecretarul permanent britanic de stat pentru afaceri externe, Sir Alexander Cadogan, ambasadorul sovietic în Statele Unite ale Americii Andrei Gromîko, Ambasadorul Chinei în Regatul Unit, Wellington Koo și subsecretarul de stat al SUA Edward Stettinius Jr., fiecare dintre ei conducând propria delegație.
Conversațiile au avut loc în două etape, deoarece sovieticii nu au vrut să se întâlnească direct cu chinezii. În prima fază, reprezentanții Uniunii Sovietice, ai Regatului Unit și ai Statelor Unite s-au reunit între 21 august și 28 septembrie.
În a doua, reprezentanții Republicii Chineze, Regatului Unit și Statelor Unite au purtat discuții între 29 septembrie și 7 octombrie.
Două probleme au fost centrale în lucrările conferinței. Prima a fost despre poziția pe care Uniunea Sovietică ar avea-o în cadrul organizației emergente, deoarece ideea inițială a lui Franklin D. Roosevelt a fost concepută pentru a cuprinde puterea globală americană. A doua se referea la dreptul de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate.
Participanții au recomandat o Adunare Generală a tuturor statelor membre și un Consiliu de Securitate format din cei Patru Mari, plus șase membri aleși de Adunare. Procedurile de vot și dreptul de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate au fost finalizate la Conferința de la Yalta din 1945,.când Roosevelt și Stalin au convenit că dreptul de veto nu va împiedica discuțiile Consiliului de Securitate.
21 august 1944 | Al Doilea Război Mondial: Raid asupra casei de copii evrei din Secrétan / St-Mandé
21 august 1945 | 
Regele Mihai somează guvernul dr. Petru Groza să demisioneze
În urma refuzului acestuia, regele a hotărât să nu mai semneze decretele de lege („greva regală”).
21 august 1945 | 
Președintele SUA, Harry Truman, încheie programul Lend-Lease
21 august 1953 | Sultanul Sidi Mohammed Am Joessoef al V-lea al Marocului a fost demis
21 august 1955 | La ora 20.00 începe prima emisiune experimentală de televiziune în România
21 august 1959 | SUA: Hawaii devine cel de-al 50-lea stat al Statelor Unite ale Americii
21 august 1961 | Activistul politic kenyan, Jomo Kenyatta, este eliberat din închisoare, după 9 ani.
Încarcerat în timpul rebeliunii Mau Mau din 1952 cu alți lideri naționaliști de către autoritățile britanice
21 august 1961 | Londra: este furat celebrul tablou al lui Goya, „Ducele de Wellington” de la Galeria Națională (recuperat în 1965)
21 august 1963 | Vietnamul de Sud declară Legea marțială, în urma raidurilor asupra pagodelor budiste
21 august 1965 | 
Guvernul Ion Gheorghe Maurer (3) – până la 8 decembrie 1967
21 august 1965 | Prin hotărârea Marii Adunări Naționale, Republica Populară Română devine Republica Socialistă România
Se adopta Constituția Republicii Socialiste România
21 august 1967 | China anunță căderea a două bombardiere americane.
21 august 1967 | Mikis Theodorakis este arestat în Grecia.
21 august 1968 | Uniunea Sovietică blochează (din nou) postul de radio „Vocea Americii”
21 august 1968 | 
Se deschid lucrările Convenției democratice la Chicago, care il nominalizează, la președinție, pe Hubert Horatio Humphrey Jr.
Sprijinul lui Humphrey pentru președintele Lyndon B. Johnson și pentru războiul din Vietnam au fost factorii cruciali în înfrângerea sa, când a candidat la președinție în 1968. El a revenit in Senat, până la moartea sa, în 1978.
