| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 53 | ZIUA 418 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua Internațională a Hemofiliei
17 aprilie 69 | După Prima Bătălie de la Bedriacum, Vitellius devine împărat roman
17 aprilie 1080 | Regele Danemarcei Harald al III-lea moare, fiind succedat de Knut al IV-lea – mai târziu, acesta va deveni primul danez canonizat
17 aprilie 1524 | Giovanni da Verrazzano a ajuns în portul New York
17 aprilie 1866 | În România se înființează garda civică (garda națională)
17 aprilie 1845 | Filantropistul și reformatorul social Robert Owen ține o conferință, la New York, despre ameliorarea relelor statului social
17 aprilie 1889 | Premierul român, Lascăr Catargiu, îi trimite regelui Carol I raportul nr. 705, prin care cere aprobarea pentru publicare, în Monitorul Oficial ,„a celor 4 acte relative la regularea succesiunei la Tron din 1880 […], precum și a scrisorii A. S. Principelui Guillaume, principe ereditar de Hohenzollern, din 29 Decembre 1886, care completează aceste acte.
Ferdinand (Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a devenit astfel Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui şi fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acel moment s-a stabilit în România, unde şi-a continuat cariera militară, având şi o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.
Romania Libera publica actele pentru Succesiunea la Tron
Președinția Consiliului de miniștri
Raportul D-lui Președinte al Consiliului de Miniștri către M. S. Regele
Se aproba
CAROL,
Sire,
Am onoarea de a supune la aprobarea Majestății Voastre jurnalul sub Nr. 1, încheiat de consiliul miniștrilor in ședința de la 16 Aprilie curent, pentru publicarea in Monitorul oficial atât a celor 4 acte relative la regularea succesiunii la Tron, si cari au fost comunicate comisiunilor însărcinate de ambele Adunări cu adresa de răspuns la Mesagiul Tronului din 1880, precum si a scrisoarei A. S. Principelui Guillaume, Principe ereditar de Hohenzollern, din 29 Decembre 1886, care completează aceste acte.
Sunt, cu cel mal pretend respect, Sire, al Majestatii Wastes Prea plecat si supus servitor,
Președintele consiliului miniștrilor
No. 700 L. Catargi
la 17 Aprilie 1889
București
Principele Ferdinand a sosit în România, în data de 19 aprilie 1889, îmbrăcat în uniforma de sublocotenent a Regimentului 3 Linie, fiind întâmpinat la Gara de Nord de oficialitățile statului, în frunte cu regale Carol și regina Elisabeta.
La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de război, Ferdinand este înaintat „la alegere”, la gradul de locotenent, în cadrul aceluiași regiment, al cărui comandant onorific era tatăl său, prințul Leopold.
Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, (si va depune jurământul a doua zi), sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I.
A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.
17 aprilie 1894 | 
S-a născut Nikita Hrușciov (Nikita Sergheevici Hrușciov) [5 aprilie, stil vechi], 1894, Kalinovka, Rusia — decedat la 11 septembrie 1971, Moscova, Rusia
A fost prim-secretar al Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (1953–64) și premier al Uniunii Sovietice (1958–64), ducând o politică de destalinizare, care a avut repercusiuni pe scară largă în întreaga lume comunistă.
In politica externă, a urmat o linie de „coexistență pașnică” cu Occidentul capitalist.
17 aprilie 1901 | Statul român cedează Bibliotecii Academiei Române colecțiile Bibliotecii centrale din București
17 aprilie 1907 | În urma fuzionării principalelor grupări conservatoare, Petru P. Carp devine șeful Partidului Conservator
17 aprilie 1924 | A luat ființă studioul Metro–Goldwyn–Mayer.
17 aprilie 1931 | La Calcutta, India, are loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V. Bibescu a fost grav rănit
17 aprilie 1937 | Apariția personajului de desene animate Daffy Duck.
17 aprilie 1942 | Prizonierul francez de război, generalul Henri Giraud evadează din castelul închisoare Festung Königstein
17 aprilie 1946 | Siria a obținut independența față de ocupația franceză
17 aprilie 1948 | 
Intervievat de către Serviciul de Imigrare și Naturalizare al SUA, Charlie Chaplin a declarat sub jurământ: „Nu am citit niciodată o carte despre comunism. Nu știu nimic despre el. Nu l-am citit niciodată pe Karl Marx sau ceva de genul ăsta. Interpretarea mea despre comunism a fost Rusia”.
În timpul interviului, el a mai declarat: „Sincer, nu știu nimic despre modul de viață comunist. Trebuie să spun asta, dar trebuie să spun și următorul lucru: nu văd de ce nu putem avea pace cu Rusia. Modul lor de viață – nu mă interesează ideologia lor, vă asigur. Vă asigur. Nu știu dacă mă credeți sau nu, dar eu nu sunt. Mă interesează până la punctul în care – ei spun că vor pace și nu văd de ce nu putem avea pace aici. Nu văd de ce nu am putea avea relații comerciale, să îmbunătățim lucrurile și așa mai departe și să evităm un război mondial.”
17 aprilie 1954 | Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău) este executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces
Pătrășcanu a fost unul din liderii PMR/PCR, jurist, sociolog și publicist, profesor la Universitatea București şi ministru al Justiției între 1944–1948.
