| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | vezi si RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 182 | ZIUA 547 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
24 august 49 î.Hr. | Generalul lui Iulius Caesar, Gaius Scribonius Curio, este învins în cea de-a doua bătălie a râului Bagradas de către numidieni sub Publius Attius Varus și regele Juba al Numidiei. Curio se sinucide pentru a evita capturarea.
24 august 410 | Vizigoții conduși de Alaric I ocupă Roma (neînvinsă timp de 800 de ani). Înfrângerea este văzută drept căderea Imperiului Roman de Vest.
24 august 1200 | Ioan al Angliei este primul rege care semnează Magna Carta (și se căsătorește cu Isabella de Angoulême, în Catedrala Bordeaux).
24 august 1215 | Papa Inocențiu al III-lea declară că Magna Carta nu este validă
24 august 1217 | Bătălia din South Foreland: flota engleză învinge Franța
24 august 1349 | 6.000 de evrei, învinuiți pentru epidemia de ciumă, sunt uciși la Mainz
24 august 1391 | Evreii din Palma, Mallorca, sunt masacrați
24 august 1511 | Afonso de Albuquerque al Portugaliei cucerește Malacca, capitala Sultanatului Malacca
24 august 1558 | Bătălia de la Gravelines: flota engleză bate flota spaniola
24 august 1561 | Wilhelm Taciturnul se căsătorește cu ducesa Ana de Saxonia.
24 august 1572 | Noaptea Sfântului Bartolomeu: masacrarea hughenoților, la Paris. Declanșarea celui de-al patrulea război civil în Franța (1572-1573).
Domnia regelui Carol al-IX-lea al Franței(Charles Maximilien, n. 27 iunie 1550 – d. 30 mai 1574 (23 de ani)) a fost dominată de războiul religios francez, dintre hughenoții calviniști și catolici.
În încercarea de a face pace între cele două facțiuni, sora lui Charles, Margareta de Valois, s-a căsătorit cu liderul huguenot, Henric de Navarra, mai târziu Henric al IV-lea, în 1572, la Paris.
O tentativă de asasinat s-a transformat în masacrul de ziua Sfântului Bartolomeu, în timp ce parizienii i-au atacat pe hughenoții adunați la nuntă.
Masacrul protestanților, in Ziua Sfântul Bartolomeu, de către romano-catolici, a început la Paris și s-a extins, mai târziu, în provinciile franceze.
24 august 1751 | Thomas Colley este executat în Anglia pentru înecarea unei presupuse vrăjitoare
24 august 1789 | Revoluția franceză: Adunarea Națională proclamă libertatea de exprimare
24 august 1814 | Forțele britanice capturează Washington, D.C. și distrug multe dintre reperele si edificiile orașului (războiul din 1812)
24 august 1858 | USA, Richmond: „Daily Dispatch” raportează că 90 de negri au fost arestați pentru ca învățau
24 august 1865 | Se naște, la Sigmaringen, Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (d. 20 iulie 1927, Sinaia), Ferdinand I Întregitorul, rege al României; monarh constituțional, membru și președinte de onoare al Academiei Române din 16 martie 1890.
În timpul domniei sale, s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, s-au pus bazele consolidării statului național unitar român și s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituția din 1923.
Activitatea sa a fost puternic influențată de Ion I. C. Brătianu, președinte PNL, pe care regele îl considera „zodia bună a României”, având deplină încredere în deciziile sale politice.
La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub același sceptru.
24 august 1904 | Bătălia de la Liao-Yang. Japonezii înving forțele rusești
24 august 1909 | Muncitorii încep să toarne beton pentru Canalul Panama
24 august 1911 | Manuel d’Arriaga este ales primul președinte al Portugaliei
24 august 1912 | Alaska devine teritoriu al Statelor Unite
24 august 1914 | Bătălia de la Bergen: germanii înfrâng trupele belgiene si britanice
24 august 1914 | Trupele germane ocupă Namur, Belgia
24 august 1920 | Cu aprobarea britanicilor, Grecia este încurajată să ia măsuri ofensive împotriva naționaliștilor turci din Asia Mică
24 august 1921 | Începe bătălia de pe valea Sakaray, între Turcia și Grecia
24 august 1929 | Masacrul de la Hebron: Palestinienii atacă evreii ortodocși în Ierusalim.
67 de evrei (inclusiv 23 de studenți) au fost uciși la Hebron (pe atunci parte din Mandatul britanic pentru Palestina), de către arabi incitați la violențe, prin lansarea unor zvonuri precum că evreii ar fi pus stăpânire pe Moscheile de pe Muntele Templului.
24 august 1929 | Turcia și Persia semnează un tratat de prietenie
24 august 1929 | 
S-a născut Yasser Arafat (nume real Muhamed Abdel Rauf Arafat al-Qudwa al-Husseini; zis și Abu Amar) (d. 11 noiembrie 2004, Paris) – lider palestinian
În 1969, a fost co-fondator și președinte al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) și, din 1993, președintele Autorității Naționale Palestiniene (AP).
În 1994, a primit Premiului Nobel pentru Pace – împreună cu Yitzhak Rabin și Shimon Peres, ca urmare a încheierii Acordurilor de la Oslo (1993) -, fiind astfel onorat pentru ceea ce s-a considerat a fi efortul său în rezolvarea conflictului din Orientul Apropiat.
Acordarea Premiului Nobel lui Arafat, considerat un terorist cu o lungă carieră de promovare a violenței, a fost însoțită de proteste, și a determinat, de asemenea, demisia unuia dintre cei 5 membri ai Comitetului Nobel, norvegianul Kåre Kristiansen, în semn de dezaprobare.
