| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 33 | ZIUA 398 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
- Ora Pământului („Earth Hour”); eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, în scopul sensibilizării utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Atât consumatorii individuali cât şi instituțiile şi unitățile economice sting lumina şi opresc aparatele electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar. Evenimentul este promovat de „World Wide Fund for Nature Australia”, un grup internațional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian „Sydney Morning Herald”. Prima „Oră a Pământului” a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, între orele 19:30 şi 20:30, la 31 martie 2007, iar în România în 2009
- Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2021)
- 28.III.- 3.IV: Pesah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 27 martie, după asfinţitul soarelui)
- Se trece la ora de vară (GMT+3); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene; astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00; orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (25 octombrie 2015). În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a reenunțat la procedura, ora de vară intra in vigoare în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lunii octombrie. În perioada 1941-1979 s-a renuntat la ora de vara. Până în 1996 (cu unele excepții) ora de vară a functionat de la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie, până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE decide, din 2021, ce oră va utiliza – ora standard sau ora de vară. Ţările care decid să menţină permanent ora de vară efectueaza schimbarea în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard îşi vor schimba ora, pentru ultima dată, în ultima duminică din octombrie 2021. Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni
28 martie 193 | Împăratul Roman Pertinax este asasinat de Garda Pretoriană, vânzând tronul lui Didius Iulianus, care va muri și el prin violență după câteva săptămâni.
28 martie 364 | Împăratul Roman Valentinian I îl numește pe fratele său, Flavius Valens, co-împărat
28 martie 1776 | Moscova: fondarea Balșoi Teatr
28 martie 1791 | Supplex Libellus Valachorum – cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), este trimis Curţii de la Viena.
„Supplex Libellus Valachorum” este numele sub care a rămas în istorie memoriul națiunii române din Transilvania din 1791, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, care formula sintetic revendicările poporului român.
Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei
28 martie 1809 | Războiul Peninsular: Franța învinge Spania în bătălia de la Medellin
28 martie 1814 | Războiul din 1812: În bătălia de la Valparaíso, două nave militare americane sunt capturate de două nave ale Marinei Regale
28 martie 1834 | 
Președintele SUA, Andrew Jackson, este cenzurat de Congres pentru că a refuzat predarea documentelor
28 martie 1842 | Primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena
Concertul are loc in sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii; fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena)
28 martie 1848 | Revoluția Română din 1848: este emisă Petițiunea Proclamațiune la Iași, redactată de Vasile Alecsandri.
28 martie 1854 | Războiul Crimeei: Marea Britanie și Franța declară război Rusiei
Războiul Crimeei (octombrie 1853-februarie 1856) a fost un conflict militar de amploare, în care Rusia a pierdut în fața unei alianțe formate din Franța, Imperiul Otoman, Regatul Unit și, din ianuarie 1855, cu sprijinul Sardiniei-Piemonte.
Războiul a luat naștere din conflictul marilor puteri din Orientul Mijlociu și a fost provocat de cererile Rusiei de a exercita protecție asupra supușilor ortodocși ai sultanului otoman.
Un alt factor important a fost disputa dintre Rusia și Franța cu privire la privilegiile bisericilor ortodoxe ruse și romano-catolice în locurile sfinte din Palestina. Francezii au promovat drepturile romano-catolicilor, iar Rusia pe cele ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene.
Motivele, într-un caz implicând o ceartă pe o cheie [1], nu au dezvăluit niciodată o „mai mare confuzie a scopurilor”, dar au dus la un război care s-a remarcat prin „măcelul internațional de o incompetență notorie”.[2]
Britanicii se așteptau să se lupte cu francezii, în fața politicii agresive a împăratului Napoleon al III-lea. În schimb, primul lor război european din 1815 încoace i-a găsit pe cei doi vechi dușmani aliindu-se, în mod bizar, împotriva rușilor, pentru a-i proteja pe turci.[3]
Susținuți de Marea Britanie, turcii au luat o poziție fermă împotriva rușilor, care au ocupat principatele danubiene (România de astăzi) de la granița ruso-turcă în iulie 1853.