17 aprilie 1961 | Începe partea a doua a operațiunii Bay of Pigs (Golful Porcilor)
Peste 1.400 de paramilitari, împărțiți în cinci batalioane de infanterie și un batalion de parașutiști, au plecat cu bărcile spre Cuba, din Guatemala și Nicaragua. Cu două zile mai devreme, opt bombardiere B-26, furnizate de CIA, au atacat aerodromurile cubaneze și apoi s-au întors în S.U.A. În noaptea de 17 aprilie, invadatorii au debarcat pe țărmul de la Playa Girón, din Golful Porcilor, unde au fost copleșiți numeric de miliția revoluționară locală, fiind înfrânți în numai trei zile, de către Forțele Armate Revoluționare Cubane (Fuerzas Armadas Revolucionarias – FAR).
Invazia Bay of Pigs a fost un eșec al politicii externe americane. Înfrângerea a consolidat poziția lui Castro, ca erou național, adâncind diviziunea politică dintre cele două țări foste aliate. De asemenea, a împins Cuba mai aproape de Uniunea Sovietică, pregătind scena pentru criza rachetelor cubaneze din 1962.
Inițial, José Ramón Fernández a condus contraofensiva armatei cubaneze; mai târziu, Castro a preluat personal controlul. Pe măsură ce invadatorii au pierdut teren, inițiativa strategică s-a dovedit a fi o eroare, iar comunitatea internațională a aflat despre invazia SUA. Președintele John F. Kennedy, a decis să refuze sprijinul aerian suplimentar, asumându-si ulterior responsabilitatea pentru eșecul acțiunii.
Planul, conceput în timpul președinției lui Eisenhower, presupunea implicarea forțelor aeriene și navale. Fără sprijin aerian, invazia s-a desfășurat cu mai puține trupe decât considerase necesar CIA. Invadatorii s-au predat pe 20 aprilie. Majoritatea contra-revoluționarilor care au participat la invazie au fost audiați public și au ajuns în închisorile cubaneze.
17 aprilie 1963 | Compania Ford a lansat mașina Mustang.
17 aprilie 1964 | Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.
17 aprilie 1969 | Alexander Dubček, părintele „Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit în funcția de prim–secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.
17 aprilie 1969 | SUA: Shirhan Sirhan a fost condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.
17 aprilie 1970 | Nava spațială Apollo 13, care a suportat un eșec, s-a întors pe Terra în siguranță.
17 aprilie 1975 | Războiul Civil Cambodgian se sfârșește | Khmerii Roșii au preluat puterea la Phnom Penh, instituind cel mai cumplit regim de teroare din sec. XX, care a plasat Cambodgia în umbra istoriei contemporane.
17 aprilie 1978 | Afganistan: Mir Akbar Khyber, intelectual și organizator al Parcham, este asasinat
Asasinatul a fost probabil ordonat de către guvernul Daoud, sau de un membru al acestuia, sau de către Khalqiști ori Hafizullah Amin. Acest eveniment și reacția care a urmat peste două zile – o demonstrație de amploare la funeraliile sale – au determinat represalii din partea președintelui Daoud, care, la rândul lor, au dus la lovitura de stat. împotriva sa, câteva zile mai târziu. (Garthoff2, pp. 985-986)
17 aprilie 1982 | Patriația Constituției canadiene in Ottawa prin Proclamația Reginei Elisabeta a II-a, care domină și Canada.
17 aprilie 1982 | 
„Sub semnul voinței comune a prieteniei frățești româno-coreene: Vizita oficială de prietenie a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Democrată Coreeană” (17-21 aprilie 1982)
17 aprilie 1991 | Delegației Parlamentului României i se acorda statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO).
17 aprilie 1991 | Muncitorii feroviari intră în grevă în SUA
17 aprilie 1994 | Aruba guvernul Oduber cade
17 aprilie 2001 | SUA: Se da publicității o scrisoare între Gale Norton și Jeb Bush, în care se precizează că administrația Bush a decis să continue cu planurile de a scoate la licitație 6 milioane de acri de fonduri marine cu potențial de petrol și gaze în Golful Mexic
17 aprilie 2009 | Fostul prim-ministru din Noua Zeelandă, Helen Clark (n. 26 februarie 1950), devine administratorul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prima femeie care conduce organizația
17 aprilie 2012 | 
Evanghelia Sf. Cuthbert din secolul al VIII-lea, cea mai veche carte intactă din Europa, este cumpărată de Biblioteca Britanică pentru 9 milioane de lire sterline
17 aprilie 2013 | Noua Zeelandă: legalizarea căsătoriei între persoane de același sex
17 aprilie 2013 | Coreea de Nord blochează o delegație sud-coreeană de aprovizionare din zona industrială comună Kaesong
17 aprilie 2013 | 5 persoane sunt ucise în Wana, Pakistan, de un atac cu dronă din Statele Unite
17 aprilie 2018 | Fostul director F.B.I. James Comey își publică autobiografia politică „O loialitate superioară: adevăr, minciuni și conducere”
17 aprilie 2019 | Oamenii de știință anunță descoperirea unor ioni de hidrură de heliu, despre care se crede că este primul compus care s-a format în univers, în nebuloasa planetară NGC 702
17 aprilie 2021 | Anglia, Londra: 
Au loc funeraliile prințului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi duce de Edinburgh, decedat pe 9 aprilie, la vârsta de 99 de ani.