Ulterior, au existat dubii cu privire la implicarea reală a lui Arafat în procesul de pace. În orice caz, preşedintele SUA, Bill Clinton, a afirmat că negocierile de mai târziu (2000), de la Camp David, au eșuat din vina exclusivă a palestinianului Arafat.
Potrivit Fondului Monetar Internaţional, sub conducerea lui Yasser Arafat, milioane de dolari, oferiți de comunitatea internaţională sub formă de ajutoare de dezvoltare, au dispărut ca urmare a unor acte de corupție sau chiar ar fi fost deturnate pentru finanțarea unor activități teroriste. Totuşi, în anii ulterior, Arafat s-a distanțat consecvent de terorism, cel puțin la nivel declarativ.
Yasser Arafat a avut mai multe întâlniri cu Nicolae Ceaușescu, prima dintre acestea pe 5 aprilie 1972, la Cairo.
Numele de cod dat de DIE pentru Arafat era „Fedayn”.
24 august 1931 | Franța și URSS semnează tratatul de neutralitate
24 august 1936 | 
Președintele SUA, FDR, acordă FBI autoritatea de a-i urmări pe fasciști și comuniști
In 1936 Edgar Hoover a cerut autorizația secretă de la Franklin D. Roosevelt pentru a supraveghea comuniștii și fasciștii.
De ce trebuia acea cerere să rămână secretă? Dacă sentimentul și represiunea anticomuniste ar fi fost atât de răspândite, cu siguranță FDR ar fi putut pur și simplu să anunțe o schimbare de politică sau să caute autoritatea legislativă de la Congres.
Dar nu a făcut nici una, nici alta, deoarece Congresul a refuzat, în mod repetat, să acorde autoritate federală pentru poliție politică, în anii 1920 și 1930.
A fost nevoie de șocul Pactului de neagresiune Hitler-Stalin pentru a crea impulsul politic de a restrânge libertățile civile ale comuniștilor și fasciștilor.
24 august 1937 | În războiul civil spaniol, armata bască capitulează in fata Corpo Truppe Volontarie italian, în urma Acordului de la Santoña.
24 august 1940 | Luftwaffe bombardează Londra
24 august 1944 | Clădirea Teatrului Național din Calea Victoriei este distrusă în timpul bombardamentului de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
24 august 1944 | România emite Decretul-Lege nr. 1624 privind amnistia generală politică, militară și agrară, prin care au fost amnistiați toți deținuții politici comuniști (mai puțin legionarii)
24 august 1944 | In noaptea de 23 spre 24 august, la ora 01.30, viceamiralul Ion Georgescu, șeful Statului Major al Marinei Române, i-a ordonat contraamiralului Horia Ion Pompiliu Macellariu să înceteze orice subordonare față de Comandamentul german, să oprească luptele contra sovieticilor, să riposteze, în cazul în care trupele germane vor ataca, dar și „să se evite orice fel de provocare față de forțele germane”.
In aceeași zi (24 august), Generalul Costin Ionașcu, comandantul Diviziei 9 Infanterie si, totodată, comandant superior in Dobrogea, i-a comunicat amiralului Horia Macellariu să ia legătura cu viceamiralul Helmuth Brinkmann, comandant al Comandamentului german Amiral Marea Neagră, aflat la Carmen Silva (Eforie Sud), pentru „parlamentâri”.
Macellariu l-a convins pe Brinkmann să vină la Constanța: l-a întâmpinat la Eforie și l-a condus, în mașina sa, la comandamentul Diviziei sale, unde, în jurul orei 17:00, în prezența lui Costin Ionașcu, s-a discutat despre întoarcerea armelor, proclamată pe 23 august de Regele Mihai și instaurarea stării de beligeranță cu Germania; i s-a atras atenția că navele germane sunt în alarmă, cu tunurile îndreptate împotriva navelor românești, că în port s-au minat unele magazii, dar și alte obiective, fiind îndemnat să se retragă.
S-a convenit ca ambii amirali să ordone aducerea țevilor tunurilor de la bord în axul navelor. Opt vase germane purtătoare de artilerie aveau în bătaia tunurilor toate navele românești, civile și militare, din port.
În privința retragerii însă, Brinkmann a spus că va cere dispozițiuni de la superiorii săi – dispozițiunile au fost să nu cedeze Constanța, să lupte pentru menținerea ei cu orice preț și să captureze flota română.
În acest context tensionat – toate unitățile și navele germane erau gata de lupta, iar bateria Tirpitz, armata cu tunuri de mare calibru putea să bată atât orașul, cât și portul și litoralul, până la Mangalia -, Macellariu a avut curajul să accepte invitația amiralului german de a relua dialogul, pe 25 august, la ora 13:30, în incinta dispozitivului bateriei germane Tirpitz, la kilometrul 5.
Acesta a fost momentul istoric-cheie, al salvării Constanței.
În lucrarea sa memorialistică „În plin uragan”, contraamiralul Macelariu descrie discuțiile: „Intre patru ochi, am examinat împreună situația și l-am determinat să se retragă, fără luptă și distrugeri, care ar fi făcut victime în populația nevinovată” […] „Procedând astfel, bătălia Constanței, a litoralului românesc, a mării şi a Dobrogei s-a dat numai între mine şi amiralul german, acolo, în bateria „Tirpitz”.
Astfel a fost salvată nu numai Constanţa, ci și populația, portul şi instalațiile, flota română, armamentul de coastă şi materialul, toți marinarii și soldații – atât români, cât şi germani -, iar portul a putut fi folosit imediat…de către sovietici.” – consemna Macellariu.
Comandamentul 9 Infanterie sosise deja, la orele 11:50, cu directiva Marelui Stat Major care stipula că „trupele germane vor fi dezarmate şi alungate peste frontieră în Bulgaria. Nici un german din Dobrogea nu trebuie să treacă în Muntenia”.