Flota britanică a primit ordin să se îndrepte spre Constantinopol (Istanbul) la 23 septembrie. La 4 octombrie, turcii au declarat război Rusiei și, în aceeași lună, au deschis o ofensivă împotriva rușilor în principatele danubiene.
După ce flota rusă din Marea Neagră a distrus o escadrilă turcească la Sinope, pe partea turcească a Mării Negre, flotele britanică și franceză au intrat în Marea Neagră la 3 ianuarie 1854, pentru a proteja transporturile turcești.
La 28 martie, Marea Britanie și Franța au declarat război Rusiei. Pentru a mulțumi Austria și a evita ca și această țară să intre în război, Rusia a evacuat principatele danubiene, iar Austria le-a ocupat în august 1854.
În septembrie 1854, aliații au debarcat trupe în Crimeea rusă, pe țărmul nordic al Mării Negre, începand un asediu de un an asupra fortăreței rusești Sevastopol. S-au purtat lupte majore la râul Alma (20 septembrie), la Balaklava (25 octombrie) și la Inkerman (5 noiembrie).
La 26 ianuarie 1855, Sardinia-Piedmont a intrat în război, cu 10.000 de soldați. La 11 septembrie 1855, după un asalt francez de succes asupra Malakhov, un punct forte important în apărarea rusă, rușii au aruncat în aer forturile, au scufundat navele și au evacuat Sevastopolul. Operațiunile secundare ale războiului s-au desfășurat în Caucaz și în Marea Baltică.
După ce Austria a amenințat că se va alătura aliaților, Rusia a acceptat condițiile preliminare de pace la 1 februarie 1856.
Congresul de la Paris a elaborat acordul final (25 februarie-30 martie). Tratatul de la Paris, semnat la 30 martie 1856, a garantat integritatea Turciei otomane și a obligat Rusia să cedeze sudul Basarabiei, la gurile Dunării. Marea Neagră a fost neutralizată, iar fluviul Dunărea a fost deschis pentru navigația tuturor națiunilor.
–-
[1] Un punct important al disputei a fost dacă greco-ortodocșii ar trebui să rămână în continuare în posesia exclusivă a cheilor de la ușa principală a Bisericii Nașterii din Betleem, pe locul unde s-a născut și a fost legănat în iesle pruncul Iisus. Latinii aveau propriile lor chei, dar acestea erau de la o ușă laterală și nu de la ușa principală. A existat, de asemenea, o dispută în legătură cu o stea de argint cu inscripții latine din sanctuar, care dispăruse în mod misterios în 1847, precum și dispute legate de pretenția latinilor de a repara cupola principală a Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim și de dreptul de a oficia la Mormântul Fecioarei Maria de la Ghetsimani. Sentimentele au fost atât de aprinse încât călugării greci și latini s-au luat la bătaie cu crucile și sfeșnicele din Biserica Sfântului Mormânt. Lordul Malmesbury, ministrul britanic de externe în 1852, a remarcat „spectacolul melancolic” al unei dispute „pentru privilegii exclusive într-un loc lângă care oastea cerească a proclamat pacea pe pământ și bunăvoința față de oameni… și biserici rivale care se luptă pentru stăpânire chiar în locul în care Hristos a murit pentru omenire”.
[2] Troubetzkoy, Alexis S. (2006). Scurtă istorie a războiului din Crimeea. Londra: Constable & Robinson. ISBN 978-1-84529-420-5.
[3] Contextul era declinul Imperiului Otoman, care a încurajat imperialismul rusesc și a alimentat coșmarul britanicilor privind ingerința rusă în India. În prim-plan s-a aflat veșnica dispută dintre creștinii greco-ortodocși și cei latini (catolici) pentru Locurile Sfinte din Palestina.
28 martie 1860 | Primul război Taranaki: începe bătălia de la Waireka.
28 martie 1862 | Războiul civil american: în bătălia de la Glorieta Pass, forțele Uniunii opresc invazia confederată din Teritoriul New Mexico. Bătălia a început pe 26 martie
28 martie 1862 | S-a născut Aristide Briand (d. 1932), om politic şi diplomat francez
Prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franței; premiul Nobel pentru Pace în anul 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann.
