| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 40 | ˅ | ZIUA 405 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal și asistență în lupta împotriva acestora
- Ziua internațională a animalelor fără stăpân
4 aprilie 1081 | Alexios I Comnenul devine împărat al Bizanțului, luându-i locul lui Nikeforos al III-lea Botaneiates.
Începe domnia dinastiei Comnenilor, care va conduce Imperiul Bizantin mai bine de un secol.
4 aprilie 1459 | Tratat de pace între Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) și reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz.
Tratatul prevedea încetarea stării de război între Moldova și Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei și recunoașterea suzeranității polone de către Ștefan.
4 aprilie 1460 | Ceremonia de deschidere a Universității din Basel, fondată de Papa Pius al II-lea. Este cea mai veche universitate din Elveția.
4 aprilie 1581 | După încheierea călătoriei în jurul lumii, navigatorul englez, Francis Drake, este înnobilat de regina Elisabeta I a Angliei.
4 aprilie 1818 | SUA: Congresul american a decretat arborarea unui steag cu câte o stea pentru fiecare stat al Americii.
4 aprilie 1841 | Președintele SUA, William Henry Harrison, devine primul președinte al Statelor Unite care moare la birou (bolnav de pneumonie) și unul dintre președinții cu cele mai scurte mandate (o lună de zile).
4 aprilie 1850 | Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a înființat Corpul Jandarmilor
4 aprilie 1905 | India: cutremur la Kangra, soldat cu moartea a 370.000 de oameni .
4 aprilie 1917 | V.I. Lenin ține un discurs, la Palatul Tauride, dând citire unui raport intitulat „Despre sarcinile proletariatului în această revoluție”
4 aprilie 1920 | A fost realizat primul film românesc de desen animat „Păcală în Lună”
4 aprilie 1939 | Faisal al II-lea devine rege al Irakului
4 aprilie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Bombardament masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului, soldat cu mari distrugeri materiale și mii de morți.
4 aprilie 1944 | 
Ștefan Foriș (Fóris István, pseudonim: Marius, n. 9 mai 1892) este înlăturat de la conducerea partidului (în timpul pregătirilor clandestine în vederea unei revolte antihitleriste și anti-antonesciene).
Emil Bodnăraş a fost cel care i-a pus în faţă „demisia“ – un document falsificat, cu adresa Cominternului –, iar alături un pistol și un ciocan, la „alegere”, pentru sinucidere, însă Foriș nu s-a folosit de nici una din cele doua arme.
4 aprilie 1944 | Emil Bodnăraș l-a înlocuit pe secretarul P.C.d.R. Ștefan Foriș, cu tripletul format din el însuși, Constantin Pârvulescu și Iosif Rangheț.
4 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat de sub ocupația fascistă, de către trupele române și sovietice.
4 aprilie 1949 | Crearea NATO, prin semnarea Tratatului Nord Atlantic de către 12 națiuni: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada și Portugalia.
4 aprilie 1968 | 
SUA: faimosul militant afro-american pentru drepturile civile, Martin Luther King Jr. (39 de ani), este asasinat de James Earl Ray, la un motel din Memphis (Lorraine Motel, acum Muzeul Național al Drepturilor Civile), Tennessee.
Imediat după moartea sa, în peste 100 de orașe din Statele Unite au explodat revolte de furie, cele mai grave violențe având loc în Baltimore, Washington D.C., Chicago și Kansas City.
Mișcările de protest au luat o asemenea amploare, încât președintele SUA, Lyndon B. Johnson, a ordonat intervenția armatei și a Gărzii Naționale.
În cele din urmă, peste 20.000 de persoane au fost arestate și 43 au murit.
După ce l-a împușcat pe King, James Earl Ray (n. 10 martie 1928) a fugit imediat, declanșând o urmărire care a durat mai bine de două luni, acoperind nu mai puțin de cinci țări.
La acea vreme, s-a afirmat că a fost cea mai costisitoare și mai mare anchetă a FBI din istorie. Ulterior, Ray a fost capturat de Scotland Yard pe aeroportul Heathrow din Londra (pe 8 iunie 1968) având asupra sa două pașapoarte canadiene emise pe un alt nume, si o armă.
În cele din urmă, a fost deportat în Tennessee, unde, la 10 martie 1969, și-a asumat vina, fiind condamnat la 99 de ani de închisoare.
A murit în detenție, pe 23 aprilie 1998 (70 de ani).
La momentul investigației crimei, anchetatorii FBI au stabilit că focul de armă provenea dintr-o casă situată vizavi de motel, iar martorii i-au îndreptat către un pachet mare, căzut pe trotuar, după asasinat. Acesta conținea un binoclu, un ziar cu un articol despre vizita lui King la Motelul Lorraine și un Remington Gamemaster.30-06, cu care s-a tras o singură dată. Toate purtau amprentele unui condamnat evadat, pe nume James Earl Ray.
