| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | Războiul din Ucraina – ZIUA 21 | ˅ | ZIUA 386 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
16 martie 455 | Împăratul roman Valentinian al III-lea a fost asasinat.
16 martie 1457 | Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, este executat de nobilimea maghiară
16 martie 1521 | Navigatorul portughez, Fernando Magellan, ajunge, pentru prima dată, în Insulele Filipine
16 martie 1705 | Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare.
Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic.
16 martie 1792 | Regele Gustav al III-lea al Suediei a fost împușcat. A murit la 29 martie, în același an.
16 martie 1821 | Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamația către bucureșteni”, prin care îi chema pe aceștia la lupta antiotomană.
16 martie 1871 | Guvernul Lascăr Catargiu dizolvă Parlamentul.
16 martie 1897 | Legea pentru înființarea Societății naționale de agricultură din România.
16 martie 1926 | SUA, Auburn, Massachusetts: Fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid. Aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m.
16 martie 1935 | 
Adolf Hitler anulează clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919.
Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii serviciului militar obligatoriu; unde apare și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane.
16 martie 1939 | Al Doilea Război Mondial: Trupele germane preiau puterea în Cehoslovacia.
16 martie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Germania: orașul german Würzburg a fost distrus în proporție de 90% de un bombardament britanic, în cca 20 de minute, provocand moartea a 5.000 de persoane.
16 martie 1946 | Conferința inspectorilor de Politie si Siguranța din toata tara, prezidata de Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne.
16 martie 1947 | A apărut, la București, „Revista literară”, condusă de Miron Radu Paraschivescu.
16 martie 1949 | Prin decretul nr.102/16 martie 1949, Ministerul Afacerilor Interne suporta o nouă organizare, urmând să fie condus de un ministru, ajutat de un consiliu, miniștri adjuncți și consilieri ministeriali.
Următoarea reorganizare are loc la 20 septembrie 1952, când, prin decretul nr.324, se înființează Ministerul Securității Statului, organ central distinct de Ministerul de Interne. Măsură a fost anulată prin decretul nr.365 din 7 septembrie 1953, când s-a dispus contopirea Ministerului Securității statului cu Ministerul Afacerilor Interne.
16 martie 1957 | Moare, la Paris, Constantin Brâncuși (81 de ani), (n. 19 februarie 1876, Hobița, Romania).
Scriitorul Eugen Jebeleanu susține că ultimele cuvinte ale lui Brâncuși au fost: „Sunt în fața perdelei celei negre, nimic nu mă mai interesează. Vreau să mor”. Ulterior, în fața episcopului care venise să îl împărtășească. artistul ar fi spus: „Mor cu sufletul neîmpăcat că voi putrezi în pământ străin, departe de ființa cea mai dragă, mama mea”, deși sculptorul era conștient ca nu va fi înmormântat in tara, deoarece își cumpărase în timpul vieții loc de veci la Paris.
Decesul a survenit pe 16 martie 1957, la ora 2 dimineața, iar pe 19 martie este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris, alături de alți români de marcă precum Emil Cioran sau Eugen Ionesco. Pe piatra funerară a mormântului sculptorului mai apar trei nume: Alexandre Istrati, Natalia Dumitresco și Demetra Istrati.
Pictorita Natalia Dumitresco a decedat la 81 de ani; a fost căsătorită cu Alexandre Istrati, pictor expresionist. Cei doi au fost prieteni cu Brâncuși și executorii testamentari ai acestuia.
Demetra Istrati a fost mama lui Alexandre Istrati. Brâncuși i-a trecut în testament deoarece aceștia l-au îngrijit în ultimii ani ai vieții sale. Familia Istrati-Dumitresco l-a cunoscut pe Brâncuși după ce, în 1948, au închiriat un atelier în Impasse Ronsin, alături de atelierul lui Constantin Brâncuşi.
16 martie 1965 | Are loc premiera filmului Pădurea spînzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.
16 martie 1966 | Astronauții americani Neil Armstrong și David Scott, aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena.
16 martie 1978 | 
Aldo Moro (n. 23 septembrie 1916 – 9 mai 1978) – primul-ministru al Italiei și președintele Democrației Creștine -, a fost răpit de un comando al „Brigăzilor roșii” (grup terorist marxist-leninist) și ulterior, ucis de răpitorii săi, după ce a fost ținut 55 de zile in captivitate.