Contraamiralul Horia Macellariu a transmis ordinul. „Navelor germane li s-a dat ultimatum de a părăsi portul. Toate navele vor avea echipajele la posturile de luptă. Nu se va trage decât la ordinul Comandantului Forțelor Navale Maritime sau în caz de agresiune germană. La magaziile părăsite de germani se vor pune santinele de la navele cele mai apropiate.”
Navele germane au ieșit din rada Portului Constanţa pe 25 august 1944, în intervalul 15:30 – 18:30, germanii lăsând în funcțiune numai bateria „Tirpitz” ca să acopere retragerea navelor. Viceamiralul german Helmuth Brinkmann a transmis navelor germane aflate în larg: „Nici un act de agresiune împotriva românilor”. Pe 26 august 1944, la ora 02:30, bateria „Tirpitz” a fost minată.
„Retrăgându-se”, scria Macellariu, „flota germană a avut o mare rea, care a distrus-o: unele nave s-au scufundat, altele au eșuat pe coastă, pentru că eu nu le-aș mai fi putut permite reintrarea în Constanța, decât dacă le-aș fi dezarmat. Prea puține din ele au ajuns la Varna, dar s-au sabordat la 9 septembrie 1944”.
Brinkmann s-a predat britanicilor, și a rămas în detenție până în 1947. A decedat la 26 septembrie 1983, la Diessen, Landul Bavaria, în RFG.
Pe 22 iunie 1941, când România a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice, Macellariu (n. 28 aprilie/10 mai 1894 – d.11 iulie 1989) a fost numit șef de stat major la Marinei la Marele Cartier General; la 20 august 1941, devine șef de stat major român, în cadrul Misiunii Navale Germane din România și, ulterior, comandant al Escadrilei de distrugătoare, respectiv comandant operativ al forțelor navale române și germane din Marea Neagră; din 1943, comandant al Forței Navale Maritime Române, aflată în subordinea Comandamentului german Amiral Marea Neagră; înaintat la gradul de contraamiral; în paralel, în martie 1943, și locțiitor al viceamiralului german Helmuth Brinkmann.
După instalarea guvernului Petru Groza, Macellariu a fost trecut în rezervă, alături de alți generali (prin decretul nr. 860 din 24 martie 1945, invocându-se legea nr. 166, adoptată prin decretul nr. 768/19 martie 1945, pentru „trecerea din oficiu în rezervă a personalului activ al armatei care prisosește peste nevoile de încadrare”).
Sosit in București, Macellariu a fost unul din organizatorii manifestației promonarhiste din 8 noiembrie 1945; în primăvara anului 1946, era deja considerat conducătorul forțelor de rezistență din zona capitalei, grupate în organizația de luptă anti-bolșevică „Valurile Dunării”.
La 27 mai 1946, organele Securității au făcut o descindere la domiciliul său, dar nu l-au prins. Macellariu s-a ascuns și și-a schimbat identitatea, devenind „avocatul Ioan Popa”.
La indicațiile noilor „aliați”, Macellariu a fost judecat de Tribunalul Poporului, acuzat de „pactizare cu inamicul” (pentru că a evitat violența și a salvat Constanța), dar, în final, a fost declarat nevinovat, deoarece „nu s-a găsit nici o culpabilitate”.
Întrebat de ce nu i-a dezarmat pe nemți, Macellariu a motivat că aceștia erau superiori din punct de vedere militar și că o asemenea acțiune ar fi fost imposibilă. Amiralul notează, în cartea sa: „Pe germani i-a dezarmat marea. Dacă am fi încercat s-o facem noi, împotriva ordinelor pe care le aveam, inițiativa noastră n-ar fi reușit decât să creeze un dezastru național. Mi-ar fi fost ușor, dacă aș fi fost nebun, să ordon: „Deschideți focul!” Dar niciun amiral, în toată istoria războaielor navale, n-ar fi admis o asemenea soluție: să se bată în port! Dacă aș fi procedat, totuși, așa, probabil că acei oameni de la Tribunalul Poporului m-ar fi considerat un erou, deși, în realitate, n-aș fi fost decât un criminal plin de sângele camarazilor mei – puși de țară sub ordinele mele, să-i apăr, nu să-i ucid -, plin de sângele populației nevinovate, pe care trebuia s-o cruț, ca să nu mai pomenesc de mormanul de ruine în care ar fi fost transformată Constanța și localitățile din jurul ei”.
La insistențele sovieticilor, care nu i-au putut ierta lui Macellariu nici succesul reputat în acțiunile de luptă pe mare împotriva flotei URSS, nici faptul că nu s-a angajat în conflict cu germanii, la Constanța, până la venirea „Armatei Roșii”, luându-i, astfel, meritul de a deveni „eliberatoare”, cât și decizia sa de a se opune capturării navelor din subordine (29 august 1944), i s-a intentat un nou proces.
Dosarul sau a fost reanalizat de către o nouă comisie de anchetă care, din lipsa motivelor, pe 10 august 1946, l-a scos din cauză. In fața comisiei, un participant important la evenimente a declarat: „Dacă s-ar fi cerut forțelor române să intervină contra germanilor, în zona Constanța, aceasta ar fi dus la un dezastru național, căci s-ar fi distrus toată flota, tot portul și o bună parte a orașului”, manifestându-si nedumerirea că amiralul este cercetat, în loc să fie decorat.
Pentru că se dorea arestarea sa, Macellariu a fost implicat în organizația „Sumanele Negre”, acuzat de „complot împotriva orânduirii de stat” și condamnat, în contumacie, la 18 noiembrie 1946,la muncă silnică pe viață.
În noiembrie 1947, prin intermediul inginerului Ion Bujoiu, în jurul lui Macellariu s-au grupat ofițerii Ștefan Eftimie, Matei Toma, Dumitru Condeescu și avocatul Puiu Polizu, formând, în casa doamnei Irina Romanov, din strada Toamnei nr.104, „Comitetul Mișcării Rezistenței Românești”.