28 martie 1868 | 
S-a născut Alexei Maximovici Peshkov (Алексей Максимович Пешков[a] [n. O.S. 16 martie] 1868 – d. 18 iunie 1936), cunoscut sub numele de Maxim Gorki (Максим Горький) – scriitor și activist politic rus.
A fost nominalizat de cinci ori la Premiul Nobel pentru Literatură.
Înainte de succesul său ca autor, a călătorit mult prin Imperiul Rus, schimbând frecvent locurile de muncă, experiențe care îi vor influența mai târziu scrierile.
28 martie 1875 | A fost înființat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Varcioroava. După 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV)
28 martie 1882 | Franța: școala devine obligatorie.
28 martie 1884 | S-a născut Edvard Beneš (d. 1948), om politic cehoslovac
Ministru de externe (1918-1935), prim-ministru (1921-1922), apoi preşedinte al R. Cehoslovace (1935-1938; 1940-1945, în emigraţie; 1945-1948); a reprezentat ţara la Conferinţa de Pace de la Paris (1918); unul dintre creatorii Micii Înţelegeri (1920-1921); împreună cu Nicolae Titulescu a căutat să avertizeze şi să obţină sprijinul democraţiilor occidentale împotriva politicii revizioniste promovate de ţările fasciste. Alături de Thomaš Masáryk, a fost fondatorul Cehoslovaciei moderne; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934.
28 martie 1910 | Henri Fabre devine prima persoană care zboară cu un hidroavion, după decolarea de pe o pistă de apă lângă Martigues, Franța.
28 martie 1915 | Prima audiție la Ateneul Roman, a Simfoniei a II-a de George Enescu, dirijată de compozitor.
28 martie 1918 | Războiul civil finlandez: în așa-numita „Joia sângeroasă de la Tampere”, albii îi forțează pe roșii să atace centrul orașului, unde au loc cele mai crâncene bătălii în Kalevankangas, cu pierderi mari de ambele părți. În cursul aceleiași zile, o explozie la cartierul general roșu din Tampere ucide mai mulți comandanți
28 martie 1923 | Este promulgată, prin decret regal, Constituția României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp.
Constituţia era o actualizare a celei din 1866, din care modifica total sau parţial 20 de articole, introducea alte 7 articole noi şi reformula sau completa 25 de articole. Aceasta prevedea un parlament bicameral, din care Camera Deputaţilor se alegea prin vot universal, iar Senatul era compus din membri aleşi din diferite grupări (Camera de Comerţ, cadre didactice etc.) şi din senatori de drept: reprezentanți ai cultelor, preşedintele Academiei Române, foști preşedinţi ai fiecărei camere legislative, foşti senatori şi deputaţi.
A funcţionat până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a inițiat o Constituție nouă, care întărea puterea regală şi limita libertăţile democratice. Abandonată definitiv odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, Constituţia a fost înlocuită ulterior cu una după modelul sovietic.
28 martie 1925 | S-a născut (la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova) Victor Tulbure (d. 1997), poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară).
28 martie 1926 | S-a născut memorialistul Ion Ioanid (d. 2003)
Arestat în 1952, grațiat în 1964, primește în 1969 viza pentru Elveția ca turist; obține azil politic în RFG şi se stabilește la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experiențele sale trăite în închisorile comuniste din România.
28 martie 1926 | A murit medicul Thoma Ionescu (n. 1860), întemeietorul şcolii moderne românești de chirurgie şi de anatomie topografică
A fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925.
28 martie 1927 | Premiera filmului Iadeș, prima producție a regizorului Horia Igiroșeanu. Societatea sa, „Clipa-Film”, inițiase și prima formă a cinecluburilor românești, asociația „Amicii Filmului”.
28 martie 1930 | Orașele turcești Constantinopol și Angora și-au schimbat denumirea în Istanbul și, respectiv, Ankara
28 martie 1939 | Se încheie războiul civil din Spania
28 martie 1947 | A fost creată Comisia Economică și Socială a ONU pentru Asia și Pacific.