21 august 1968 | Forțele Pactului de la Varșovia își finalizează invazia în Cehoslovacia, arestându-l pe liderului ceh Alexander Dubček și forțându-l să semneze Protocoalele de la Moscova
21 august 1975 | SUA relaxează embargoul comercial impus Cubei
21 august 1976 | Are loc „Operațiunea Paul Bunyan”, în replică la „incidentul toporului coreean”, petrecut cu 3 zile înainte
După deliberări care au ajuns până la Casa Albă, SUA au decis să răspundă cu o demonstrație colosală de forță: 110 soldați, 27 de elicoptere și 3 bombardiere B-52 au fost comasate în zona demilitarizată coreeană, pentru a tăia un plop, care bloca vederea observatorilor ONU.
„Incidentul toporului coreean” a constat in asasinarea, la 18 august 1976, de către soldații nord-coreeni, a doi ofițeri ai armatei americane, căpitanul Arthur Bonifas și locotenentul Mark Barrett, care făceau parte dintr-un grup de lucru ce urma să taie un plop, în zona de securitate comună (JSA – Joint Security Area*), aflată la granița dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, în aria cunoscută drept Zona Demilitarizată (DMZ).
Grupul era format din cinci membri ai personalului Corpului Serviciului Coreean (KSC) și era escortat de o echipă de securitate UNC, formată din căpitanul Arthur Bonifas, omologul său din armata sud-coreeană, căpitanul Kim, locotenentul Mark Barrett și 11 membri înrolați, atât americani, cât și sud-coreeni. Regulile stricte limitau, de ambele părți, atât numărul de gardieni, cât și armele pe care le puteau purta, motiv pentru care cei doi ofițeri americani erau neînarmați. Muncitorii KSC aveau la ei topoare, pentru a îndepărta ramurile copacului.
La prima încercare de înlăturare a popului, Coreea de Nord s-a opus, susținând că orice lucrare de amenajare a teritoriului necesită permisiunea ambelor părți. Ploaia abundentă a zădărnicit a doua încercare. Pe 18 august, căpitanul Bonifas a decis să supervizeze personal cea de-a treia încercare.
Imediat după începutul acțiunii, și-a făcut aparitia un grup de nord-coreeni, somandu-i să nu taie ramurile. Când căpitanul Bonifas a ignorat avertismentul, nord-coreenii i-au atacat cu bâte și cu topoarele de grădinărit aduse de sud-coreeni, omorându-l pe căpitan și pe locotenentul Mark Barrett. Sirenele s-au declanșat în toată aria DMZ și trupele au fost puse în alertă.
Media nord-coreeană a declarat: „În jurul orei 10:45, astăzi, agresorii imperialiști americani au trimis 14 huligani cu topoare, în zona comună de securitate, pentru a tăia copacii, din proprie inițiativă, deși o astfel de lucrare presupune, în prealabil, existenta unui acord reciproc. Patru persoane din partea noastră au mers la fata locului pentru a-i avertiza să nu continue lucrarea, fără consimțământul nostru. Echipele care ne depășeau numeric, deținând arme ucigașe, i-au atacat în masă pe gardienii noștri și au comis actul provocator de a ne bate bărbații. In circumstanțele acestei provocări nesăbuite, s-a recurs la măsuri de autoapărare.”
Vestea despre asasinarea celor doi ofițeri americani a ajuns r
apid la Washington DC, unde secretarul de stat, Henry Kissinger, a cerut un atac asupra cazărmii nord-coreene. „Au ucis doi americani și, dacă nu facem nimic, o vor face din nou. Trebuie să facem ceva.”
În cele din urmă, ordinul lui Kissinger a fost anulat. În timp ce liderii militari și politici au dezbătut trei zile la rând cum să răspundă incidentului, toți au căzut de acord asupra unui singur lucru: arborele trebuia doborât. Trei zile mai târziu, pe 21 august, forțele americane și sud-coreene au lansat operațiunea Paul Bunyan (după numele unui tăietor de lemne, din folclorul SUA), in vederea eliminării copacului, consecutiv cu intimidarea Coreei de Nord. În timp ce se tăiau ramurile, trupele SUA urmăreau sosirea forțelor nord-coreene, în camioane și autobuze. „Puteam vedea nord-coreenii vizavi de noi, instalând mitralierele”, a declarat un soldat. „Mă uitam împrejur, să identific unde m-aș putea duce, atunci când vor începe să tragă.” Dar nord-coreenii nu au intervenit. Odată ce partea de sus a plopului a fost înlăturată, forțele SUA și sud-coreene s-au retras rapid din JSA – deși alte forțe din DMZ au rămas în alertă. Întreaga operațiune s-a încheiat în mai puțin de 45 de minute.