La 10 februarie 1948, prin intermediul colonelului american Lowel, Macellariu i-a trimis o scrisoare generalului Nicolae Rădescu, aflat în S.U.A., solicitand ajutor anglo-american și precizarea unei date la care ar fi urmat să declanșeze operațiunea de răsturnare a guvernului comunist Petru Groza. După deconspirarea grupului Popp-Bujoiu, Macellariu a fost nevoit să-și schimbe de mai multe ori domiciliul, fiind permanent urmărit de organele represive.
In final, a fost arestat pe 19 aprilie 1948, încarcerat preventiv la Jilava și condamnat la muncă silnică pe viață, cu degradare militară, prin sentința nr. 1.834/1948, pentru „crima de organizare și înaltă trădare”.
Pedeapsa a fost redusă ulterior la 25 de ani de temniță, din care Macellariu a executat 16 (1947-1964). A fost închis la Aiud, în izolare totală, „fără aer, lumină sau soare”; pe 4 aprilie 1958, a fost mutat la Râmnicu Sărat, și supus unui regim de înfometare, fiind nevoit să mănânce toate paiele din saltea. Transferat, pe 13 aprilie 1963, la Gherla, a împărțit aceeași celula cu marele gânditor Nicolae Steinhardt.
Pe 29 iulie 1964, când prizonierii politici din România au fost amnistiați de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Macellariu (70 de ani) a fost eliberat și s-a întors acasă. A fost reabilitat și i s-a redat gradul de contraamiral.
„La 11 iulie 1989, Horia Macellariu (95 de ani) a trecut in neființă; a fost înmormântat la cimitirul mânăstirii Cozia, alături de părinții săi și de soția sa. A fost un erou al României, al Armatei și al Marinei române; un martir al luptei de clasă dusă de regimul de dictatură a proletariatului; și un memorialist talentat, călăuzit de responsabilitatea respectării adevărului istoric.” (Contraamiral (r) George PETRE} [inapoi]
24 august 1945 | 
Kavtaradze îşi prezintă scrisoarea de acreditare regelui Mihai, în prezența lui Tătărescu.
Sursele diplomatice britanice şi americane nu relevă însă şi prezența lui Petru Groza la acest eveniment.
Regele a refuzat propunerea de a decora pe viitor, în prezența guvernului, doi generali sovietici, cărora nu le fuseseră acordate decorațiile o dată cu ceilalți sovietici datorită absenței lor din București. In replica, la scurt timp după plecarea lui Kavtaradze,
300 de agitatori comuniști au demonstrat pentru guvern în curtea palatului, lovind un soldat și un ofițer. Demonstrația a fost întreruptă, la orele 19, de ploaie, iar agitatorii au plecat mărșăluind prin capitală, scandând lozinci pro-guvernamentale.
Două zile mai târziu, regele a avut o nouă întrevedere cu Kavtaradze,
prilej cu care ambasadorul i-a precizat dorința anumitor cercuri politice de a întrerupe relațiile bilaterale (cu partidele de opoziție manist şi brătienist); regele a considerat aceste cereri nerelevante și au căzut de acord să aibă în vedere, pe viitor, menținerea unor relații strânse pentru a întâmpina situațiile tensionate.
24 august 1949 | Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) intră în vigoare
24 august 1954 | 
Președintele SUA, Dwight D. Eisenhower, semnează Actul de control comunist (Communist Control Act), interzicând Partidul Comunist din America
24 august 1960 | Se înregistrează cea mai scăzută temperatură vreodată pe Pământ | -88,3 °C (la Stația Vostok)
24 august 1961 | Fostul lider nazist sud-african, Johannes Vorster, devine ministru al justiției din Africa de Sud
24 august 1962 | SUA efectuează teste nucleare la locul de testare din Nevada
24 august 1966 | URSS lansează Luna 11 pe orbită în jurul Lunii
24 august 1968 | Franța detonează prima sa bombă cu hidrogen, pe atolul Mururoa din Pacificul de Sud, devenind a cincea putere termonucleară din lume.
24 august 1968 | Primul marș al drepturilor civile din Irlanda de Nord
In anul următor se vor desfășura multe alte marșuri, iar loialiștii vor organiza contramanifestații, pentru a interzice marșurile
24 august 1989 | Polonia: Tadeusz Mazowiecki devine primul prim-ministru non-comunist, după cel de-al Doilea Război Mondial
24 august 1975 | Papadopoulos, Pattakos și Makarezos sunt condamnați la moarte, in Atena
24 august 1978 | URSS efectuează teste nucleare subterane.
24 august 1980 | Jozef Pinkovski îl înlocuiește pe premierul polonez Babiuch
24 august 1990 | Trupele irakiene înconjoară ambasada SUA și alte ambasade, în Kuweit
24 august 1991 | 
Mihail Gorbaciov (n. 2 martie 1931– d. 30 august 2021) demisionează din funcția de lider al PCUS și cere autodizolvarea acestuia
Pe 6 noiembrie, președintele rus Boris Elțin (n. 1 februarie 1931 – d. 23 aprilie 2007) va scoate, oficial, în afara legii, Partidul Comunist Sovietic.
24 august 1991 | Republica Socialistă Sovietică Ucraineană și-a schimbat numele în Ucraina, declarându-și independența
Un referendum, simultan cu primele alegeri prezidențiale, au avut loc la 1 decembrie 1991. Peste 92% din ucraineni și-au exprimat susținerea pentru independență și l-au ales pe președintele parlamentului, Leonid Kravciuk, ca președinte al țării. Prin acordurile semnate la întâlnirea de la Minsk, din 8 decembrie, și la întâlnirea de la Alma Ata, din 21 decembrie, URSS a fost, oficial, dizolvată.
