Evenimentele zilei în istoria lumii – 30 martie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

\| VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 35 \| ZIUA 400 \|
ianuarie\|februarie\|martie\|aprilie\|mai\|iunie\|iulie\|august\|septembrie\|octombrie\|noiembrie\|decembrie
1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| 6 \| 7 \| 8 \| 9 \| 10 \| 11 \| 12 \| 13 \| 14 \| 15 \| 16 \| 17 \| 18 \| 19 \| 20 \| 21 \| 22 \| 23 \| 24 \| 25 \| 26 \| 27 \| 28 \| 29 \| 30 \| 31

30 martie este a 89-a zi a calendarului gregorian.

„Ziua Pământului Palestinian (Yom al-Ard)”; zi de protest a palestinienilor, în memoria celor care s-au opus confiscării terenurilor autohtonilor de către autoritățile israeliene de ocupaţie în 1976 – eveniment distinct de „Ziua Pământului” care se marchează la 22 aprilie, ca o acțiune internaţională cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului
Vinerea Sfântă (post şi abstinență)(Calendarul Romano-Catolic 2018)

30 martie 1392 | Prima atestare documentară a orașului Roman în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei.

30 martie 1392 | Roman I, domn al Moldovei (1392-1394), se intitulează „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei – „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră)

30 martie 1533 | Thomas Cranmer devine Arhiepiscop de Canterbury.

30 martie 1633 | S-a născut Miron Costin (d. 1691), cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii romanești din Moldova secolului al XVII-lea. Unele surse indica data nașterii 19 februarie 1633

30 martie 1821 | Întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei.

În ciuda unor grave divergențe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia județele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor Vladimirescu.

30 martie 1830 | S-au încheiat lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice, considerate a fi primele acte constituționale de pe teritoriul României.

Acestea au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot.

Pentru redactarea Regulamentelor au fost numite două comisii speciale care au funcționat la București şi Iași, sub președinția consulului general rus Matvei Minciaki. Regulamentele Organice au marcat in Principatele Române modernizarea societății, pe de o parte, iar pe de alta, consolidarea puterii politice şi economice a marii boierimi şi a protectoratului Rusiei (30 martie /11 aprilie)

30 martie 1842 | Are loc prima anestezie, utilizată într-o intervenție a chirurgului american dr. Crawford Long (1815 – 1878).

Acesta a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic pentru extirparea unei tumori a regiunii sub occipitale. Deoarece nu și-a comunicat rezultatele, inventatorul anesteziei cu eter este considerat dentistul William T.G. Morton (1819 – 1868), care este si autorul primei comunicări datate 16 octombrie 1846. Primul anestezist profilat este considerat englezul John Snow (1813 – 1858), „anestezist şef” al Londrei, autor al lucrării „Despre inhalarea eterului în intervențiile chirurgicale”, în care descrie cinci stadii ale anesteziei cu eter in cazul tratamentelor umane. Ulterior a renunțat la eter, administrând peste 4000 de anestezii cu cloroform, fără niciun deces

30 martie 1856 | Semnarea Tratatului de la Paris; sfârșitul Războiului din Crimeea.

Tratatul de la Paris din 1856 a pus capăt Războiului Crimeii – declanșat la 23 octombrie 1853, când Imperiul Otoman a declarat oficial război Rusiei după ce aceasta a deplasat trupe în Principatele Dunărene – între Imperiul Rus și o alianță formată din Imperiul Otoman, Marea Britanie, cel de-al doilea Imperiu Francez și Regatul Sardiniei.

Tratatul, semnat la 30 martie 1856 la Congresul de la Paris, a diminuat influența Rusiei în regiune, si a făcut din Marea Neagră un teritoriu neutru, închizând-o tuturor navelor de război și interzicând fortificațiile și prezența armamentului pe țărmurile sale.