28 martie 1947 | A fost creată Comisia Economică ONU pentru Europa
28 martie 1948 | În Republica Populară Română au loc primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste; câștigate de către Frontul Național Democrat cu 93,22% din voturile exprimate.
28 martie 1949 | A murit violonistul și compozitorul Grigoraş (Grigore) Dinicu (n. 1889)
28 martie 1957 | A murit Gheorghe Tătărăscu (n. 2 noiembrie 1886), om politic liberal
Ambasador la Paris (1938 – 1 septembrie 1939); ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); viceprim-ministru și ministru de externe în perioada 6 martie 1945 – 6 noiembrie.1947; manifestându-și dezacordul faţă de politica guvernului Groza, la 6 noiembrie 1947 este demis; în 1950 va fi arestat și închis la Sighet, eliberat în 1955; membru de onoare al Academiei Române din 1937.
„După 23 august erau doua feluri de a vedea atitudinea românească. Unul era al lui Maniu – acela de a fi intransigent, de a se sacrifica, de a se autodistruge, dar pentru o linie; al doilea – al tatălui meu, care s-a sacrificat știind foarte bine ca va fi criticat, ca va fi neînțeles pana intr-o anumita epoca. ” – a declarat , in 2006, Sanda Tătărescu-Negroponte, fiica lui Gh. Tătărescu.
Tătărescu a acceptat colaborarea cu Partidul Comunist, deoarece, spune STN, „convingerea lui era ca lupți mai bine din interiorul cetății decât din exterior, ca fiind la putere ai in mana anumite pârghii pe care din opoziție nu le ai. O alta obsesie a lui era sa-i unească pe toți oamenii politici. Credea ca, daca toata lumea ar fi făcut ca el, ar fi reușit sa domine PCR, poate ar fi temporizat lucrurile si poate ar fi influențat mai mult evenimentele politice. Tata însă nu era iubit din cauza ca fusese prim-ministrul lui Carol al II-lea.„ [ mai mult…]
28 martie 1969 | A murit Dwight Eisenhower (n. 1890), general şi om politic republican american
Comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forțelor armate ale NATO (1951-1952); președinte al SUA între anii 1953 şi 1961.
28 martie 1970 | S-a născut Laura Badea Cârlescu, fostă campioană olimpică, mondială şi europeană la floretă; a fost prima campioană olimpică din istoria sportului românesc la floretă feminin individual (Atlanta, 1996); în 2013 a fost inclusă în „Hall of Fame” a Federației Internaționale de Scrimă
28 martie 1971 | CRIZA DIN PAKISTAN: O telegrama de la Consulatul General din Dhaka, către Washington, informează despre atrocitățile armatei pakistaneze: „Suntem martorii muți și îngroziți ai unui regim de teroare al armatei PAK”
Pe 25 martie 1971, junta militară din Pakistanul de Vest a declanșat operațiunea „Căutați lumina” („Operation Searchlight”) împotriva populației din Pakistanul de Est, urmărind eliminarea sistematică a civililor bengalezi naționaliști, a studenților, a intelectualității, a minorităților religioase și a personalului armat, cu precădere a simpatizanților și membrilor Ligii Awami; junta a anulat rezultatele alegerilor din 1970 și l-a arestat pe prim-ministrul desemnat, șeicul Mujibur Rahman.
Abordarea dură a armatei pakistaneze, de a zdrobi mișcarea rebelă de autonomie din Pakistanul de Est, s-a soldat cu morți și distrugeri pe scară largă, provocând o criză a refugiaților în India vecină. Războiul civil a dus, in final, la dezmembrarea Pakistanului. Totodată, criza a determinat escaladarea tensiunilor dintre India și Pakistan, culminând cu războiul indo-pakistanez, declanșat la 3 decembrie, când Indira Gandhi a decis să intervină in conflictul intern din Pakistan, sprijinind militar mișcarea naționaliștilor bengalezi.
28 martie 1974 | Marea Adunare Națională instituie funcția de președinte al Republicii Socialiste România (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26 martie 1974), în care este ales Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului.
Se menținea, totodată, instituția Consiliului de Stat, al cărui președinte rămânea tot N. Ceaușescu.