Regulile JSA s-au schimbat la scurt timp după operațiunea Paul Bunyan. Nord-coreenii au fost separați de forțele ONU, cu o mică barieră de beton (cea pe care președintele Donald Trump a depășit-o în iunie 2019*), punând capăt tacticilor de amestecare și intimidare.
–
*JSA a fost, cel mai recent, si locul în care ex-președintele american Donald Trump a pășit în Coreea de Nord, devenind primul lider american care a făcut acest lucru. In prealabil, postase pe Twitter un mesaj către domnul Kim, sugerând că „îl poate întâlni la frontiera DMZ” doar ca să-i dea mâna „și să-i spună Hello (?)!”
„Este o onoare pentru mine”, a mai zis Trump, când a trecut bariera, spre Kim Jong Un. Ulterior, el a declarat presei: „Nu prea mă așteptam (să fac asta), eram în Japonia pentru G20. Am venit și am spus că vreau să mă întâlnesc cu președintele Kim.” Trump a adăugat ca este „mândru că a trecut peste linie”.
21 august 1991 | 
Lovitura de stat orhestrată de aripa conservatoare a comuniștilor din Uniunea Sovietică este zdrobită, la numai de trei zile de la declanșare, de rezistența populară condusă de Boris Elțin
21 august 1991 | Letonia își declară independența față de URSS
21 august 1994 | Ernesto Zedillo câștigă alegerile prezidențiale din Mexic
21 august 1998 | P. W. Botha a fost găsit vinovat de dispreț pentru ignorarea în mod repetat a citațiilor pentru a depune mărturie în fața Comisiei pentru adevăr și reconciliere din Africa de Sud.
21 august 2001 | NATO decide să trimită o forță de menținere a păcii în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
21 august 2012 | După 23 de zile de la referendumul pentru demiterea președintelui României, Traian Băsescu, Curtea Constituțională a constatat că nu a fost întrunit cvorumul.
21 august 2014 | Atacul aerian israelian din Rafah îi ucide pe Mohammed Abu Shammala, Raed al Atar și Mohammed Barhoum – trei dintre principalii comandanți ai Hamas
21 august 2015 | Atac terorist asupra trenului dintre Amsterdam și Paris, oprit de 4 pasageri care l-au blocat pe atacator
21 august 2015 | Prima dronă britanică fără pilot a lovit un cetățean britanic în afara unui conflict – luptătorul ISIS Reyaad Khan din Raqqa, Siria
21 august 2015 | Criza europeană a refugiaților: Germania facilitează refugiaților sirieni să solicite azil prin suspendarea regulamentelor lor de la Dublin
21 august 2017 | Destroyer USS John S McCain se ciocnește cu un petrolier lângă Singapore; 10 dispăruți și 5 răniți
21 august 2018 | Michael Cohen, avocatul personal al președintelui Trump, pledează vinovat de acuzații, inclusiv pentru plata ilegală a femeilor cu care Trump avea relații
21 august 2018 | Premierul australian Malcolm Turnbull solicită și câștigă un vot de conducere 43-35 asupra ministrului afacerilor interne Peter Dutton.
21 august 2018 | Paul Manafort, fost președinte al campaniei Trump, este condamnat pentru opt acuzații de fraudă, într-un tribunal federal din Alexandria, Virginia
21 august 2019 | Cancelarul german îl provoacă pe premierul britanic, Boris Johnson, să găsească o soluție la un Brexit fără acord în 30 de zile, la reuniunea lor de la Berlin
21 august 2019 | 
Președintele SUA, Donald Trump, spune că premierul danez Mette Frederiksen s-a manifestat „urât” fata de interesul său de a cumpăra Groenlanda și își anulează călătoria în Danemarca.