24 august 1992 | Se stabilesc relații diplomatice între Republica Populară Chineză și Coreea de Sud
24 august 1994 | Israel și OLP au parafat acordul care conferă autonomie palestinienilor din Cisiordania în educație, sănătate, impozitare, bunăstare socială și turism
24 august 1998 | Olanda este selectată ca loc pentru desfășurarea procesului celor doi suspecți libieni din atentatul Pan Am, din 1988.
24 august 2004 | 89 de pasageri mor când două avioane explodează, după decolarea din Aeroportul Internațional Domodedovo, lângă Moscova. Exploziile au fost provocate de sinucigași (despre care se spune că sunt femei) din Republica Rusă Cecenia.
24 august 2006 | Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.
24 august 2008 | Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing, China.
România obține un total de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint, 3 de bronz).
24 august 2012 | În urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți, în iulie 2011.
A fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită, atât timp cât va fi considerat periculos.
24 august 2015 | CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, anunță că, pentru prima dată, 1 miliard de persoane s-au conectat la Facebook
24 august 2019 | Președintele brazilian Jair Bolsonaro ordonă armatei să contribuie la limitarea incendiilor în Amazon, după distrugerea generalizată a mediului, pierderea faunei sălbatice și criticile internaționale
24 august 2019 | Prințul Andrew al Marii Britanii neagă faptul că prietenul său, Jeffrey Epstein, ar fi fost implicat în trafic sexual cu minore, după acuzațiile publice aduse împotriva sa
24 august 2021 | Afganistan: Orice transfer de dolari și artefacte în străinătate este interzis de talibani
Băncile au fost redeschise după puțin mai mult de o săptămână de la preluarea puterii în Afganistan de către gruparea considerată teroristă.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a declarat că oricine va fi prins cu astfel de obiecte va suporta acțiuni legale, iar acestea vor fi confiscate, informează BBC.
Banca centrală afgană are rezerve de aproximativ 9 miliarde de dolari americani, dintre care majoritatea se află în America. Însă Statele Unite le-au interzis talibanilor să retragă orice bunuri din America.
Fondul Monetar International și Banca Mondială au suspendat de asemenea ajutorul și împrumuturile pentru Afganistan.
24 august 2021 | Afganistan: Sindicatul FIFPro anunță, pe site-ul oficial, că jucătoarele din naționala afgană de fotbal au fost evacuate, marți, din Afganistan, cu un avion care a transportat peste 75 de persoane.
FIFPro a mulțumit guvernului Australiei si comunității internaționale după evacuare. „Mulțumim pentru evacuarea unui număr mare de jucătoare de fotbal si sportive din Afganistan. Aceste tinere, atât ca sportive cât si ca activiste, au fost in pericol si in numele colegelor sale din întreaga lume mulțumim comunității internaționale pentru ca le-a ajutat”, menționează site-ul sindicatului.
„Mai este mult de lucru pentru susținerea acestor tinere si ii cerem comunității internaționale sa se asigure ca ele vor primi tot ajutorul de care au nevoie. In plus, mai sunt multe sportive in pericol in Afganistan si ar trebui sa se depună toate eforturile pentru a le susține”, a adăugat FIFPro.
24 august 2021 | Afganistan: afganii nu mai au permisiunea, din partea grupării islamiste, să meargă la aeroportul din Kabul, invadat în ultimele zile de mii de persoane care vor să iasă din țară
Conform purtătorului de cuvânt al talibanilor Zabihullah Mujahid, decizia a fost luată din cauza situației haotice de pe aeroport, adăugând că prelungirea termenului limită pentru retragerea trupelor SUA nu va fi acceptată. Zabihullah Mujahid a susținut că mulțimile de la aeroport ar trebui să plece acasă şi siguranța lor va fi garantată, relatează BBC. Însă, potrivit purtătorului de cuvânt, Statele Unite au continuat să invite oamenii la aeroport pentru a se îmbarca. „Cerem americanilor – nu încurajați afganii să plece…. Avem nevoie de talentul lor”.
„Ei [americanii] au oportunitatea, au toate resursele, pot lua toți oamenii care le aparțin, dar nu vom permite afganilor să plece și nu vom prelungi termenul”, a spus el, adăugând că evacuările efectuate de forțe străine, după 31 august, ar fi o „încălcare” a promisiunii administrației Biden de a pune capăt misiunii armatei SUA în țară.
24 august 2021 | Pentagonul a anunțat marți că, începând cu luna iulie, Statele Unite au evacuat din Afganistan 63.900 de cetățeni americani, personal SUA, NATO și civili afgani. Peste 5.000 de soldați americani sunt încă prezenți la Kabul pentru a sprijini eforturile de evacuare.
Potrivit generalului William „Hank” Taylor, aceste persoane „sunt acum mai în siguranță, în drumul lor spre o viaţă mai bună”, citează BBC. Anterior Casa Albă a spus că 21.600 de oameni au fost scoși din Afganistan, în ultimele 24 de ore. Luni, avioanele au plecat de pe aeroportul din Kabul la fiecare 45 de minute, a mai precizat generalul: „Suntem hotărâți să facem mai mult”.
24 august 2021 | Afganistan: Washington post dezvăluie despre întâlnirea secretă dintre directorul CIA și liderul taliban Abdul Ghani Baradar care a avut loc la Kabul pe 23 august 2021
Washington Post a dezvăluit, marți, că directorul CIA, Willian J. Burns, a avut o întâlnire secretă, la Kabul, cu liderul de facto al talibanilor, Abdul Ghani Baradar. Jurnaliștii americani amintesc că, în urmă cu 11 ani, CIA l-a arestat pe Baradar, care a stat astfel 8 ani după gratii.