Funeraliile s-au desfășurat la Capela St. George a Castelului Windsor, începând cu ora locală 15:00
17 aprilie 2022 – ZIUA 53
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Termenul limită de la ora 3.00 GMT stabilit de Moscova pentru ca soldații ucraineni din orașul asediat Mariupol să se „predea sau să moară” a trecut, fără ca nici una dintre părți – ucraineană sau rusă – să raporteze dacă orașul a căzut în totalitate sub control rusesc.
Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a declarat că a curățat zonele urbane de forțele ucrainene, iar apărătorii rămași au fost blocați într-o oțelărie.
Rusia le-a cerut ultimelor trupe ucrainene care luptă la Mariupol să depună armele și să respecte o încetare a focului, despre care a spus că le va permite să părăsească câmpul de luptă nevătămați.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul Rus al Apărării spune ca „până la 400 de mercenari străini sunt încercuiți pe teritoriul uzinei Azovstal din Mariupol ca parte a forței armatei Ucrainei. Majoritatea sunt cetățeni ai țărilor europene & aliaților. Regimul de la Kiev a adus în Ucraina 6824 de mercenari străini din 63 de țări”.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene vor continua să apere orașul Mariupol, în ciuda unui ultimatum al Rusiei, au declarat, duminică, oficialii din Mariupol.
Un consilier al primarului din Mariupol a răspuns cererii Ministerului rus al Apărării ca soldații ucraineni care încă rezistă într-o parte a orașului să se predea, spunând că forțele ucrainene continuă să lupte.
„În seara (de sâmbătă), ocupanții au anunțat că vor asigura „un coridor de capitulare” pentru trupele rămase”, a declarat Petro Andrișcenko pe Telegram. „Apărătorii noștri continuă să reziste”, a spus el.
Luptătorii ucraineni adăpostiți într-o uzină siderurgică din Mariupol au ignorat ultimatumul rușilor și au rezistat în fața capturării portului vital din punct de vedere strategic, potrivit AP.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Autoritățile ucrainene au anunțat duminică suspendarea coridoarelor umanitare pentru evacuarea de civili din estul Ucrainei, din cauza faptului că nu s-a ajuns la un acord de încetare a focului cu armata rusă, informează AFP.
„În această dimineață, nu am reușit să negociem cu ocupanții un acord de încetare a focului asupra itinerariilor de evacuare. De aceea, din nefericire, nu vom deschide coridoare umanitare astăzi”, duminică, a anunțat pe Telegram vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk. „Nu vom precupeți niciun efort pentru ca aceste coridoare umanitare să fie reluate pe cât de repede posibil”, a adăugat ea.
Vereşciuk a cerut de asemenea deschiderea unui coridor de evacuare pentru militarii răniţi din orașul Mariupol, devastat de lupte.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a amenințat, duminică, cu „eliminarea” soldaților rezistenței care încă luptă în orașul asediat Mariupol, confirmând că un ultimatum, prin care se cerea capitularea lor, a fost ignorat.
Într-o declarație, acesta a precizat că soldații ucraineni încercuiți într-o uriașă oțelărie din oraș au fost îndemnați „să depună voluntar armele și să se predea pentru a-și salva viețile”.
„Cu toate acestea, regimul naționalist de la Kiev, conform interceptării radio, a interzis negocierile privind predarea”, a susținut ministerul.
De asemenea, ministerul a afirmat că, potrivit soldaților ucraineni care s-au predat anterior, „există până la 400 de mercenari străini care s-au alăturat forțelor ucrainene” prinși în capcană la uzina siderurgică, printre care, potrivit acestuia, europeni și canadieni.
„În cazul unei rezistențe ulterioare, toți vor fi eliminați”, se arată în comunicat.
Ministerul Apărării a susținut că zeci de facilități militare din estul Ucrainei au fost distruse în ultimele atacuri rusești. Acestea au inclus depozite de combustibil și muniție , în jurul Severodonețk, Kremmina și în alte orașe din regiunile Lugansk și Donețk, a spus ministerul.
De asemenea, Ministerul a susținut că sistemul rus de apărare aeriană a doborât 10 vehicule aeriene ucrainene, fără pilot, în regiunea Donbas.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris situația din Mariupol ca fiind „inumană” și a cerut Occidentului să trimită mai multe arme
„Succesele armatei noastre pe câmpul de luptă sunt cu adevărat semnificative, semnificative din punct de vedere istoric. Dar ele nu sunt încă suficiente pentru a ne curăța țara de ocupanți”, a declarat el.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ucraina spune că Mariupol nu a căzut
Forțele ucrainene rămase în portul Mariupol din sudul țării luptă în continuare și continuă să sfideze cererea Rusiei de a se preda, a declarat duminică premierul ucrainean Denis Shmihal.
„Orașul încă nu a căzut”, a declarat Shmihal, la emisiunea „This Week” de la ABC, adăugând că soldații ucraineni continuă să controleze unele părți ale orașului.
Shmihal a declarat că va participa săptămâna aceasta la reuniunile Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale de la Washington și că va încerca să obțină mai multă asistență financiară pentru Ucraina.
„Avem nevoie de mai mulți bani pentru executarea obligațiilor noastre umanitare și sociale”, a spus Shmihal. „Acum, doar jumătate din economia noastră funcționează. Așa că cerem sprijin financiar”.
Shmihal a adăugat că Ucraina are în prezent un deficit bugetar de aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană a anunțat, duminică, alocarea a 50 de milioane de euro pentru ajutoare umanitare care vor fi trimise Ucrainei şi Republicii Moldova, transmite dpa.