21 august 2021 | Statele Unite și Germania au transmis sâmbătă cetățenilor lor din Afganistan să evite călătoria la aeroportul din Kabul, invocând riscuri de securitate, în timp ce mii de oameni disperați s-au adunat încercând să fugă, la aproape o săptămână după ce islamiștii talibani au preluat controlul asupra țării.
„Din cauza potențialelor amenințări la adresa securității în afara porților de pe aeroportul din Kabul, îi sfătuim pe cetățenii americani să evite călătoriile către aeroport și să evite porțile aeroportului în acest moment, cu excepția cazului în care primiți instrucțiuni individuale de la un reprezentant al guvernului SUA pentru a face acest lucru”, a informat un consilier al ambasadei SUA .
Un oficial taliban a declarat, potrivit Reuters, că riscurile de securitate nu pot fi excluse, dar că grupul „urmărește să îmbunătățească situația și să ofere o ieșire lină” persoanelor care încearcă să plece în weekend.
Preluarea talibanilor a stârnit teama de represalii și revenirea la o versiune dură a legii islamice pe care talibanii o exercitau când erau la putere acum două decenii. Mulțimile au dat navala pe aeroport, împiedicând operațiunile, în timp ce Statele Unite și alte națiuni încearcă să evacueze mii de diplomați și civili, precum și numeroși afgani. Mamele, tații și copiii s-au împins peste zidurile din beton, în timp ce încercau să fugă.
Talibanii i-au îndemnat pe cei fără documente de călătorie să se întoarcă înapoi acasă. Cel puțin 12 persoane au fost ucise duminica trecută, în aeroport si în zona aerodromului cu pistă unică, când talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, au spus oficialii NATO și talibani.
Zeci de mii de oameni din Afganistan aștepta, cu emoție să vadă dacă Statele Unite vor respecta promisiunea președintelui Joe Biden, de a evacua toți americanii și toți afganii care au ajutat la efortul de război, în timp ce elicopterele americane au luat oameni din locuri aflate dincolo de aeroportul aglomerat și haotic din Kabul și de punctele de control ale talibanilor. Oficialii au confirmat că elicopterele militare americane au zburat dincolo de aeroportul din Kabul pentru a prelua 169 de americani care doreau să fie evacuați. Nimeni nu știe câți cetățeni americani au rămas în Afganistan, dar estimările au ajuns până la 15.000. -AP
21 august 2021 | 
Boris Johnson spune că Marea Britanie va colabora cu talibanii, dacă va fi necesar
Premierul britanic Boris Johnson a declarat că eforturile politice și diplomatice ale Marii Britanii pentru a găsi o soluție în Afganistan sunt în continuare în curs de desfășurare, ceea ce lasă deschisă perspectiva de a lucra cu talibanii „dacă este necesar”.
„Angajamentul nostru față de Afganistan este de durată”, a declarat dl Johnson.
Întrebat dacă crede afirmațiile noului regim taliban aflat la conducere, potrivit cărora acesta ar putea fi mai moderat în viitor, Johnson a spus că este important să luăm „oamenii în serios”.” – PTI
21 august 2021 | Oficialii talibani din provincia Herat au interzis educația mixtă în universitățile guvernamentale și private, calificând-o drept „rădăcina tuturor relelor din societate”.
Decizia a fost luată în urma unei întâlniri între profesori universitari, proprietari de instituții private și autorități talibane.
Reprezentantul talibanilor și șeful învățământului superior din Afganistan, mollahul Farid, a declarat că nu există alternativă și că educația mixtă trebuie să înceteze.
El a mai spus că profesoarele virtuoase vor avea voie să predea doar studenților de sex feminin, dar nu și celor de sex masculin.- PTI
21 august 2021 | Bântuiți de criza migrației din 2015, alimentată de războiul din Siria, liderii europeni doresc cu disperare să evite un nou aflux pe scară largă de refugiați și imigranți din Afganistan
Cu excepția celor care au ajutat forțele occidentale în războiul din ultimele două decenii din această țară, mesajul pentru afganii care se gândesc să fugă în Europa este: Dacă trebuie să plecați, mergeți în țările vecine, dar nu veniți aici.