Decizia președintelui Biden, de a-și trimite omul nr 1 al spionajului și cel mai decorat membru al cabinetului său pentru negocieri, vine pe fondul unui efort susținut si neîntrerupt de evacuare a oamenilor de pe aeroportul internațional Kabul, în ceea ce președintele a numit „una dintre cele mai mari și mai dificile operațiuni aeriene din istorie”, notează Washington Post.
Biden se confruntă cu presiuni din partea aliaților, pentru prelungirea misiunii de evacuare din Afganistan, însă talibanii spun că nu vor permite depășirea termenului limită (31 august).
CIA a refuzat să comenteze întâlnirea cu talibanii, dar discuțiile au vizat acest termen.
Marea Britanie, Franța și alți aliați americani afirmă că au nevoie de mai mult timp pentru a-și evacua personalul, in timp ce un purtător de cuvânt al talibanilor a avertizat SUA că vor trece o „linie roșie” dacă își mențin trupele după această dată, si că vor exista „consecințe”.
24 august 2021 | 
Președintele SUA, Joe Biden, a decis să respecte termenul limită, 31 august, pentru retragerea trupelor SUA din Afganistan (CNN).
Biden, care a preluat funcția în ianuarie, a împins termenul de retragere (stabilit anterior pentru luna mai, de fostul președinte Donald Trump) până pe 31 august, și, în pofida presiunii din partea națiunilor aliate, nu este favorabil depășirii acestuia.
După ce Trump a orchestrat un acord de pace cu talibanii înainte de a părăsi funcția, Biden și echipa sa au rămas în contact constant cu grupul pentru a încerca să asigure o evacuare fără probleme a SUA.
Biden a luat decizia având în vedere riscurile de securitate în eventualitatea unei prelungiri peste termenul limită, a spus oficialul, și a cerut planuri de urgență în cazul în care va stabili, la o dată ulterioară, că SUA trebuie să rămână în Afganistan mai mult timp. Mulți dintre cei prezenți – într-o conferință video care a avut loc de dimineață, cu șefii democrațiilor de frunte ale lumii -, se așteptau ca el să discute despre transportul aerian și, eventual, să-și explice decizia de a pleca la sfârșitul lunii, titrează CNN.
24 august 2021 | Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat marți că este „improbabil” ca operațiunea de evacuare de pe aeroportul din Kabul să fie prelungită după termenul limită 31 august.
”Cred că este improbabil. Nu doar din cauza a ceea ce au spus talibanii, ci, dacă vă uitați la declarațiile publice ale președintelui Biden, cred că este improbabil”, a afirmat Wallace la postul Sky News. Cu toate acestea, „merită, cu siguranță, să încercăm cu toții și o vom face”, a adăugat ministrul britanic.
24 august 2021 | 
Liderii G7 cer talibanilor să garanteze o evacuare sigură din Afganistan și după 31 august, pentru toți cei care vor să părăsească Afganistanul, a declarat marți premierul britanic Boris Johnson, la finalul unui summit virtual al Grupului, informează AFP.
Șeful guvernului britanic, a cărui ţară asigură, în prezent președinția Grupului, a spus că liderii G7 (Grupul celor mai mari șapte economii avansate din lume, format din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, SUA) au convenit „nu doar asupra unei abordări comune în ceea ce privește evacuările, ci și asupra unei foi de parcurs privind modul în care să se discute cu talibanii”.
„Prima condiție pe care o punem, în calitate de G7, este ca ei (talibanii) să garanteze până pe 31 august dar și dincolo de această dată, o evacuare sigură pentru cei care vor să plece” din Afganistan, a spus Boris Johnson televiziunilor britanice.
„Unii dintre ei (dintre talibani) vor declara că nu acceptă, însă alții vor înțelege importanţa acestui lucru, pentru că G7 are o un atu considerabil, economic, diplomatic și politic”, a subliniat Johnson, precizând că acest „atu uriaș” cu care G7 ar putea convinge talibanii include neacordarea unor fonduri substanțiale.
„Afganistanul nu poate deveni o pepinieră a terorismului, Afganistanul nu poate deveni un stat al drogurilor, fetele trebuie să fie educate până la vârsta de 18 ani”, a afirmat premierul britanic.
24 august 2021 | Președintele Biden s-a întâlnit cu liderii G7, pentru a discuta despre continuarea coordonării cu privire la Afganistan, asistența umanitară și evacuarea cetățenilor SUA, a afganilor curajoși care au stat alături de SUA în ultimele două decenii și a altor afgani vulnerabili.
24 august 2021 | Joe Biden le spune liderilor G7 că intenționează să retragă trupele până la 31 august, in termenul stabilit
24 august 2021 | Președintele Joe Biden a declarat, la Casa Albă: „Suntem hotărâți să finalizăm această misiune”.
Misiunea este în prezent SUA, care se retrage complet din Afganistan până la 31 august (spre deosebire de opinia aliaților-cheie, care doreau extinderea termenului). [mai mult]
Cu toate acestea, luni, 23 august, o reprezentantă de rang înalt a Departamentului de Stat afirmase că „angajamentul Statelor Unite faţă de afganii aflați în pericol va continua și dincolo de 31 august”, termenul limită avansat de președintele Joe Biden, privind retragerea din Afganistan, adăugând că promisiunea unei plecări sigure nu are ”o dată de expirare”, transmite Reuters.
”Angajamentul nostru faţă de afganii aflați în pericol nu se încheie pe 31 august”, a declarat ea, la un briefing de presă, fără să explice cum va continua Washingtonul eforturile sale de a ajuta oamenii să plece din Afganistan dacă se va retrage complet din ţară până la sfârșitul lunii august.