„În timp ce luptele grele şi loviturile de rachete continuă să distrugă infrastructura civilă vitală, necesitățile umanitare în Ucraina rămân extrem de ridicate”, arată comunicatul citat de agenție.
Circa 45 de milioane de euro sunt rezervate pentru proiectele umanitare din Ucraina, în timp ce Republica Moldova, unde s-au refugiat de la începutul războiului sute de mii de ucraineni, va primi cinci milioane de euro.
Suma face parte dintr-un pachet de un miliard de euro promis de Comisia Europeană la conferința de săptămâna trecută a donatorilor, intitulată Stand Up For Ukraine (Alături de Ucraina). Până acum, conform comunicatului, din această sumă au fost cheltuite deja 143 de milioane pentru ajutoare umanitare destinate celor afectați de invazia rusă.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au reînnoit loviturile cu rachete asupra Kievului și au intensificat bombardarea Harkovului, într-o aparentă strategie de a împiedica apărarea Ucrainei înaintea unui atac rusesc la scară largă așteptat în est.
Explozii au fost auzite la primele ore de duminică la Kiev. Rusia a avertizat că va intensifica bombardamentele cu rachete, după scufundarea navei sale de luptă Moskva.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un atac cu rachete care a avut loc la primele ore ale dimineții de duminică a provocat distrugeri de infrastructură în orașul Brovarî, lângă capitala ucraineană Kiev, a anunțat primarul acestui oraş, Igor Sapojko, într-o postare online, informează Reuters.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia afirmă că o fabrică de muniții din apropierea Kievului a fost „distrusă”.
Forțele armate ruse au distrus o fabrică de muniții în apropiere de Kiev, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.
„Peste noapte, rachete de înaltă precizie lansate din aer au distrus o fabrică de muniții în apropierea orașului Brovary din regiunea Kiev”, a declarat Konașenkov, potrivit agenției de presă Reuters.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Bulgaria a interzis navelor sub pavilion rusesc să intre în porturile sale din Marea Neagră, ca parte a sancțiunilor extinse ale UE, a anunțat duminică administrația maritimă a țării pe site-ul său.
„Tuturor navelor înregistrate sub pavilion rusesc, precum și tuturor navelor care și-au schimbat pavilionul rusesc, sau pavilionul sau înregistrarea în registrul maritim cu orice alt stat, indiferent care ar fi acesta, după 24 februarie, le este interzis accesul în porturile maritime și fluviale bulgare”, a precizat autoritatea.
Excepții vor fi făcute doar pentru navele aflate în pericol sau care solicită asistență umanitară, sau pentru navele care transportă produse energetice, alimentare și farmaceutice către țările UE.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Șeful guvernului italian, Mario Draghi, a deplâns duminică aparenta ineficacitate a „dialogului” cu președintele rus, Vladimir Putin, constatând că aceste contacte nu opresc „oroarea” care continuă în Ucraina
„Încep să cred că cei care spun ‘este inutil să discutaţi cu el, pierdeţi timpul’ au dreptate”, a declarat Mario Draghi într-un interviu pentru cotidianul Il Corriere della Sera, publicat duminică.
„L-am apărat mereu pe (președintele francez Emmanuel) Macron şi continui să spun că, în calitate de actual președinte al UE, el are dreptate să încerce toate căile de dialog posibil. Însă eu am impresia că oroarea războiului cu al său carnagiu, cu ceea ce ei le-au făcut copiilor şi femeilor, este complet independent de declarații şi de apeluri telefonice” între Kremlin şi puterile străine, a adăugat Draghi.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina; Zelenski îl invită pe Macron în Ucraina pentru a fi martor la „genocid”
Zelenski a declarat pentru CNN că președintele francez Emmanuel Macron ar trebui să viziteze Ucraina pentru a realiza că Rusia a declanșat un genocid împotriva Ucrainei. Macron a refuzat anterior să numească acțiunile Rusiei genocid.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Mesajul lui Hristos, potrivit căruia binele va triumfa asupra răului, va răsuna și mai mult în acest an, pe fondul războiului din Ucraina, a declarat Boris Johnson.
Transmițând mesajul său de Paște într-o înregistrare video pe Twitter, premierul britanic a adus un omagiu „creștinilor din Ucraina, fie că sărbătoresc Paștele astăzi, fie echivalentul său ortodox mai târziu în această lună, pentru care mesajul de speranță al lui Hristos, triumful vieții asupra morții și al binelui asupra răului, va răsuna în acest an, poate mai mult decât oricare altul”.
Vorbind în ucraineană și făcând referire la un psalm, a spus: „Fiți puternici și aveți curaj în inima voastră, voi toți cei care vă încredeți în Domnul”.
„Paștele ne spune că există lumină dincolo de întuneric, că dincolo de suferință se află răscumpărarea”.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia declară că este „îngrijorată” de activitatea sporită a forțelor NATO în Arctica și vede riscuri ca „incidente neintenționate” să aibă loc în regiune.
Agenția de presă TASS a publicat duminică citate de la ambasadorul larg al Rusiei, Nikolai Korchunov.
„Recenta creștere a activității NATO în Arctica este un motiv de îngrijorare. Un alt exercițiu militar la scară largă al alianței a avut loc recent în nordul Norvegiei. În opinia noastră, acest lucru nu contribuie la securitatea regiunii”, a spus Korchunov.