În dimineața în care Moro a fost răpit, acesta se îndrepta spre Parlament pentru a se bucura de ceea ce avea să fie realizarea sa definitorie: compromesso storico, un plan de a aduce Partidul Comunist din Italia într-o alianță guvernamentală cu creștin-democrații, pentru a promova stabilitatea națională. A fost o mișcare controversată, căreia i s-a opus cu înverșunare Washington-ul, dar și alții, considerând-o o încălcare a regulii cardinale a politicii italiene postbelice: menținerea comuniștilor departe de putere.
Moro a fost un prieten apropiat al Papei Paul al VI-lea, din perioada în care au fost împreună în FUCI, Federația studenților universitari catolici.
Politica lui Moro de deschidere prudentă față de comuniști era în concordanță cu politica Papei Paul al VI-lea de Ostpolitik, sau de dialog cu blocul sovietic.
Pe termen scurt, asasinarea lui Moro a slăbit orice putere pe care o mai avea Paul al VI-lea și, probabil, i-a grăbit propria moarte trei luni mai târziu. În general, execuția lui Moro a întărit sentimentul anticomunist și anti-stânga în Italia și în Occident. În lumea catolică, a servit la oprirea impulsului „Ostpolitik”, ajutând la pregătirea terenului pentru o provocare mult mai puternică împotriva comunismului, sub Papa Ioan Paul al II-lea.
Neliniștea lui Paul al VI-lea cu privire la soarta lui Moro a fost evidentă din declarațiile sale publice atât înainte, cât și după moartea prietenului său.
16 martie 1979 | 
Armamentul furnizat de SUA (cu ajutorul Arabiei Saudite), este expediat Yemenului de Nord.
Câteva luni mai târziu, Uniunea Sovietică încheie cu Yemenul de Nord un acord de armament de două ori mai mare decât cel american. (NYT 3/10/79; Garthoff, pp. 657, 659)
16 martie 1979 | În aceeași zi în care Carter trimite arme în Yemenul de Nord, Liga Arabă aranjează o „încetare a focului” între Yemenul de Nord și Yemenul de Sud.
Două săptămâni mai târziu, președintele Saleh, din Yemenul de Nord, și președintele Abd al-Fattah Ismail Ali Al-Jawfi, din Yemenul de Sud, anunță „discuții privind unificarea”.
Analizele ulterioare ale CIA indică faptul că rapoartele pe care SUA le primise cu privire la conflictul dintre cele două țări erau exagerate. Raymond Garthoff scrie ulterior că „nu există nicio dovadă a implicării sovietice în conflict. Uniunea Sovietică era interesată de puterea asupra unui Yemen de Nord și a unui Yemen de Sud armonioase, mai degrabă decât conflictuale”. (Garthoff, pp. 657-659)
In 1986, mii de oameni au fost uciși în războiul civil din Yemenul de Sud. Abd al-Fattah Ismail Ali Ali Al-Jawfi a murit, iar Ali Nasser Muhammad a fugit în nord, și a fost ulterior condamnat la moarte, pentru trădare.
În 1990, cele două guverne au ajuns la un acord deplin privind guvernarea comună a Yemenului, iar țările au fuzionat la 22 mai 1990, cu Saleh ca președinte. Președintele Yemenului de Sud, Ali Salim al-Beidh, a devenit vicepreședinte. A fost format un parlament unificat și s-a convenit asupra unei constituții unitare.
Războiul civil din Yemenul de Sud, denumit colocvial „Evenimentele din ’86” sau „Evenimentele din 13 ianuarie” sau, mai simplu, „Evenimentele”, a fost o lovitură de stat eșuată și un conflict armat care a avut loc la 13 ianuarie 1986, în Yemenul de Sud.
Războiul civil s-a declanșat ca urmare a diferențelor ideologice și, mai târziu, a tensiunilor tribale dintre două facțiuni ale Partidului Socialist Yemenit (PSY), aflat la putere, centrate pe facțiunea lui Abdul Fattah Ismail, al-Toghmah, și facțiunea lui Ali Nasir Muhammad, al-Zomrah, pentru conducerea PSY și a PDRY. Conflictul a degenerat rapid într-un război civil costisitor, care a durat unsprezece zile și s-a soldat cu mii de victime. În plus, conflictul a dus la dispariția unei mari părți din cadrele de conducere socialiste cele mai experimentate ale Partidului Socialist Yemenit, ceea ce a contribuit la un guvern mult mai slab și la eventuala unificare a țării cu Yemenul de Nord în 1990.