28 martie 1979 | Comisia pentru afaceri externe a Camerei Deputaților a SUA aprobă un amendament la Legea privind asistența externă
Amendamentul, introdus de congresmenul Edward J. Derwinski (R-Illinois), prevedea că „niciunul din fondurile autorizate să fie alocate prin amendamentele aduse de acest titlu pot fi puse la dispoziție pentru asistență pentru Afganistan, cu excepția cazului în care președintele stabilește și raportează Congresului că asistența pentru Afganistan este în interesul național al Statelor Unite”. (Comitetul Camerei Deputaților reduce ajutorul pentru Afganistan, 3/28/79)
28 martie 1979 | Uniunea Sovietică construiește o bază de submarine la Cienfuegos, Cuba (FAC, p. 60)
28 martie 1983 | Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind declararea animalelor, înstrăinarea și tăierea bovinelor și cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consumul propriu.
28 martie 1983 | Consiliul de Stat a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul polițienesc asupra folosirii acestor aparate.
28 martie 1992 | In zilele de 27-29 martie, au avut loc lucrările celei de-a treia Convenţii Naţionale a Frontului Salvării Naţionale (FSN).
A fost adoptată moțiunea „Viitorul-azi”, inițiată de Petre Roman, care a fost reales în funcția de lider național. Au izbucnit polemici dure între adepții lui Petre Roman şi cei ai lui Ion Iliescu, pe care aripa pro-Roman nu-l mai susținea la alegerile prezidențiale din septembrie 1992. Adepții lui Ion Iliescu au părăsit sala, peste alte două zile anunţându-şi demisia din FSN şi din grupurile parlamentare, precum şi intenția de a crea un nou partid (noua formațiune, Frontul Democrat al Salvării Naţionale, a fost înregistrată la Tribunalul Municipiului București la data de 14 aprilie)
A doua zi a Convenției (28 martie 1992) Petre Roman, Vladimir Pasti, Vasile Secăreș, Alexandru Albu şi Ion Solcanu isi prezinta moțiunile. Îndelung dezbătute, moțiunile devin şi ele pretext de confruntare între cele două tabere. Adepții lui Ion Iliescu susțin că moțiunile sunt complementare, iar suporterii lui Petre Roman le consideră incompatibile. Câștigă, prin vot, moțiunea lui Petre Roman – „Viitorul-Azi„. Tot prin vot Petre Roman câștigă funcția de lider național al FSN.
„VĂCARU ȘI GAȘCA LUI, CASCADORII RÂSULUI”
Înainte de votarea pentru funcția de lider național, mai mulți tineri şi-au manifestat adeziunea pentru Petre Roman, strigând lozinci precum: „Fără comuniști!„, „Nu vă fie frică, nu pică Petrică!„, „21-22, comuniștii au tras în noi!„, „De la Tisa pân’ la Nistru, Petre Roman prim-ministru!„, „Văcaru şi gașca lui, cascadorii râsului!„
Enervat de acest repertoriu, Gheorghe Dumitrașcu intervine vehement: „Să iasă afară din sală Piața Universității!”
28 martie 1994 | Moare generalul Ștefan Gușa (n. 17 aprilie 1940, satul Spătaru, comuna Costești, județul Buzau); adjunct al ministrului apărării naționale, șef al Marelui Stat Major al Armatei Romane (1986-1989).
28 martie 1994 | A murit Eugen Ionescu (n. 1909), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009).
28 martie 1995 | A fost înființat Teatrul „George Ciprian” din Buzău.
28 martie 1995 | 
Vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, în Italia și la Vatican
28 martie 1999 | Partidul „Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, devine „Uniunea Forțelor de Dreapta”
28 martie 2005 | Trei jurnaliști români, Marie-Jeanne Ion, cameramanul Sorin Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian (de la „România liberă”) au fost declarați dispăruți, la Bagdad, în Irak (după 55 de zile de captivitate, la 22 mai, cei trei jurnaliști au revenit în ţară).