Potrivit lui Korchunov, o astfel de activitate crește riscul de „incidente neintenționate”, care, pe lângă riscurile de securitate, pot provoca și daune grave ecosistemului arctic.
El nu a precizat la ce tip de incident „neintenționat” s-ar putea referi.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Zelenski l-a promovat pe comandantul marinei Oleksii Neizhpapa la rangul de viceamiral.
Un consilier al șefului de cabinet al lui Zelenski a declarat că decizia a fost luată pentru „desfășurarea unei operațiuni strălucite despre care toată lumea știe deja”.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Marcând un „Paște de război”, papa Francisc a cerut duminică liderilor să asculte pledoaria poporului pentru pace în Ucraina și a criticat implicit Rusia pentru că a târât țara într-un conflict „crud și lipsit de sens”.
Adresându-se a aproximativ 50.000 de oameni din Piața Sf. Petru pentru discursul său de două ori pe an „Urbi et Orbi” (către oraș și lume), Francisc a spus că Ucraina a fost „crunt încercată de violența și distrugerea războiului crud și lipsit de sens în care s-a aflat târâta”, a informat Reuters.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Comisiei Europene a îndemnat statele membre să aprovizioneze Ucraina „rapid” cu arme și a sugerat că o următoare rundă de sancțiuni UE ar putea viza puternica Sberbank a Rusiei și să includă un embargo asupra petrolului rusesc.
„Se aplică tuturor statelor membre: cei care pot să livreze rapid, pentru că numai așa Ucraina poate supraviețui în lupta sa defensivă acută împotriva Rusiei”, a declarat Ursula von der Leyen, pentru ziarul german Bild am Sonntag.
Înaltul oficial UE spune că trebuie făcut totul pentru a pune capăt cât mai curând posibil războiului dintre Rusia și Ucraina.
Întrebată dacă este în favoarea acordării de arme grele Ucrainei, Von der Leyen a spus că nu face „diferențe” între armele grele și cele ușoare.
„Ucraina trebuie să primească ceea ce are nevoie și poate folosi pentru autoapărare”, a subliniat ea.
În ceea ce privește cel de-al șaselea pachet de sancțiuni pe care UE îl pregătește împotriva Rusiei, Von der Leyen a declarat că acestea vor continua să vizeze sectorul bancar, în special Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia.
„Bineînțeles, există, de asemenea, probleme energetice”.
„În același timp, trebuie să ne pregătim pentru faptul că, în cel mai rău caz, războiul ar putea dura luni sau chiar ani de zile.”, a mai spus von der Leyen.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie, a atras condamnări internaționale, SUA, Marea Britanie și Uniunea Europeană, printre altele, impunând o serie de sancțiuni Moscovei.
Momentan, mai multe națiuni europene par să ezite în ceea ce privește exportul de arme grele, precum tancuri sau avioane de luptă, pe fondul îngrijorărilor că o astfel de măsură ar putea escalada în mod oficial războiul din Ucraina, într-un conflict direct între Rusia și statele membre NATO.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a cerut națiunilor G7 un sprijin financiar de 50 de miliarde de dolari și ia în considerare, de asemenea, emiterea de obligațiuni cu cupon 0% pentru a o ajuta să acopere deficitul bugetar legat de război în următoarele șase luni, a declarat duminică consilierul economic al președintelui Oleh Ustenko
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că îi este greu să creadă în fiabilitatea „unor țări sau a unor lideri” după escaladarea războiului din țara sa.
Jake Tapper de la CNN l-a întrebat pe Zelenski, în cadrul unui interviu în exclusivitate, dacă i se par „goale” acum declarațiile liderilor mondiali, atunci când aceștia spun „niciodată din nou” („never again”), un slogan asociat cu Holocaustul și rostit adesea după crime împotriva umanității.
„Ați pierdut strămoși în Holocaust. În fiecare an, de Ziua de comemorare a Holocaustului, politicienii fac declarații care spun: „niciodată, niciodată, niciodată”. Aceste declarații trebuie să vi se pară foarte goale în acest moment. Atunci când lumea spune „niciodată din nou”, vorbesc ei vreodată serios?”. a întrebat Tapper.
Zelenski a răspuns: „Eu nu cred în lume. După ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina, am… adică nu cred în acest sentiment că ar trebui să credem în… în… în anumite țări sau în anumiți lideri. Noi nu credem în cuvinte. După escaladarea Rusiei, nu-i credem pe vecinii noștri. Nu credem în toate acestea”.
Președintele ucrainean a continuat spunând că nu crede nici măcar în garanțiile de securitate documentate și în dreptul internațional, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii, iar Rusia este acuzată de presupuse crime de război.
„Nu cred nici măcar în documente, pentru că avem și un Memorandum de la Budapesta – cred că știți toate detaliile acestuia. Pentru mine, acesta este doar o bucată de hârtie și nu valorează nimic”, a declarat Zelenski.
Zelenski a declarat, pentru CNN, că încrederea și credința sa se bazează pe eforturi practice, tangibile și pe poporul ucrainean.