„Trebuie să fie obiectivul nostru să păstrăm majoritatea oamenilor în regiune”, a declarat săptămâna aceasta ministrul austriac de interne Karl Nehammer, reluând ceea ce spun mulți lideri europeni.
Oficiali ai Uniunii Europene au declarat în această săptămână, la o reuniune a miniștrilor de interne, că cea mai importantă lecție din 2015 trebuie aplicata acum: „să nu-i lăsăm pe afgani să se descurce singuri: fără ajutor umanitar urgent, aceștia vor începe să se deplaseze”. – potrivit unui memorandum diplomatic german confidențial, obținut de The Associated Press. -AP
- Duminica, 21 august 2022 | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 179
21 august 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a avertizat pe ucraineni să fie vigilenți în săptămâna următoare, în timp ce se pregătesc să sărbătorească miercuri Ziua Independenței lor
În discursul său video nocturn de sâmbătă, Zelenski a declarat că ucrainenii nu trebuie să permită Moscovei să „răspândească deznădejdea și frica” în timp ce marchează cea de-a 31-a aniversare a independenței față de regimul sovietic.
„Trebuie să fim cu toții conștienți de faptul că în această săptămână Rusia ar putea încerca să facă ceva deosebit de urât, deosebit de vicios”, a spus Zelenski.
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Daria Dughina, fiica comentatorul politic rus Aleksandr Dughin, a murit sâmbătă seară, într-un presupus atentat, la periferia Moscovei
Mașina Toyota Land Cruiser pe care Dughina o conducea a fost distrusă de o explozie puternică, la cca 20 km vest de capitală. Potrivit agenției de presă ruse TASS, mașina a sărit în aer în apropiere de satul Bolşîie Viazemi, din regiunea Moscovei.
Mașina a luat foc, a pierdut controlul şi a „zburat” pe cealaltă parte a drumului. Daria Dughina, născută în 1992, a murit pe loc.
Maşina i-ar fi aparținut tatălui ei, un filosof proeminent şi un activist social, potrivit Xinhua.
Forţele de ordine locale au început o anchetă asupra incidentului, scrie agenţia de presă chineză.
Darya Dugina, care conducea spre casă după ce participase la un eveniment, a murit când mașina Toyota Land Cruiser pe care o conducea a explodat în apropiere de satul Bolshiye Vyazemy, din regiunea Moscovei, în jurul orei locale 21.30 (19.30 BST), potrivit anchetatorilor.
Maşina a luat foc, a pierdut controlul şi a „zburat” pe cealaltă parte a drumului. Daria Dughina, născută în 1992, a murit pe loc.
Maşina i-ar fi aparținut tatălui ei, un filosof proeminent şi un activist social, potrivit Xinhua.
Forțele de ordine locale au început o anchetă asupra incidentului, scrie agenția de presă chineză.
Aleksandr Dughin este considerat ideologul președintelui Vladimir Putin, ambii fiind sancționați, de Marea Britanie și SUA pentru că au acționat pentru destabilizarea Ucrainei.
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina neagă implicarea în moartea Dariei Dughina
Ucraina a negat implicarea în moartea lui Darya Dugina, pe fondul temerilor că atentatul cu mașină capcană a ridicat miza războiului dintre Rusia și Ucraina.
Consilierul principal al lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat într-o declarație televizată că Ucraina nu a avut nicio implicare în moartea Duginei, fiica lui Alexander Dugin, un apropiat al lui Putin.
Podoliak a declarat pentru televiziunea ucraineană: „Confirm că Ucraina, bineînțeles, nu a avut nimic de-a face cu acest lucru, deoarece nu suntem un stat criminal, precum Federația Rusă, și, mai mult, nu suntem un stat terorist”.