28 martie 2017 | 
Președintele SUA, Donald Trump, semnează ordinul executiv al Independenței Energetice, care anulează măsurile de control al climatului propuse de Obama
28 martie 2018 |
Kim Jong-un din Coreea de Nord se întâlnește cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, China, efectuând astfel prima sa călătorie în afara Coreei de Nord de la venirea la putere în 2011
28 martie 2019 | A murit creatoarea de modă Zina Dumitrescu (Zenobia Bogoș, n. 1936, Ismail, Regatul României), considerată, de presa tabloida „Mama modei din România” .
28 martie 2020 | coronavirus: Ungaria. Autoritățile au decis impunerea de restricţii de deplasare a cetăţenilor în afara locuinţelor, în perioada 28 martie – 11 aprilie, pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus.
Locuitorii vor putea ieşi din case doar pentru a merge la serviciu sau pentru necesităţi esenţiale. Între orele 09:00-12:00, în magazinele alimentare şi farmacii este permis accesul doar pentru persoanele de peste 65 de ani
28 martie 2020 | coronavirus: Washington, D.C. Conferință de presă cotidiană organizată de Casa Albă, pe tema pandemiei de coronavirus.
28 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski spune că Moscova este „speriată” de interviul său cu jurnaliștii ruși
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina nu este „dispusă să renunțe la niciun teritoriu”, afirmă un consilier al preşedintelui Zelenski
28 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Serghei Lavrov spune că orice întâlnire dintre președintele Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ar fi contraproductivă
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ucraineni raportează atacuri ale forțelor ruse în timpul nopții în regiunile vestice și vest-centrale
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: O înregistrare video pretinde că arată torturarea prizonierilor de război ruși de către soldați ucraineni
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina dezvăluie numele a sute de presupuși ofițeri FSB ruși
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Lavrov spune că Putin va semna un decret care va restricționa intrarea în Rusia a cetățenilor din „țări neprietenoase” ca răspuns la sancțiunile occidentale
28 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, a negat că dorește schimbarea regimului din Rusia
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Noua propunere de buget a președintelui american Joe Biden include miliarde de dolari pentru a contracara agresiunea Rusiei în Ucraina
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul britanic sfătuiește sectorul public să pună capăt contractelor cu Rusia și Belarus
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina va acorda „Premiul pentru pace” companiilor care au părăsit Rusia
28 martie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Presa americana anunță că Roman Abramovici și negociatorii de pace ucraineni ar fi fost „victimele” unei presupuse otrăviri
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Miniștrii UE au aprobat în unanimitate un plan în 10 puncte pentru crearea unor centre de înregistrare și coordonare pentru persoanele care fug din Ucraina în Europa
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorul general al Ucrainei spune că are dovezi că au fost folosite bombe cu dispersie în regiunile Odesa și Herson
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Oligarhul rus Mihail Fridman spune că nu poate avea acces la niciunul dintre miliardele sale de dolari, iar sancțiunile impuse asupra sa sunt „inutile” și „nedrepte”.
28 martie 2022 | Războiul din Ucraina: Un înalt oficial britanic din domeniul apărării a declarat că ‘sistemele de apărare aeriană Star Streak vor fi livrate în Ucraina️ în următoarele ore.
28 martie 2022 | Kim afirmă că Coreea de Nord va continua să dezvolte „capacități formidabile de atac
Coreea de Nord afirmă că liderul Kim Jong Un a promis că va dezvolta mijloace de atac mai puternice, la câteva zile după primul tir de rachetă balistică intercontinentală efectuat de această țară în mai bine de patru ani.
Declarația sugerează că Coreea de Nord ar putea efectua noi lansări sau chiar ar putea testa, în curând, un dispozitiv nuclear, în timp ce face presiuni asupra administrației Biden.
Joia trecută, Nordul a efectuat cea de-a 12-a rundă de teste de armament din acest an, lansând Hwasong-17 cu rază lungă de acțiune, recent dezvoltat, despre care analiștii spun că a fost conceput pentru a ajunge oriunde în Statele Unite continentale.
În timpul unei sesiuni foto cu oamenii de știință și alte persoane implicate în testul Hwasong-17, Kim și-a exprimat hotărârea de a consolida capacitatea de atac a țării pentru a face față amenințărilor, potrivit agenției oficiale Korean Central News Agency.