Condițiile pentru retrocedarea Sevastopolului și a altor orașe din sudul Crimeii către Rusia au fost severe, deoarece Rusia nu putea înființa niciun arsenal naval sau militar pe coasta Mării Negre.

Tratatul de la Paris a fost văzut ca o realizare a politicii de reformă a Tanzimat. Puterile alianței vest-europene s-au angajat să mențină integritatea Imperiului Otoman și au restabilit teritoriile Imperiului Rus și ale Imperiului Otoman la granițele lor de dinainte de război. De asemenea, au demilitarizat Marea Neagră pentru a îmbunătăți comerțul, ceea ce a slăbit considerabil influența Rusiei în regiune.

Moldova și Valahia au fost recunoscute ca state cvasi-independente sub suzeranitate otomană. Acestea au obținut malul stâng al gurii Dunării și o parte din Basarabia de la Rusia, în urma tratatului.

30 martie 1858 | SUA: americanul Hyman Lipman, din Philadephia, înregistrează patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce inginerul englez Edward Nairne l-a realizat pentru prima dată.

30 martie 1863 | Prințul danez Wilhelm Georg este ales ca rege George al Greciei.

30 martie 1866 | Locotenența domnească publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a Principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire și sub numele de Carol I.

Guvernul Ghica dă publicității un manifest, la 2 aprilie 1866, cu același sens.

30 martie 1867 | „Achiziția Alaska” – Statele Unite cumpăra, de la Rusia, Alaska și insulele Aleutine, cu 7,2 mil. USD.

Semnarea Tratatului de achiziție al teritoriului Alaska, la 30 martie 1867. Biblioteca de stat din Alaska, Colecția de fotografii a Comisiei Centenare de cumpărare a teritoriului Alaska

William H. Seward, secretar de stat in administrația Andrew Johnson, a semnat „Achiziția Alaska„, un tratat prin care Rusia a cedat partea rusa a Americii de Nord către Statele Unite pentru un preț – 7,2 milioane de dolari – aproximativ doi cenți pe acru.

Alaska Purchase a fost actul de achiziționare de către Statele Unite, de la Rusia, a unui teren de 1.518.800 kmp (586.412 mile pătrate) situat la vârful nord-vestic al continentului nord-american, cuprinzând actualul stat american Alaska.

Rusia s-a oferit să-și vândă teritoriul nord-american statelor Unite în mai multe rânduri, dar izbucnirea războiului civil american din 1861 a dus la amânarea discuțiilor. În decembrie 1866, la un an după încheierea războiului, baronul Eduard de Stoeckl, ministrul rus al Statelor Unite, a fost însărcinat de împăratul Alexandru al II-lea să deschidă negocieri pentru vânzarea acestuia.

Costurile și dificultățile logistice ale aprovizionării teritoriului respectiv împovărau Rusia, intr-un moment in care efectele economice negative, provocate de datoriile acumulate în timpul dezastruosului război din Crimeea (1853–1856) se acutizau.

In plus, revoltele triburilor Tlingit au dus la episoade sporadice de violență și la întreruperea aprovizionărilor. Forțele politice din Rusia erau preocupate, din ce în ce mai mult, de expansiunea asiatică și – în lumina filosofiei americane „Manifest Destiny” și a concurenței crescute din partea companiei britanice Hudson’s Bay, care închiriase o porțiune sudică a teritoriului – au privit eventualul control al teritoriului de către Statele Unite Statele ca inevitabil și poate chiar benefic.

Alaska a rămas sub controlul armatei SUA până în iunie 1877, după care, o scurta perioada, a fost guvernată de Departamentul Trezoreriei și apoi de diferite autorități militare. Majoritatea rușilor care ocupaseră teritoriul nu erau rezidenți permanenți și se întorseseră în Rusia după vânzare. Celor care au rămas li s-a oferit opțiunea de a solicita cetățenia SUA în termen de trei ani, dar majoritatea au preferat, în cele din urmă, sa plece.