„Noi credem doar în lucruri contractate, pragmatice. Dacă sunteți prietenii sau partenerii noștri, dați-ne arme, dați-ne mâna, dați-ne sprijin, dați-ne bani și opriți Rusia, dați un șut Rusiei. Puteți să o faceți dacă sunteți prieteni. Dacă vă gândiți la această democrație și la tot ceea ce înseamnă doar din acest moment pentru că avem aceleași gânduri, dacă vorbim despre libertate, nu pentru că vrem să avem un dialog despre libertate”, a spus el.
Zelenski a continuat afirmând că „singura credință care există este încrederea în noi înșine, în poporul nostru, în forțele noastre armate și în faptul că țările ne vor sprijini nu doar prin cuvinte, ci și prin acțiuni. Și asta este tot. Niciodată din nou… Într-adevăr, toată lumea vorbește despre acest lucru și totuși, după cum puteți vedea, nu toată lumea are curajul.”
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe președintele american, Joe Biden, să viziteze Ucraina și a reiterat că nu este dispus să cedeze teritoriul din estul țării pentru a pune capăt războiului cu Rusia.
Președintele ucrainean. Volodimir Zelenski. a declarat, pentru CNN, că Ucraina nu este dispusă să renunțe la teritoriul din partea de est a țării pentru a pune capăt războiului cu Rusia, iar armata ucraineană este pregătită să lupte cu armata Moscovei în regiunea Donbas într-o bătălie despre care spune că ar putea influența cursul întregului război.
Zelenski a declarat vineri, într-un interviu exclusiv pentru CNN, din biroul sau de la Kiev că țara sa nu are nicio garanție că Rusia nu va încerca din nou să pună mâna pe Kiev, dacă va reuși să captureze Donbas.
„De aceea este foarte important pentru noi să nu le permitem, să ne ținem pe poziție, pentru că această bătălie… poate influența cursul întregului război”, a spus Zelenski.
„Cred că o va face”, a declarat Zelenski într-un interviu extins pentru CNN, când a fost întrebat dacă are cunoștință de vreun plan pentru o vizită prezidențială în SUA. „Dar este decizia lui, bineînțeles, și [depinde] de situația de siguranță, desigur. Dar cred că este liderul Statelor Unite și de aceea ar trebui să vină aici să vadă”.
Biden a declarat joi reporterilor că SUA vor decide în curând dacă vor trimite un oficial de rang înalt în Ucraina, în semn de susținere, dar surse au sugerat pentru Reuters că administrația se gândește la secretarul apărării Lloyd Austin sau la secretarul de stat Antony Blinken. Comentariile lui Zelenski au venit după ce premierul Boris Johnson a făcut o vizită surpriză la Kiev la sfârșitul săptămânii trecute.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Mulți dintre cei aproape 5 milioane de oameni care au fugit din Ucraina nu vor avea case în care să se întoarcă, a avertizat ONU.
Când, la sfârșitul lunii ianuarie, ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Wąsik, a spus că țara sa „trebuie să fie pregătită pentru un val de până la un milion de oameni” în cazul unei invazii majore de către Rusia a Ucrainei, mulți au crezut că exagerează.
După 53 de zile de la invazia rusă, conform UNHCR, aproape 5 milioane de ucraineni au părăsit țara. Aproximativ 90% dintre cei care au fugit sunt femei și copii, după ce guvernul a introdus legea marțială care le interzice bărbaților cu vârsta între 18 și 60 de ani să plece.
La începutul lunii aprilie, UNHCR a raportat că peste 7 milioane de persoane au fost strămutate intern în țară.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că Rusia va face față confruntării cu Occidentul
MOSCOVA, 17 aprilie. /TASS/. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este sigur că Rusia va rezista confruntării actuale cu Occidentul.
„Putem”, a declarat el duminică la televiziunea Rossiya-1, întrebat de prezentator dacă Rusia, spre deosebire de URSS, poate supraviețui confruntării cu Occidentul.
Anterior, președintele rus Vladimir Putin a declarat că, în condițiile moderne, o singură țară nu va putea să-și mențină dominația. Potrivit președintelui, lumea unipolară, care a prins contur după prăbușirea Uniunii Sovietice, se destramă în acest moment.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Fostul președinte şi premier rus Dmitri Medvedev a avertizat Europa că îşi poate crea probleme economice prin măsurile luate împotriva Rusiei, transmite duminică dpa.
„Insolvența Rusiei poate deveni insolvența Europei”, a spus vice-președintele Consiliului de Securitate de la Moscova, Medvedev.
Oficialul rus susține ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmărește falimentul Rusiei, aceasta fiind, după părerea lui „intenția secretă a masochiștilor de la Bruxelles”.
De asemenea, el a avertizat Europa cu privire la alte consecințe posibile ale sancțiunilor occidentale împotriva ţării sale, sugerând că acestea ar putea provoca o hiperinflație pentru care „nu se va mai putea da vina pe rușii cei răi”. Un alt rezultat ar putea fi o penurie de alimente de bază, a adăugat el.
Medvedev a mai spus, totodată, că refugiații ucraineni din Europa ar putea dezlănțui „un val de infracțiuni violente”.
17 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, spune că nu a existat nicio comunicare diplomatică recentă între Rusia și țara sa – „situația” din Mariupol „poate fi o linie roșie” în negocierile cu Rusia.
Kuleba a spus că ministerele de externe ale celor două țări nu au vorbit în mod oficial și că situația din Mariupol ar putea constitui un blocaj în calea negocierilor.
El a declarat pentru CBS News într-un interviu: „Mariupol ar putea fi o linie roșie”.