„Doar atunci când cineva este echipat cu capacități de atac formidabile, cu o putere militară copleșitoare care nu poate fi oprită de nimeni, poate preveni un război, poate garanta securitatea țării și poate conține și pune sub control toate amenințările și șantajele imperialiștilor”, a declarat Kim, citat de KCNA.
Kim a declarat că Coreea de Nord va dezvolta mai multe „mijloace de atac puternice” și, de asemenea, și-a exprimat convingerea și așteptările ca țara sa să „perfecționeze cu mai multă vigoare descurajarea războiului nuclear al țării”, a precizat KCNA.
28 martie 2022 | Programele televiziunii BBC au fost scoase de pe post în Afganistan, după ce talibanii au ordonat canalelor locale să nu difuzeze conținut de la partenerii internaționali
Calificând-o drept o „evoluție îngrijorătoare”, BBC a declarat că aceasta masura va afecta peste șase milioane de telespectatori ai programelor de servicii în limbile persană, pashto și uzbecă.
Canalul de televiziune BBC în persană poate fi încă accesat, dar numai de cei 20% dintre afgani care au televiziune prin satelit. Radioul și serviciile online nu sunt afectate.
Printre alte televiziuni internaționale ale căror programe au fost scoase din emisie în urma deciziei se numără Voice of America, compania germană Deutsche Welle și China Global Television Network.
Tarik Kafala, șeful departamentului de limbi străine al BBC World Service, a declarat că este esențial ca afganilor să nu li se refuze accesul la un jurnalism imparțial într-o perioadă de „incertitudine și turbulențe”.
„Facem apel la talibani să revină asupra deciziei lor și să permită partenerilor noștri de televiziune să readucă imediat programele de știri ale BBC pe undele lor de emisie”, a adăugat el.
28 martie 2022 | PAKISTAN: Deputații pakistanezi din opoziție au înaintat luni în parlament o moțiune de neîncredere ce vizează demiterea premierului Imran Khan
‘Prim-ministrului îi încetează mandatul după ce pierde încrederea acestei camere’, a afirmat liderul opoziției, Shehbaz Sharif, dând citire textului moțiunii, într-o ședință televizată.
Parlamentul va începe dezbaterea moțiunii joi, iar votul urmează să aibă loc în termen de şapte zile.
Depunerea moţiunii are loc într-un context în care Pakistanul se confruntă cu o nouă criză economică, iar guvernul condus de Khan contează pe Fondul Monetar Internaţional pentru a primi viitoarea tranşă dintr-un pachet de salvare de 6 miliarde de dolari care să suplimenteze rezervele valutare în continuă scădere.
Khan(69 de ani), fost căpitan al echipei naţionale de crichet, a pierdut majoritatea parlamentară după o serie de plecări din partidul său, în timp ce o alianţă de partide de opoziţie îi cere demisia.
Khan spune că va lupta pentru a rămâne în funcţie şi acuza că în spatele încercării de răsturnare a guvernului său se află o conspirație finanțată din exterior.
China este un susținător vechi şi Pakistanul, un aliat tradiţional al Occidentului, s-a abţinut de la votul din Adunarea Generală a ONU care a condamnat cu majoritatea covârşitoare Rusia pentru invadarea Ucrainei.
Aproape 20 de plecări din partidul lui Khan și fisuri la partenerii săi de coaliție l-au adus pe acesta în situația de a nu mai beneficia de majoritatea simplă de 172 de voturi necesară pentru a se menține la putere.
În încercarea de a supravieţui, guvernul a anunțat că va oferi postul de prim-ministru al celei mai mari provincii, Punjab, unuia din partenerii din coaliţie.
Însă un alt partid din coaliţia de guvernare a decis să se alăture opoziţiei, care dispune acum de 168 de voturi.
Opoziţia şi analişti afirma ca prim-ministrul nu se mai bucură de sprijinul puternicei armate pakistaneze – care stabilește în mare parte cine guvernează -, ceea ce atât Khan, cât şi militarii neagă
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.