Un guvern civil a fost instalat în mai 1884, după ce teritoriul a devenit district. Alaska a fost acceptată în uniune ca al 49-lea stat american, la 3 ianuarie 1959.

30 martie 1874 | Se naște Nicolae Rădescu (Călimănești, jud. Vâlcea – d. 16 mai 1953, New York), general român şi prim-ministru al României (6 decembrie 1944 – 28 februarie 1945).

Cu o ascensiune rapidă în ierarhia militară; ulterior demisionează (1933), implicându-se în viaţa politică. La presiunile exercitate de A. I. Vâşinski in februarie 1945 asupra regelui Mihai I, generalul Rădescu și-a depus mandatul; in favoarea guvernului Petru Groza (1), instalat la 6 martie 1945.

In 1946, Rădescu reușește să fugă în străinătate; devenind, pentru un an, președinte al Comitetului Național Român – organism format în exil, care avea drept scop apărarea intereselor românești în Occident.

Absolvent al Şcolii de ofițeri (1 iulie 1898), ulterior al Şcolii Militare de Ofițeri de Cavalerie, este avansat la gradul de locotenent. În perioada 1904 – 1906, urmează Școala superioară de Război, iar în 1909 este avansat căpitan. Ca ofițer adjutant în comandamentul Diviziei 1 cavalerie, participa la campania din Bulgaria (1913).

In primul război mondial, se distinge la comanda de divizion din Regimentul 5 Călărași, în luptele de pe valea Topologului, de la Sălătruc. Maior de la 1 aprilie 1916; decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a (prin Decretul Regal din 10 ianuarie 1917) „pentru vitejia şi priceperea cu care a contribuit la succesul operaţiunilor diviziei”. În 1917, este numit şef de stat major la Divizia 2 Cavalerie şi la Inspectoratul Jandarmeriei (1918).

La 1 aprilie 1919 este avansat la gradul de colonel; ulterior adjutant regal numit de regele Ferdinand (1920-1926); ataşat militar al României la Londra (1926-1928); revenit în ţară, este avansat general de brigadă (25 martie 1928) şi numit comandant al Brigăzii 4 Roşiori (1928 – 1929). A fost ajutor al comandantului Inspectoratului General al Cavaleriei (1929 – 1931) şi comandant al Diviziei 1 Cavalerie (1931 – 1933).

Rădescu a demisionat din cadrele active ale armatei la 5 februarie 1933 şi a fost repartizat ca ofițer de rezervă la Corpul 4 Armată. În februarie 1933, Rădescu devine membru al Partidului Poporului, iar un an mai târziu activează şi în „Cruciada românismului”, fondată de Mihail Stelescu, dizident din Mișcarea legionară.

La 7 septembrie 1941, trimite un protest ambasadorului Germaniei la București, Manfred von Killinger, ca răspuns la un discurs ostil susținut de acesta la Sala „Aro”.In scrisoarea sa, difuzată de BBC, generalul afirma, o dată în plus, că nu este de acord cu trecerea armatei române dincolo de Nistru. La 22 octombrie 1941, este trimis în lagărul de internați politici de la Târgu Jiu, unde va rămâne până la 29 septembrie 1942, când i se stabilește domiciliu obligatoriu la București.

Deşi fruntașii politici, care doreau ca armistițiul să fie încheiat de un guvern condus de un militar, luau în calcul numirea generalului Rădescu în funcţia de prim-ministru, numele acestuia nu apare în documente cu ocazia evenimentelor din 23 august 1944. In însemnările sale referitor la aceste evenimente, Radescu nota: „Din ceea ce mi se aducea la cunoştinţă, încă cu două-trei luni înainte, de către un devotat al meu aflat în Serviciul Siguranţei, ştiam că la S.S. condus de Cristescu se găsesc note informative în care se arată că în cercurile Palatului se vorbeşte de o eventuală aducere a mea în fruntea guvernului ce se va forma după răsturnarea lui Antonescu. În apropierea datei de 23 august 1944 însă numele meu fusese înlocuit cu al generalului Sănătescu”.