”Am auzit de la talibani … că vor un aeroport care funcționează bine după plecarea armatei SUA… Talibanii au fost de asemenea de acord să permită accesul în siguranță în aeroport și acest angajament nu are o dată de expirare „, a spus oficialul, care a dorit sa își păstreze anonimatul.
Totodată, înalți oficiali americani, inclusiv președintele comitetului de informații al Camerei, Adam Schiff, și-au exprimat scepticismul că armata va fi capabilă să evacueze toți cetățenii americani și aliații afgani, până la sfârșitul lunii.
24 august 2021 | Afganistan: Sute de oameni au campat pe un câmp prăfuit lângă poarta de nord-vest a aeroportului din Kabul, încercând să intre și să se îmbarce în zborurile de evacuare.
24 august 2021 | Membri ai unității paramilitare afgane 01, susținută de CIA, depun eforturi să controleze mulțimea de afgani care încearcă să intre pe poarta de nord-vest a aeroportului. Paramilitarii au folosit rafale de foc de avertisment, in acest scop..
| vezi si: AFGANISTAN – cronologia evenimentelor din august 2021
24 august 2022 | 
Războiul din Ucraina: Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, felicită poporului ucrainean cu prilejul Zilei Independenței
24 august 2022 | 
Războiul din Ucraina: Papa Francisc reînnoiește apelurile la pace pentru „iubita” Ucraina, şi spune că regretă moartea Dariei Dughina
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a atacat Ucraina de Ziua Independenței, spune un oficial ucrainean
24 august 2022 | 
Războiul din Ucraina: Volodimir Zelenski spune Consiliului de Securitate al ONU că Rusia pune lumea „în pragul unei catastrofe de radiații”
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, a marcat miercuri ziua independenței Ucrainei cu un nou pachet de asistență pentru securitate de aproape 3 miliarde de dolari (2,5 miliarde de lire sterline)
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: SUA vor furniza Ucrainei sisteme aeriene VAMPIRE
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Boris Johnson vizitează Kievul și anunță un sprijin de 54 de milioane de lire sterline
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski anunță cel puțin 22 de morți în atacul asupra unei gări din sud-estul Ucrainei
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Un fost primar din Rusia a fost arestat miercuri sub acuzația de discreditare a armatei țării.
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Pentru prima dată în istorie, Marea Britanie nu importă energie din Rusia.
24 august 2022 | Războiul din Ucraina: Rubla rusească s-a stabilizat, după ce s-a prăbușit la începutul războiului
24 august 2022 | Giorgia Meloni poate deveni prima femeie din istoria Italiei în fruntea unui guvern.
Meloni este preşedinta partidului Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia, FDI), o mișcare politică cu un ADN post-fascist, imagine pe care se străduiește să o „spele” pentru a putea câștiga puterea.
În vârstă de 45 de ani, Giorgia Meloni urcă în sondajele de popularitate, iar partidul său este creditat cu aproximativ 24% din intenţiile de vot la alegerile legislative din 25 septembrie, înaintea Partidului Democrat (PD, centru-stânga).
La alegerile legislative din 2018, FDI a obținut cu puţin peste 4% din voturi, dar de atunci Meloni a reușit să catalizeze nemulțumirea şi frustrarea numeroșilor italieni care se declară copleșiți de „dictatele” Bruxelles-ului, de viaţa scumpă şi de viitorul precar care îi aşteaptă pe copii.
Deviza ei este „Dumnezeu, patrie, familie”, iar priorităţile sale vizează închiderea graniţelor pentru a proteja Italia de islamizare, renegocierea tratatelor europene pentru ca Italia să îşi recapete controlul asupra destinului său, lupta împotriva „lobby-urilor LGBT” şi a „iernii demografice” pe care o traversează ţara, unde vârstă medie este cea mai mare din ţările industrializate, cu puţin în urma Japoniei. Pe 6 octombrie 2016, a denunţat pe Facebook „înlocuirea etnică în curs în Italia”, pe aceeaşi linie cu alte formaţiuni europene de extremă dreaptă.
„Meloni reprezintă un punct de referinţă pentru contestaţie, protest şi nemulţumire”, notează Sofia Ventura, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea din Bologna.
24 august 2022 | Cea de-a IX-a campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul tulcean Periprava s-a încheiat, după ce au fost identificate opt morminte ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), împreună cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi Fundaţia Doina Cornea din Cluj, a organizat, în colaborare cu Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud, Muzeul de Istorie Turda şi Muzeul Judeţean de Istorie „Ştefan cel Mare” Vaslui, cea de-a IX-a campanie de investigaţii arheologice în Cimitirul lipovenesc din Periprava.
Acțiunea s-a desfăşurat în perioada 1 – 11 august şi a continuat căutările pentru descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedați în fosta colonie penitenciară, se arată într-un comunicat transmis miercuri de AGERPRES.
„În campania recent încheiată au fost executate trei unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice, suprafaţa însumată a acestora fiind de 54,50 mp. În aceste secţiuni au fost identificate 11 morminte, din care au fost cercetate 10, unul urmând să fie dezvelit integral în campania viitoare. Opt dintre mormintele cercetate, prin caracteristicile de înhumare, aparţin unor deţinuţi, iar două sunt de dată mai recentă, acestea fiind lăsate neatinse la faţa locului. În ceea ce priveşte mormintele deţinuţilor, şase sunt înhumări practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună şi conţinea scheletele a două persoane. Din cele opt morminte de deţinuţi au fost extrase doar şase schelete, două fiind surprinse parţial în cadrul de secţiune, fapt ce a condus la decizia procurorului de a fi lăsate in situ pentru a fi recuperate integral în următoarea campanie”, precizează sursa citată.
În cele nouă campanii desfăşurate până în prezent la Periprava au fost executate 25 de secţiuni sau suprafeţe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 83 de morminte, dintre care au fost cercetate 82.