„Situația din Mariupol este gravă – din punct de vedere militar – cât și sfâșietoare”, a declarat Kuleba la emisiunea „Face the Nation” de la CBS.
„Orașul nu mai există. Cei râmași din armata ucraineană și un grup mare de civili sunt practic încercuiți de forțele rusești. Ei își continuă lupta, dar se pare că, după modul în care se comportă armata rusă în Mariupol, au decis să radă orașul la pământ cu orice preț”, a adăugat el.
Anterior, duminică, premierul ucrainean Denis Shmihal a menționat că forțele ucrainene continuă să lupte în Mariupol și nu s-au predat, în ciuda cererilor Rusiei.
Kuleba a mai spus că ar fi fericit să îl vadă pe președintele american Joe Biden în Ucraina. Vizita sa
„ar fi un mesaj important de susținere pentru noi și, bineînțeles, o întâlnire personală între doi președinți ar putea, de asemenea, să deschidă calea pentru noi livrări de arme, de arme americane către Ucraina, dar și pentru discuții privind o posibilă soluționare politică a acestui conflict”.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a completat chestionarul pentru a primi statutul de candidat la UE, potrivit lui Ihor Zhovkva, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski.
Acum se așteaptă ca Uniunea Europeană să decidă cu privire la acordarea statutului de candidat Ucrainei.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În timp ce forțele ruse dețin încă controlul complet asupra districtului Borivs’kyi din regiunea Ucrainei Harkiv, trupele Moscovei „se retrag treptat” din zonă în direcția regiunii Donețk, a anunțat duminică consiliul satului Borova într-o declarație la Telegram.
„Nu există nicio conexiune mobilă și nici internet, care sunt imposibil de restabilit, deoarece teritoriul este ocupat de ruși”, a spus el, adăugând că „unele locuri au rămas fără electricitate și gaz”.
Potrivit comunicatului, trupele ruse sunt cazate in clădirile consiliului sătesc, Palatul Culturii, spitale, in casele unor civili. Din rândul colaboratorilor locali au fost desemnate „Autorități ocupante” din zonă, care acum urmează să coordoneze activitățile administrative din comunitate.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia a declarat duminică că forțele sale aeriene au doborât două avioane ucrainene MIG-29 deasupra Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov, a declarat că forțele rusești au distrus, de asemenea, depozite de combustibil și muniție în regiunile Barvenkovo și Dobropolye, folosind rachete aer-sol de înaltă precizie.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul britanic al Apărării informează că forțele rusești din Ucraina direcționează către estul țării proviziile furnizate de aliatul său Belarus, în timp ce se pregătesc pentru o ofensivă în această zonă.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele armate ucrainene au declarat duminică că, în timp ce Rusia continuă să pregătească întăriri pentru o ofensivă în est, trupele sale se confruntă cu probleme de aprovizionare.
Într-o declarație postată pe Facebook, forțele armate ucrainene au afirmat că „militarii ruși se plâng în mod constant de lipsa de rotație, de echipamentele care se defectează constant, de calitatea alimentelor și a combustibilului furnizat”.
Ucraina a raportat relativ puține lupte în cursul nopții, dar a declarat că Rusia a continuat să lanseze atacuri aeriene asupra Mariupol, unde unitățile ucrainene încercuite într-o uzină siderurgică opun în continuare rezistență.
Forțele armate au afirmat, de asemenea, că în zonele aflate sub ocupație rusă „continuă jafurile și violențele comise de armata rusă împotriva populației civile. Aceste acțiuni sunt încurajate de comandamentul lor militar”.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a acuzat duminică noapte Ucraina şi o ţară neidentificată din Uniunea Europeană, că se află în spatele unei serii de amenințări false cu bombă vizând avioane de pasageri ale companiei Air Serbia, relatează luni Reuters.
De la lansarea invaziei Rusiei în Ucraina, cel puțin 12 zboruri Air Serbia au fost nevoite să revină la Belgrad sau Moscova, in urma amenințărilor cu bombă, in timp ce aeroportul din Belgrad a fost evacuat de cel puțin trei ori.
„Serviciile străine (de informații) din două ţări fac aceasta. Una este o ţară din UE, iar Ucraina este cealaltă”, a spus Vucic fără să ofere dovezi.
Serbia, care este aproape în întregime dependentă de gazul şi petrolul rusesc, refuză să impună sancțiuni împotriva Kremlinului şi menţine zboruri regulate către Moscova. Vucic a declarat că ţara va continua să facă acest lucru „din principiu”.
„Continuăm aceste zboruri efectiv din principiu, deoarece vrem să arătăm că suntem o ţară liberă şi luăm propriile decizii. Nu decideți pentru noi când să anulăm zborurile”, a insistat el.
În ultimele săptămâni, Belgradul a votat de trei ori pentru rezoluțiile Naţiunilor Unite care condamnau invadarea Ucrainei de către Rusia şi au suspendat-o din principalul organism al ONU pentru drepturile omului.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut mai multe arme, descriind „fiecare întârziere” drept o „permisiune ca Rusia să ia viața ucrainenilor”.
În ultima sa adresă, el a făcut apel la țări să trimită arme, spunând că soarta Ucrainei „depinde de ele”.
Zelenski a mai susținut că regiunile Herson și Zaporojie din sudul Ucrainei au fost transferate în „zona rublei” și subordonate administrației ruse. Președintele ucrainean a spus că acțiunile Rusiei în teritorii urmează exemplul așa-ziselor republici separatiste ale RPD și LPR.