El a părut să dea vina pentru crimă pe luptele interne pentru putere între „diverse facțiuni politice” din Rusia și a sugerat că incidentul a fost o răzbunare „karmică” pentru susținătorii acțiunilor Rusiei în Ucraina, precum Dugina și tatăl ei.
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Fostul deputat rus, Ilya Ponomarev, susține că grupul de partizani ruși Armata Națională Republicană este responsabil pentru mașina capcană de la Moscova, în care si-a pierdut viața Dughina
Ilya Ponomarev, expulzat pentru activități anti-Kremlin, a susținut că explozia a fost opera Armatei Naționale Republicane, despre care a afirmat că este un grup clandestin care acționează în interiorul Rusiei și care este dedicat răsturnării regimului Putin. „Acest atac deschide o nouă pagină în rezistența rusă la putinism”, a declarat el.
Vorbind la Kiev, unde își are sediul, fostul membru al Dumei ruse a afirmat că partizanii ruși ar fi fost în spatele mașinii-capcană care a aruncat-o în aer pe fiica unuia dintre aliații politici apropiați ai lui Vladimir Putin la periferia Moscovei.
„Această acțiune, la fel ca multe alte acțiuni partizane desfășurate pe teritoriul Rusiei în ultimele luni, a fost realizată de Armata Națională Republicană (ANR)”, a declarat Ponomarev.
El a vorbit în cadrul unei emisiuni difuzate la ora 19.00 pe „February Morning”, un canal de televiziune de opoziție în limba rusă pe care l-a lansat la Kiev la începutul acestui an.
Ponomarev a declarat că partizanii din interiorul Rusiei sunt pregătiți să comită alte atacuri similare împotriva unor ținte de profil înalt legate de Kremlin, inclusiv oficiali, oligarhi și membri ai agențiilor de securitate rusești.
Fostul deputat a citit ceea ce a pretins a fi un manifest al NRA: „Îl declarăm pe președintele Putin un uzurpator al puterii și un criminal de război care a modificat Constituția, a declanșat un război fratricid între popoarele slave și a trimis soldații ruși la o moarte sigură și fără sens.”
Ponomarev a confirmat comentariile sale într-un mesaj trimis prin SMS. Membru de stânga al parlamentului rus, el a fost singurul deputat care a votat în 2014 împotriva anexării Crimeei.
Kremlinul i-a interzis, pe când se afla într-o călătorie în SUA, să reintre în țara sa. El a devenit cetățean ucrainean în 2019. În martie, după invazia Ucrainei, a lansat February Morning și Rozpartisan, un canal Telegram care oferă știri actualizate despre acțiunile anti-război din orașele rusești.
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul britanic Boris Johnson și liderii SUA, Franței și Germaniei au subliniat, în cadrul unei convorbiri telefonice, importanța asigurării securității siturilor nucleare din Ucraina, a precizat biroul lui Johnson.
„În cadrul unei convorbiri comune, Johnson, președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au subliniat angajamentul lor ferm de a sprijini Ucraina în fața invaziei Rusiei”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street.
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat că a distrus un depozit de muniție care conținea rachete pentru sisteme de rachete de producție americană și alte sisteme antiaeriene de producție occidentală în regiunea ucraineană Odesa, potrivit unui raport al Reuters
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Cehii au trimis bani în Ucraina în memoria invaziei din 1968. Cetățenii cehi au trimis exact 1.968 de coroane (80 de dolari) Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva Rusiei și pentru a comemora invazia din 1968 a Cehoslovaciei de atunci de către trupele conduse de sovietici
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Angajații guvernamentali din Kiev au fost sfătuiți să lucreze de acasă în această săptămână, de teamă că centrul va fi ținta unor rachete rusești
21 august 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a lansat un nou atac asupra cartierului general al flotei rusești din Marea Neagră de la Sevastopol mai devreme sâmbătă.
Oficialii din peninsula anexată Crimeea au declarat că cel puțin o dronă a fost doborâtă și că sistemul de apărare aeriană a orașului a fost din nou pus în acțiune sâmbătă seara.