La 14 octombrie 1944 este rechemat în cadrele active ale armatei române si numit șef al Marelui Stat Major cu gradul de general de corp de armată.

La presiunilor Comisiei Aliate de Control, la 26 octombrie 1944, semnează Protocolul militar care prevedea ca armata din interiorul ţării să fie redusă la trei divizii a câte 3.000 de oameni, precizând: „Protocolul îl semnez ca fiindu-ne impus de Comisia Aliată de Control şi în scopul de a evita consecințele dăunătoare operațiilor comune contra Germaniei şi Ungariei”.

Criza politică generată de Frontul Naţional Democrat – coaliție formată de PCR, PSD şi sateliții lor -, va determina căderea guvernului Constantin Sănătescu.

Pe 6 decembrie 1944, regele Mihai îl numește pe Rădescu președinte al Consiliului de miniștri. Din guvern făceau parte PNL, PNŢ şi FND. Încă din prima zi de mandat, generalul şi-a expus programul de guvernare în faţa presei. Principalele obiective erau strângerea relațiilor cu Uniunea Sovietică, îndeplinirea integrală a condițiilor Armistițiului, restabilirea ordinii în ţară.

Urmare a intervențiilor luii A. I. Vâşinki, adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov, care cere imperativ demiterea imediată a generalului Rădescu, pe care il acuza ca fiind „reacționar” şi „fascist”, la 28 februarie 1945, generalul Nicolae Rădescu îşi prezintă demisia.

Printre primele măsuri luate de Petru Groza, la 7 martie 1945 generalului Rădescu i se fixează domiciliu obligatoriu şi nu i se permite să primească nici un fel de vizite. Comisarul Block a fost însărcinat cu îndeplinirea ordinului şi aducerea lui la cunoștința generalului. Datorită intervenției lui Constantin Vișoianu, generalului Nicolae Rădescu i s-a oferit protecția englezilor.

Cu puțin timp înainte ca agenții poliției să ajungă la domiciliul său, fostul prim-ministru se va refugia la Legația Marii Britanii din București unde va ramane până la jumătatea lunii aprilie, când autoritățile române s-au angajat să-i garanteze libertatea. Cu toate asigurările autorităţilor comuniste, Rădescu a continuat să aibă domiciliu obligatoriu în casa nepotului său, Nicolae Şerbănescu;la 15 iunie 1946, va părăsi ţara.

Dupa nouă luni petrecute în lagărul de refugiați de la Fammagusta (Cipru), Radescu va evada cu un avion pilotat de Matei Ghica Cantacuzino. Sta o scurta perioada de timp la Lisabona, apoi la Paris, si in final se stabilește în SUA, la New York.

Încercând să unifice vocile disparate ale exilului românesc, a creat Consiliul Național Român, al cărui președinte a doar un an, renunțand in urma unor neînțelegeri legate de gestionarea Fondului Național Român, si Inființeaza Liga Românilor Liberi.

Moare de tuberculoză pe 16 mai 1953, la vârsta de 79 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Calvary din New York. Trupul său a fost repatriat la 23 noiembrie 2000 şi depus la Cimitirul Bellu ortodox din București.

30 martie 1879 | Se emite Legea prin care Societatea Academică Română era declarată institut național, sub numele de Academia Română – „persoană morală şi independentă în toate lucrările, de orice natură”.

In perioada 1948-1965 se redenumește Academia Republicii Populare Române, ulterior Academia Republicii Socialiste România (1965-1989); din 1990 a revenit la denumirea tradiţională, de Academia Română.

Înfiinţarea acestei instituţii de cultură şi de ştiinţă a României a fost precedată de eforturi susţinute, ale căror începuturi apar în secolul al XVI-lea, în vremea domnilor Petru Cercel al Ţării Româneşti şi Despot Vodă al Moldovei, primii care au intenționat să creeze „academii” în cele două capitale – la Târgoviște şi, respectiv, la Suceava.