Abd al-Fattah Ismail Ali Ali Al-Jawfi (28 iulie 1939 – 13 ianuarie 1986) a fost liderul marxist, de facto, al Republicii Democratice Populare a Yemenului (Yemenul de Sud) între 1969 și 1980.
A fost Președinte al Prezidiului Consiliului Suprem al Poporului (șef al statului) – fondator, ideolog principal și prim lider al Partidului Socialist Yemenit (21 decembrie 1978 – 21 aprilie 1980). A murit în circumstanțe misterioase, în timpul războiului civil din Yemenul de Sud din 1986 (ar fi fost ucis când forțele navale, loiale lui Ali Nasir, i-au bombardat casa din Aden), dar cadavrul său nu a fost găsit.
Ali Nasir Muhammad Husani (n. 31 decembrie 1939, Mudiyah, Regatul Mutawakkilit al Yemenului)a fost lider al Yemenului de Sud, si secretar general al Partidului Socialist Yemenit. A fost de două ori președinte al Yemenului de Sud (26 iunie 1978 – 27 decembrie 1978; 21 aprilie 1980 – 24 ianuarie 1986)și prim-ministru (2 august 1971 – 14 februarie 1985).
16 martie 1985 | Jurnalistul american Terry Anderson este răpit de teroriști la Beirut Liban; a fost eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.
16 – 17 martie 1991 | La București are loc Convenția Naționala a Frontului Salvării Nationale (FSN)
16 martie 1997 | Semnarea Acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptat la Conferința ONU de la Kyoto, Japonia, la 11 decembrie 1997..
16 martie 1999 | Comisia Europeană, prezidată de Jacques Santer, și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene.
Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte sever, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998. În data de 24 martie 1999, fostul premier italian, Romano Prodi, a fost desemnat pentru succesiunea lui Santer.
16 martie 2005 | Israel preda oficial Ierihonul către Autoritatea Palestiniană.
16 martie 2011 | La cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept „fără precedent”.
Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza cu care se confruntă țara sa în urma seismului și a tsunami-ului și a cerut solidaritate.
16 martie 2012 | Parlamentul Republicii Moldova îl alege pe Nicolae Timofti ca șef al statului.
16 martie 2014 | Criza din Ucraina: Referendum în Crimeea, privind alăturarea Peninsulei Crimeea la Federația Rusă
Crimeea a votat secesiunea de Ucraina într-un referendum pe care majoritatea lumii l-a condamnat ca fiind ilegal. Primele rezultate – când au fost numărate 50% din voturi – au arătat că 95,5% din buletine de vot au fost în favoarea aderării Rusiei.
Camera inferioară a parlamentului rus va adopta o legislație care să permită regiunii de sud a Ucrainei, Crimeea, să se alăture Rusiei „în viitorul foarte apropiat”, a declarat, luni dimineață, vicepreședintele său, agenția de presă Interfax.
„Rezultatele referendumului din Crimeea au arătat clar că locuitorii Crimeei își văd viitorul doar ca parte a Rusiei”, a spus Serghei Neverov.
Potrivit Kremlinului, președintele rus Vladimir Putin i-a spus lui Barack Obama, într-o convorbire telefonică duminică seară, că referendumul prin care Crimeea devine parte a Rusiei este legal și ar trebui acceptat. Cu toate acestea, Obama a spus că SUA au respins rezultatele și a avertizat că Washingtonul este gata să impună sancțiuni Moscovei din cauza crizei.
Potrivit Casei Albe, Obama „a subliniat că acțiunile Rusiei încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și că, în coordonare cu partenerii noștri europeni, suntem pregătiți să impunem Rusiei costuri suplimentare pentru acțiunile sale”.
Obama i-a mai spus lui Putin că această criză ar putea fi încă rezolvată diplomatic, dar a precizat că armata rusă va trebui mai întâi să-și oprească „incursiunile” în Ucraina, se arată in comunicatul emis de Casa Albă.
Putin i-a spus lui Obama că votul a fost „pe deplin în concordanță cu normele dreptului internațional și cu Carta ONU”, potrivit unui comunicat de pe site-ul Kremlinului.
De asemenea, Uniunea Europeană a condamnat referendumul ca fiind ilegal și a spus că ia măsuri pentru a mări sancțiunile împotriva Rusiei. Miniștrii de externe ai UE se vor reuni astăzi pentru a decide dacă impun înghețarea activelor și sancțiunile vizelor și, dacă da, pe cine să vizeze.
„Referendumul este ilegal și ilegitim și rezultatul său nu va fi recunoscut”, au declarat duminică Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, într-o declarație comună.