21 august 2022 | Ziua internaţională pentru comemorarea şi omagierea victimelor terorismului.
Ziua este marcată anual, si instituită în baza Rezoluţiei 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Marcarea acestei zile are rolul de a contribui la consolidarea eforturilor depuse de Adunarea Generală a ONU, de Comisia pentru Drepturile Omului şi de Consiliul pentru Drepturile Omului pentru promovarea şi protejarea drepturilor victimelor terorismului. În plus, Adunarea Generală reconfirmă promovarea şi protejarea drepturilor omului şi statul de drept în plan naţional şi internaţional, condiţii esenţiale pentru prevenirea şi combaterea terorismului.
La 8 septembrie 2006, a fost adoptată Rezoluţia 60/288 privind Strategia globală de combatere a terorismului, care stipulează că dezumanizarea victimelor se numără printre condiţiile care contribuie la răspândirea terorismului, iar măsurilor care vizează respectarea demnităţii umane şi menţinerea statului de drept reprezintă un demers eficient de combatere a acestui flagel, potrivit ONU – www.un.org.
Principala responsabilitate pentru sprijinirea victimelor terorismului şi apărării drepturile acestora revine statelor membre ONU. Naţiunile Unite acţionează în sprijinirea statelor membre pentru implementarea Pilonului I şi IV din Strategia Globală de Combatere a Terorismului. Adunarea Generală a revizuit Strategia de Combatere a Terorismului prin trei texte de rezoluţii (66/282; 68/276; 72/284), urmărind astfel consolidarea rolului deosebit de important pe care îl reprezintă victimele în combaterea flagelului şi în prevenirea extremismului violent, dar şi în ce priveşte recunoaşterea şi păstrarea drepturilor umane.
Ziua este marcată de misiunile permanente ale statelor ONU în colaborare cu Biroul Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului şi Directoratul Executiv al Comitetului pentru Combaterea Terorismului, organism înfiinţat la 15 iunie 2017 prin Rezoluţia 71/291 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.
Înfiinţarea Biroului Naţiunilor Unite pentru Combaterea Terorismului a reprezentat un demers de reformă instituţională realizat de secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Gutteres, în urma raportului A/71/858 privind Capacitatea Naţiunilor Unite de Sprijinire a Statelor Membre în ce priveşte implementarea Strategiei Naţiunilor Unite de Combatere a Terorismului Global, potrivit http://www.un.org. Strategia ONU de Combatere a Terorismului, descrisă în Rezoluţia Adunării 60/288, şi rezoluţiile suplimentare ale aceluiaşi organism asigură mandatul legal de funcţionare al Biroului ONU de Combatere a Terorismului. Biroul colaborează strâns cu Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi cu organismele subsidiare mandatate să intensifice capacitatea statelor membre ale Naţiunilor Unite de a preveni şi de a răspunde actelor de terorism.
La 21 august 2021, cu prilejul celei de-a patra comemorări a Zilei internaţionale de comemorare şi recunoaştere a victimelor terorismului a fost difuzat un film realizat special, intitulat ”Supravieţuind Terorismului – Puterea Conexiunilor”, în care au fost incluse voci de referinţă ale victimelor terorismului care împărtăşesc experienţele lor şi aduc un mesaj de apreciere importanţei conexiunilor. Potrivit ONU, este important ca opinia publică să păstreze vie amintirea victimelor terorismului şi să depună eforturi pentru a-i sprijini în refacerea vieţilor lor în urma tragediilor respective, conform https://www.un.org/.
Pe 30 iunie 2021, a fost adoptată cea de-a şaptea rezoluţie dedicată victimelor terorismului (A/RES/75/291), text care subliniază necesitatea apărării drepturilor şi a sprijinirii acestora.
La 8-9 septembrie 2022, la sediul ONU din New York, se desfăşoară Congresul mondial al ONU privind victimele terorismului, sub tema ”Promovarea drepturilor şi nevoilor victimelor terorismului”, conform https://www.un.org/.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.