În anii următori, are loc organizarea Academiilor domneşti de la Bucureşti (1688) şi Iaşi (1707), în care s-au format viitoarele elite creştine din întreg Sud-Estul european şi din Orientul Apropiat şi care vor deveni, în secolul al XIX-lea, primele universități din România.

30 martie 1889 | Inființarea primei agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES).

30 martie 1899 | A murit Lascăr Catargiu (n. 1823), om politic, fondator şi președinte al Partidului Conservator până la sfârșitul vieții

A fost unul dintre marii oameni de stat ai veacului al XIX-lea; s-a situat în prim planul scenei politice timp de aproximativ 45 de ani, unul dintre fondatorii doctrinei conservatoare din România. Unele surse indica data morții sale pe 11 aprilie 1899

30 martie 1899 | George Bacovia debutează cu poezia „Și toate„, în revista „Literatorul” din București, semnând cu pseudonimul V. George.

30 martie 1901 | S-a născut astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea (d. 1977), considerat pionierul seismologiei moderne din România.

30 martie 1919 | Liderul comunist Mikhail Ivanovici Kalinin (n. 7 noiembrie [19 noiembrie, stil nou], 1875, Rusia – d. 3 iunie 1946, Moscova) este ales președintele Comitetului Executiv Central al Congresului sovietic al întregii Rusii – respectiv șeful oficial al statului sovietic, sau „căpetenia întregii uniuni” (rusă всесоюзный староста)

Va rămâne in această funcție in 1946. În 1924 titlul său a fost schimbat în președintele Comitetului Executiv Central al Uniunii, iar din 1938, până în martie 1946, funcția sa oficială a fost cea de președinte al Prezidiumului Sovietului Suprem.

În decembrie 1925, a devenit și membru cu drepturi depline al Biroului Politic al Comitetului central al partidului.

Deși Kalinin a avut tendința de a favoriza aripa de dreapta a partidului, în disputele intra-partinice privind politicile industriale și agricole în anii 1920, în toate momentele cruciale el l-a sprijinit cu fermitate pe Iosif Stalin.

Drept urmare, nu numai că a supraviețuit epurărilor din anii 1930, timp în care Stalin și-a eliminat rivalii politici, dar și-a păstrat înaltele sale funcții in partid și in guvern, până la puțin timp înainte de moartea sa.

30 martie 1923 | S-a născut Viorel Cosma (d. 2017), muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România; specialist în muzica lui Enescu.

30 martie 1928 | A murit Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş, n. 1863), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător.

30 martie 1929 | Este dată în funcțiune linia telefonică directă București – Budapesta.

30 martie 1937 | S-a născut Warren Beatty, actor, regizor, scenarist şi producător american de film

30 martie 1940 | Al doilea război sino-japonez: Japonia declară Nanking capitala unui nou guvern marionetă chinez, controlat nominal de Wang Jingwei.

30 martie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Bombardierele aliate efectuează cel mai sever bombardament asupra Sofiei, Bulgaria.

30 martie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Din cele 795 de avioane Lancaster, Halifax și Mosquito trimise să atace Nürnberg, 95 de bombardiere nu se întorc, reprezentând cea mai mare pierdere a RAF Bomber Command din timpul războiului.

30 martie 1945 | S-a născut Eric Clapton, chitarist, cântăreț şi compozitor britanic de muzică rock

30 martie 1945 | Al Doilea Război Mondial: forțele sovietice invadează Austria

30 martie 1945 | Este promulgată, de Regele Mihai I, Legea nr. 271, pentru purificarea administrației publice, învățământului, presei, instituțiilor de presă.

Lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare. Legea a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare. In 2015, Parlamentul României a votat Legea nr. 271 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcționalității instituțiilor şi autorităților publice centrale şi locale.

Legea nr. 271 din 1945 a fost similara naivului Punct 8 al Proclamației de la Timișoara, dar aplicat de bolșevici.