Potrivit sursei citate, 74 de morminte aparţin unor deţinuţi, iar opt sunt ale unor persoane care au murit în ultimele decenii, în mare parte localnici, care s-au sinucis ori au fost găsiţi înecaţi în Dunăre şi au fost îngropaţi, fără semne de suprafaţă, în necropola deţinuţilor. Au fost recuperate rămăşiţele pământeşti a 70 de deţinuţi, la care se adaugă cele două schelete ce urmează a fi extrase anul viitor.
În cazul a două morminte s-a constatat lipsa scheletelor. ”Această situaţie se explică prin faptul că familiile acelor defuncţi au avut posibilitatea ca, prin complicitatea unor persoane care au lucrat în cadrul unităţii penitenciare, să afle locul înhumării, reuşind astfel să-i dezgroape pe ascuns şi să recupereze osemintele”, se arată în comunicat.
Pentru scheletele recuperate în cursul acestei campanii s-a urmat procedura legală, specifică normelor de cercetare criminalistică la faţa locului. Osemintele defuncţilor, după ce au fost analizate, fotografiate şi descrise, au fost demontate şi extrase în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate şi transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea.
După efectuarea expertizelor medico-legale şi antropologice, acestea sunt transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” din Bucureşti.
„Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin metoda comparării ADN-ului obţinut din resturile scheletice cu cel prelevat de la urmaşii în viaţă ai victimelor”, indică Asociaţia Fosţilor Deţinuţi Politici din România
24 august 2022 | Poşta Română a primit o solicitare de documente din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), toate cu circuit intern, pentru verificarea unor informaţii cu vechime de peste 30 de ani, precizează operatorul național de servicii poștale, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.
„În urma unor informaţii apărute în spaţiul public, Poşta Română face câteva precizări: operatorul naţional de servicii poştale a primit o solicitare de documente din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, toate cu circuit intern, pe care le vom transmite instituţiei solicitante. Compania îşi respectă toate obligaţiile impuse prin lege şi gestionează cu atenţie şi seriozitate toate proiectele pe care le realizează. Totodată, Poşta Română colaborează cu orice autoritate de control abilitată şi este deschisă oricăror solicitări oficiale privind activitatea sa. Poşta Română, una dintre cele mai mari companii deţinute de statul român, este o entitate verificată în mod frecvent de către instituţiile de control şi considerăm fireşti aceste demersuri. Menţionăm că o parte dintre documentele solicitate recent de DNA au o vechime de peste 30 de ani”, se arată în comunicat.
Directorul general al Companiei Naţionale „Poşta Română” (CNPR), Valentin Ştefan, a declarat, miercuri, într-o intervenţie la Digi24, că cerinţele DNA vizează angajările făcute în ultimii 34 de ani, nu doar cele din ultimul an.
„Sunt contracte încheiate în 1988, în 2002, 2015, 2019 şi evident în 2021 şi cred ceva şi din 2022, dar nu sunt sigur. Astfel de solicitări din partea instituţiilor statului vin la Poşta Română în mod frecvent. Tot din partea DNA a venit o solicitare, acum câteva luni şi au ridicat şi documente, majoritatea cu caracter extern. În legătură cu solicitarea venită săptămână trecută, noi strângem acum documentele pentru a le pune la dispoziţia procurorilor cât mai repede. Cred că astăzi, mâine le vom aduna şi le vom trimite către dânşii. Nu am auzit că va fi audiat cineva deocamdată se strâng documentele, iar multe dintre informaţiile solicitate nu au obiect, adică nu există în cadrul companiei. Sunt unele contracte care nu s-au încheiat. Angajările sunt din ultimii 34 de ani, după cum am spus, şi vizează vrei 20 de persoane, majoritatea angajate înainte ca eu să vin în companie. Legat de deplasări, sunt până în zece deplasări în străinătate pe care le-am făcut anul trecut şi anul acesta, dar şi acestea sunt pe baza Memorandumului aprobat de Guvernul României prin care noi ne dorim să internaţionalizăm Poşta Română, să o conectăm la tot ce înseamnă business global”, a explicat Ştefan.
Poşta Română este liderul de piaţă în sectorul serviciilor poştale şi deserveşte aproximativ 19 milioane de români, printr-o reţea extinsă de 5.500 de oficii poştale. În prezent, compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (93,52% din pachetul de acţiuni) şi Fondul Proprietatea (6,48%).
24 august 2022 | Israelul îl admonestează pe ambasador pentru că a intervenit în politica bosniacă.
Ministerul de Externe al Israelului l-a mustrat miercuri pe ambasadorul său în Albania, care este responsabil și pentru Bosnia-Herțegovina, pentru intervenția sa în afacerile interne ale țării balcanice. Reproșul a venit la două săptămâni după apariția unei note de presă în care ambasadorul susținea un plan controversat de reformă electorală la care se opune guvernul local și care este susținut de partidele naționaliste.
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Armata ucraineană declară că face progrese pe câmpul de luptă
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Detaliile accidentului aviatic în care ar fi murit șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, „rămân necunoscute”, spune un oficial francez
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Tribunalul din Moscova prelungește arestarea preventivă a reporterului Evan Gershkovich
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene au efectuat „o operațiune specială” în Peninsula Crimeea
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Serviciile de informații americane sunt încă în faza de evaluare a cauzei prăbușirii avionului în care, aparent, ar fi murit Prigojin
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Pentagonul consideră că șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a fost ucis în accidentul aviatic din Rusia
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Putin vorbeşte despre accidentul aviatic în care ar fi murit Evgheni Prigojin
24 august 2023 | Războiul din Ucraina: Norvegia devine a treia țară NATO care se angajează să doneze Ucrainei avioane F-16
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.