16 martie 2014 | Referendum în Veneția, privind independența Veneției față de Italia. Referendumul este neoficial și nu are putere juridică.
16 martie 2017 | 
A doua interdicție de călătorie, impusă de președintele american, Donald Trump, este blocată de 2 instanțe federale
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Curtea Internațională de Justiție a ONU ordonă Rusiei să oprească ostilitățile din Ucraina →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: O înregistrare video trucată amatoricesc care îl arată pe președintele ucrainean Zelenski predându-se public la cererile Rusiei →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Putin avertizează împotriva „trădătorilor” și „gunoaielor pro-occidentale” →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Un raport al Financial Times despre un plan de pace în 15 puncte propus între Moscova și Kiev
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia și Ucraina sunt „aproape de a ajunge la un acord” privind statutul de neutralitate, afirmă Serghei Lavrov →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Dmitri Peskov spune că transformarea Ucrainei într-un stat neutru ar fi un „compromis” acceptabil →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski spune că poziția de negociere a Rusiei devine „mai realistă”, dar Moscova minimalizează progresele înregistrate →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul britanic de externe, Liz Truss, spune că sancțiunile impuse Rusiei „funcționează” →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Boris Johnson: Acțiunile lui Putin în Ucraina provoacă o creștere a prețului petrolului. Marea Britanie are un plan pentru a face față acestei situații →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: David Cameron regretă răspunsul „slab” al Occidentului la invazia Rusiei în Georgia, în 2008 →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează membrilor Congresului SUA →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Biden spune că Zelenski a fost „convingător” și „pasionat” în discursul său adresat Congresului SUA →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA intenționează să extindă semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei în următoarele zile, spun oficialii americani →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Aliații NATO sunt uniți în decizia de a nu institui o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, afirmă secretarul general Jens Stoltenberg →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO „nu este la fel de esențial” ca zona de excludere aeriană, spune vicepremierul Ucrainei →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: NATO a încercat fără succes să contacteze Rusia prin linia telefonică →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat miercuri o asistență suplimentară de 800 de milioane de dolari pentru securitatea Ucrainei →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: SUA „analizează foarte atent” dacă Rusia vizează jurnaliști în Ucraina →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Joe Biden îl numește pe Putin „criminal de război” →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorul-șef al CPI spune ca exista „Motive rezonabile pentru a crede că s-au comis crime de război în conflictul dintre Rusia și Ucraina” →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Consiliul Europei retrage Rusia de pe lista de membri →
16 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit cu Papa Francisc prin telefon despre războiul din Ucraina
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Patriarhul Rusiei, Kirill, discută cu Papa Francisc despre conflictul din Ucraina →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Teatrul din Mariupol, unde se refugiau sute de persoane, a fost bombardat →
16 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski spune că Rusia a „depășit deja toate liniile roșii” →
16 martie 2024 | Războiul din Ucraina: Țările UE intenționează să folosească veniturile din activele rusești înghețate în Europa pentru a finanța achizițiile de arme pentru Kiev
„Vom folosi super-profiturile din activele rusești înghețate în Europa pentru a sprijini financiar achiziția de arme pentru Ucraina”, a declarat cancelarul german, Olaf Scholtz, la o conferință de presă comună cu președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk la Berlin.
„Și noi trei ne vom întâlni din nou săptămâna viitoare și vom discuta aceste probleme cu partenerii noștri europeni în cadrul Consiliului European”, a spus el.
Pe 11 martie, Financial Times a raportat că UE ar putea transfera în Ucraina, în iulie 2024, două sau trei miliarde de euro, venituri din reinvestirea activelor înghețate ale Rusiei, gestionate de depozitarul internațional Euroclear. La 1 februarie 2024, participanții la summitul UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a utiliza veniturile din activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța parțial un program de ajutor bugetar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, până în 2027.
16 martie 2024 | Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a susținut un apel telefonic cu omologul său din Belarus, Alexandr Lukașenko
Convorbirea lor telefonică anterioară a avut loc pe 2 martie, după alegerile parlamentare și locale din Belarus. Potrivit serviciului de presă de la Kremlin, cei doi lideri au discutat despre problemele actuale ale relațiilor bilaterale, cooperarea şi parteneriatul strategic dintre cele două ţări.
Potrivit serviciului de presă al președintelui belarus, Lukașenko și Putin au vorbit aproximativ o oră. Printre subiecte s-au numărat problemele cooperării în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA) și Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), precum și subiecte internaționale și situația din regiune.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.