Cei îndepărtați din serviciu in condițiile acestor legi, au fost întrebuințați la munca obligatorie in folosul statului, in lagăre speciale, iar cei dovediți culpabili de schingiuiri, maltratări, arestări ilegale sau alte fapte penale erau deferiți instanțelor de judecata competente.

Prin Legea nr.217/1945 au fost suspendate dispozițiile din legi referitoare la inamovibilitatea si stabilitatea funcționarilor publici, precum si prevederile contrare din legea contractelor de munca.

30 martie 1945 | A murit Victor Ion Popa (n. 1895), prozator, dramaturg şi regizor

Unul dintre primii colaboratori permanenți ai Societății Române de Radiodifuziune; răspunzând invitației conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, deschide drumul „teatrului de auzit” (18 februarie 1929), angajându-se atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore. (Monografia „V. I. Popa”, semnată de Vicu Mândra, indică ca an al morții 1946)

30 martie 1946 | Se înființează Opera de Stat din Timișoara, prin semnarea, de către regele Mihai I, a Decretului-Lege 254.

În decret se prevede că opera nou înființată va funcţiona în conformitate cu dispozițiile legii pentru organizarea teatrelor naționale, operelor române şi spectacolelor din 20 martie 1937, cu modificările ulterioare. Pe 6 octombrie 1946 a avut loc concertul de inaugurare, iar la 27 aprilie 1947 premiera primei stagiuni: „Aida” de Verdi

30 martie 1946 | Restabilirea relațiilor diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în Iugoslavia este Tudor Vianu.

30 martie 1949 | Războiul Rece: O revoltă izbucnește în piața Austurvöllur din Reykjavík, cu ocazia aderării Islandei la NATO.

30 martie 1951 | UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert și J. Mauchly) Oficiului de Recensământ al SUA.

30 martie 1951 | Prin Decretul nr. 50, D.G.S.P.- Direcția Generală a Securității Poporului devine D.G.S.S – Direcția Generală a Securității Statului (care cuprindea și o Direcție de Informații Externe (D.I.E.)), cu următoarele compartimente:

Direcţia A informaţii externe
Direcţia B contraspionaj
Direcţia contrasabotaj
Direcţia transporturi
Direcţia contrainformaţii miliţie
Direcţia filaj şi investigaţii
Direcţia cercetări penale
Direcţia contrainformaţii armată
Direcţia pază demnitari
Direcţia cadre şi şcoli
Direcţia administrativă
Direcţia politică
Serviciul contabilitate
Serviciul poştal special
Serviciul tehnic operativ
Serviciul contrainformaţii radio
Serviciul filaj corespondenţă
Serviciul evidenţă
Secretariat

30 martie 1959 | Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama, fuge din Tibet în India.

30 martie 1959 | România: Marea Adunare Națională a adoptat Decretul prin care țăranii înstăriți erau forțați fie să se înscrie în gospodăriile colective, fie să își cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiți chiaburi de către regimul comunist

30 martie 1960 | Intră în funcțiune prima stație meteorologică automată din România, concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Instalată la Observatorul de Fizică Atmosferei de la Afumați, a fost ulterior mutată pe vârful muntos Cozia.

30 martie 1965 | Războiul din Vietnam: O mașină capcană explodează în fața Ambasadei Statelor Unite, la Saigon, provocând moartea a 22 de persoane și rănirea altor 183.

30 martie 1968 | Televiziunea Română difuzează prima emisiune militară, intitulată „De strajă patriei”. Din 1990, s-a redenumit „Pro patria”

30 martie 1971 | CRIZA DIN PAKISTAN: O telegrama de la Consulatul General din Dacca către Departamentul de Stat. descrie uciderea studenților și a cadrelor didactice de la Universitatea din Dacca („Subiect: OMORURI”)

30 martie 1972 | Războiul din Vietnam: Începe Ofensiva de Paște, după ce forțele nord-vietnameze trec în Zona Demilitarizată (DMZ) din Vietnamul de Sud.