17 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Monumentul comandantului sovietic Gheorghi Jukov a fost demontat la Harkov de către armată. Serviciul de presă al Consiliului municipal din Harkov, care s-a opus de mult timp și în mod constant dezmembrării monumentului, nu a făcut încă niciun comentariu.
Gheorghi Konstantinovici Jukov (1 decembrie 1896 – 18 iunie 1974) a fost un general sovietic și mareșal al Uniunii Sovietice. De asemenea, șef al Statului Major General, ministru al Apărării și a fost membru al Prezidiului Partidului Comunist (ulterior Politburo). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Jukov a supravegheat unele dintre cele mai decisive victorii ale Armatei Roșii.
| vezi si 
Războiul din Ucraina – ziua 54 | 18.04.2022
17 aprilie 2022 | Coreea de Nord afirmă că a testat cu succes o nouă armă, despre care spune că îi va spori semnificativ capacitățile nucleare tactice.
Experții cred că acesta este un semn că Coreea de Nord plănuiește să testeze în curând o armă nucleară compactă – cu alte cuvinte, o armă nucleară tactică. Coreea de Nord a oprit testele nucleare în 2017.
În anul următor, a aruncat în aer tunelurile de la situl său de testare nucleară de la Punggye-ri, într-o acțiune care a fost considerată ca făcând parte dintr-o apropiere diplomatică de Coreea de Sud și de SUA.
Însă imagini recente din satelit sugerează că se lucrează la refacerea tunelurilor.
„Noua armă tactică ghidată de tip nou… este de mare importanță pentru îmbunătățirea drastică a puterii de foc a unităților de artilerie cu rază lungă de acțiune din prima linie și pentru creșterea eficienței în operarea armelor nucleare tactice”, a raportat agenția oficială de știri KCNA a Nordului.
Acesta a adăugat că dl Kim a dat „instrucțiuni importante privind consolidarea în continuare a capacităților de apărare și a forțelor nucleare de luptă ale țării”.
Armata Coreei de Sud a confirmat că două rachete – probabil cu rază scurtă de acțiune – au fost lansate din Nord în mare sâmbătă seara.
Experții spun că momentul testului ar putea fi văzut ca un protest împotriva exercițiilor militare comune ale SUA și Coreei de Sud, care urmează să aibă loc timp de nouă zile de luni.
Coreea de Nord a denunțat adesea astfel de exerciții ca o repetiție pentru război.
Momentul coincide și cu evenimentele de vineri, de sărbătorire a aniversării nașterii fondatorului Coreei de Nord, Kim Il-sung.
17 aprilie 2022 | Pakistanul a declarat duminică că incidentele cu forțele sale de securitate vizate în atacuri transfrontaliere din Afganistan au crescut semnificativ și a cerut autorităților talibane să acționeze împotriva militanților, la o zi după presupusele atacuri aeriene ale Pakistanului.
Autoritățile talibane l-au convocat sâmbătă pe ambasadorul Pakistanului la Kabul, pentru a protesta împotriva grevelor. Un oficial local taliban și rezidenți au spus că loviturile au fost efectuate de aeronave pakistaneze în spațiul aerian afgan.
„În ultimele zile, incidentele de-a lungul graniței dintre Pak și Afganistan au crescut semnificativ, în care forțele de securitate pakistaneze sunt vizate de peste graniță”, a declarat duminică biroul de externe al Pakistanului într-un comunicat.
Acesta a adăugat că atacurile au fost efectuate „cu impunitate” și că Islamabad a cerut în mod repetat autorităților afgane să acționeze pentru a le opri, dar fără rezultat.
17 aprilie 2022 | 
Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta la președinția franceză, este anchetată pentru deturnare de fonduri europene.
Acuzațiile au fost făcute publice astăzi, cu o săptămâna înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța. Le Pen a respins învinuirile și spune că îi va acționa în justiție pe foștii săi asistenți, dacă aceștia nu au respectat legea.
Un raport al OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) releva că Le Pen ar fi deturnat fonduri europene de cca 137.000 de euro, în perioada 2004-2017, când era europarlamentar. Procuratura din Paris analizează documentul, emis la 11 martie.
Potrivit site-ului de investigații Mediapart, raportul OLAF se referă și la alți foști europarlamentari din Adunarea Națională (RN, Rassemblement National), formațiunea politică franceză care o susține pe Marine Le Pen: tatăl acesteia, Jean-Marie Le Pen, fostul ei partener, Louis Aliot, şi Bruno Gollnisch, fost vicepreședinte al partidului. OLAF a stabilit că aceștia au deturnat, în total, suma de 486.000 de euro.
Între timp la Paris, și în alte 30 de orașe, mii de oamenii au ieșit în stradă, în semn de protest faţă de pericolul pe care îl reprezintă posibilitatea ca extrema dreaptă să ajungă la putere în Franța.
Al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care Le Pen se va confrunta, din nou, cu actualul președinte in funcție, Emmanuel Macron, are loc pe 24 aprilie.
17 aprilie 2023 | Războiul din Ucraina: Rusia l-a condamnat pe Kara-Murza la 25 de ani de închisoare, pentru trădare
17 aprilie 2023 | Războiul din Ucraina: Slovacia suspendă importurile de cereale din Ucraina
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.