30 martie 1973 | A murit matematicianul Mendel Haimovici (n. 1906)

Profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universității din Iași, preda pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru titular al Academiei Române din 1963. Unele surse dau ca dată a morţii ziua de 31 martie 1973

30 martie 1979 | Guvernul Ilie Verdeț (1), până la 29 martie 1980. Succedat de Guvernul Ilie Verdeț (2).

30 martie 1981 | SUA: Încercare eșuată de asasinat împotriva președintelui american Ronald Reagan

La doar două luni de la investirea sa în funcția de cel de-al 40-lea președinte al Statelor Unite, Ronald Reagan a fost împușcat și rănit grav, în fața unui hotel din Washington, D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, John W. Hinckley, Jr.

tentativă de asasinat asupra președintelui SUA, Ronald Reagan, in Washington, 30 martie 1981 | image Courtesy Ronald Reagan Library

La 30 martie 1981, John W. Hinckley, Jr. (care s-a dovedit a fi instabil psihic si ale cărui motivații nu erau politice, suferind de depresie și tendințe obsesive, fan împătimit al actriței Jodie Foster pe care dorea, prin acest demers, sa o impresioneze), a tras șase focuri de armă dintr-un revolver de calibru 22 in direcția președintelui Reagan, în timp ce acesta părăsea un hotel din Washington, D.C unde ținuse un discurs.

Unul dintre gloanțe a intrat în pieptul lui Reagan, perforându-i un plămân și oprindu-se la un centimetru de inima. Ajuns la spitalul universitar George Washington pentru o intervenție chirurgicală de urgență, Reagan si-a amuzat medicii în sala de operație, atunci când le-a spus: „Sper că sunteți cu toții republicani”.
John W. Hinckley Jr. a fost găsit nevinovat si plasat într-o instituție de boli mintale.

După ieșirea din spital, 12 zile mai târziu, Reagan a devenit protagonistul unui număr de apariții publice atent organizate, concepute pentru a da impresia că se simte bine și ca si-a revenit rapid, deși, de fapt, procesul de recuperare a durat luni de zile, timp in care volumul său de muncă a fost considerabil redus.

Ronald și Nancy Reagan salutând mulțimea în ziua primei sale investiri în funcția de președinte, 20 ianuarie 1981.

În august 1981, 13.000 de membri ai sindicatului național al controlorilor de trafic aerian, care făceau parte din Organizația Profesională a Controlorilor de Trafic Aerian (PATCO) – unul dintre puținele sindicate care l-au susținut pe Reagan la alegerile din 1980 – și-au părăsit locul de muncă, cerând salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.

În calitate de angajați federali, membrilor PATCO li s-a interzis prin lege să facă grevă, iar Reagan, la sfatul secretarului Drew Lewis, a refuzat să negocieze și le-a acordat 48 de ore pentru a se întoarce la muncă. Majoritatea controlorilor în grevă au ignorat ultimatumul și au fost concediați imediat.

Deși aceste masuri au provocat întârzieri și reduceri ale traficului aerian până la angajarea și instruirea înlocuirilor, publicul a reacționat, în general, pozitiv la acțiunea lui Reagan, pe care au perceput-o ca pe un semn de fermitate și hotărâre.

30 martie 1983 | SUA: președintele Ronald Reagan anunță propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia Statele Unite și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing, dacă Uniunea Sovietică ar face o mișcare similara.

30 martie 1987 | Tabloul „Floarea-soarelui„, realizat de Vincent Van Gogh, s-a vândut cu 39,85 milioane de lire sterline.

30 martie 1989 | A murit Nicolae Steinhardt (Nicu-Aureliu, n. 1912), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creștină ortodoxă.

Arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali “Noica-Pilat”, pentru infracțiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deținuților politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creștinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureș; membru post-mortem al Academiei Române din 2017. Unele surse menționează decesul sau la 29 martie 1989

30 martie 1990 | A murit chimistul american Joseph O. Hirschfelder (n. 1911), figură reprezentativă a chimiei teoretice mondiale; unul dintre „părinţii” bombei atomice

30 martie 1990 | România şi Coreea de Sud stabilesc relații diplomatice, la rang de ambasadă

In același an se deschid ambasade la București şi Seul, cu ambasadori rezidenți. În septembrie 2008, la Seul, președinții celor două ţări au semnat Declarația privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Coreea, iar în iulie 2010, miniștrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic

30 martie 1998 | In cadrul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre şi asociate la Uniunea Europeană (printre care şi România), are loc lansarea oficială a procesului de lărgire a UE („Europa 26”).

Bucureștiul a înaintat Programul Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, instrument bilateral principal al strategiei consolidate de preaderare, împreună cu examenul analitic al Acquis-ului Comunitar. România începea, la această dată, alături de celelalte ţări asociate, procesul efectiv de aderare la UE (devenind membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007)

30 martie 2002 | Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon (n. 1900), mama reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, numită şi Regina-Mamă, devenită un adevărat simbol al Casei regale britanice, a murit în somn, la Castelul Windsor la vârsta de 101 ani.

30 martie 2005 | Televiziunea Al Jazeera difuzează o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak.

Lângă ei apăreau două persoane mascate cu mitraliere. Marie Jeanne Ion declara, în engleză, că răpitorii nu doresc nimic în schimbul lor, analiștii au dedus că este vorba despre o situație atipică de răpire.

30 martie 2015 | Are loc cea de-a IX-a ediţie a Galei Premiilor Gopo, eveniment dedicat valorilor filmului românesc ce recompensează realizările anuale ale cinematografiei autohtone

30 martie 2018 | Palestinienii din Gaza lansează Marele Marș al Întoarcerii, o serie de demonstrații în masă, săptămânale, de-a lungul gardului dintre Gaza și Israel.

Ei își cereau dreptul de a se întoarce în satele și orașele lor, din ceea ce este acum Israel, precum și încetarea blocadei Israelului asupra Gaza. Răspunsul a fost brutal: până la sfârșitul anului 2019, forțele israeliene au ucis 214 civili, inclusiv 46 de copii, și au rănit alți peste 8.000 cu muniție reală. Un total de 156 dintre cei răniți au rămas cu membrele amputate. Peste 1.200 de pacienți necesită terapie și reabilitare pe termen lung, complexă și costisitoare, iar zeci de mii au nevoie de sprijin psiho-social – dintre care niciunul nu este disponibil pe scară largă în Gaza.

30 martie 2020 | Premiile Radio România Cultural sunt acordate pentru prima dată, în istoria lor de 20 de ani, pe calea undelor.

30 martie 2020 | Un tribunal din Rusia judecă un nou termen în procesul fostului pușcaș marin american Paul Whelan, pus sub acuzare pentru spionaj.

30 martie 2020 | Alger, Algeria: Procesul tânărului scriitor algerian, Anouar Rahmani, militant pentru drepturile omului, judecat pentru anumite mesaje publicate pe rețelele de socializare.

RĂZBOIUL DIN UCRAINA

30 martie 2022 – ZIUA 35

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski: „Amploarea provocărilor nu s-a diminuat”, în ciuda afirmațiilor Rusiei privind reducerea unor activități militare

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Atacurile rusești au lovit o clădire a Crucii Roșii din orașul port Mariupol

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Cota de popularitate a președintelui Vladimir Putin în Rusia a crescut vertiginos

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul britanic Boris Johnson a pledat miercuri pentru „continuarea intensificării sancțiunilor” împotriva Rusiei

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, și președintele ucrainean Zelenski au avut o convorbire telefonică

30 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Donald Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să facă publice toate informațiile compromițătoare pe care le are despre Biden.