Ray fusese condamnat de cel puțin patru ori, separat, pentru jefuirea unei cafenele, a unui taxi, al unui oficiu poștal și al unui magazin alimentar. Cu un an înainte (pe 23 aprilie 1967), scăpase din penitenciarul statului Missouri, în timp ce ispășea o pedeapsă de 20 de ani.
Motivul care l-ar fi determinat pe Ray să-l omoare pe King continuă să fie și astăzi o sursă de dezbatere, la fel și rolul său în această crimă. Dovezile sugerează că Ray ar fi fost un oponent al politicilor de integrare declanșate,
la acea vreme, in SUA.
Pe lângă convingerile sale segregaționiste, ca susținător alb al segregaționistului George Wallace, el ar fi considerat, potrivit unor istorici, că uciderea unor lideri negri precum H. Rap Brown, Stokely Carmichael și, desigur, King, era o formă de revanșă.
Cu toate acestea, in anii care au urmat arestării sale, au apărut întrebări cu privire la autorul/autorii asasinării lui King. Ray însuși a contracarat, afirmând că un om pe care l-a cunoscut în Canada, și care s-ar fi numit Raoul, a orchestrat crima și, în cele din urmă, l-a împușcat pe King.
Mai târziu, la începutul anilor 1990, el a sugerat că în spatele asasinatului a existat o conspirație, care implica guvernul SUA. Chiar și un comitet special al Congresului SUA, menționa, în 1978, că există „probabilitatea” ca Ray să nu fi acționat singur.
Spre sfârșitul vieții sale, Ray, a cărui condamnare fusese prelungită la 100 de ani, după ce a evadat din închisoare, pe 10 iunie 1977, a avut sprijinul unui aliat neașteptat: familia King.
Nu cu mult înainte de moartea lui Ray, Dexter King, fiul lui Martin Luther King Jr, l-a vizitat pe presupusul ucigaș al tatălui său.
Ray, slăbit și bolnav de hepatita C, a fost întrebat de Dexter King despre implicarea sa în asasinat.
„Nu am avut nimic de-a face cu uciderea tatălui tău”, i-a răspuns Ray.
„Te cred”, a spus Dexter, și i-a strâns mâna.
4 aprilie 1968 | Consiliul Securității Statului (CSS), se desprinde din Ministerul de Interne, funcționând separat, ca organ central de stat.
La 19 aprilie 1972, prin Decretul nr.130, Consiliul Securității Statului va refuziona cu Ministerul Afacerilor Interne.
Din noua instituție vor face parte securitatea, miliția, trupele de securitate și de pompieri, penitenciarele și arhivele statului.
4 aprilie 1968 | NASA lansează Apollo 6
4 aprilie 1972 | 
Statele Unite recunosc Bangladesh, printr-o declarație de presă a secretarului de stat William Rogers.
În plus, Herbert Spivack, principalul ofițer american la Dhaka, a transmis un mesaj din partea președintelui Richard Nixon către prim-ministrul din Bangladesh, șeicul Mujibur Rahman, prin care îl informa că guvernul Statelor Unite dorea să stabilească relații diplomatice la nivel de ambasador.
La 9 aprilie, Mujibur Rahman i-a trimis o scrisoare lui Nixon în care a luat act de recunoașterea acordată țării sale. Teritoriul care a devenit statul Bangladesh era anterior partea estică a Pakistanului.
4 aprilie 1979 | 
Zulfikar Ali Bhutto (n. 5 ianuarie 1928) – al nouălea prim-ministru al Pakistanului (14 august 1973-1977) și al patrulea președinte al țării, după scindarea dintre Est și Vest (1971-1973) – este executat in detenție, prin spânzurătoare, de regimul Muhammad Zia-ul-Haq.
Bhutto a fost, de asemenea, fondatorul Partidului Popular Pakistanez (PPP) și liderul acestuia, până la moartea sa.
La 5 iulie 1977, armata, condusă de generalul Muhammad Zia-ul-Haq, a organizat o lovitură de stat în Pakistan.
Zia l-a înlăturat de la putere pe prim-ministrul Bhutto, ținându-l în detenție timp de o lună, dar a promis că vor avea loc noi alegeri, în termen de 90 de zile.
Zia a continuat însă să amâne alegerile și a declarat public, în cadrul unor conferințe de presă succesive, că dacă acestea se vor desfășura în prezența lui Bhutto, partidul său nu va reveni din nou la putere.
După eliberare, Bhutto a călătorit prin țară cu trenul, înconjurat de mulțimi entuziaste de susținători ai PPP, adresându-se unor adunări publice, în diferite gări. Mai multe dintre aceste trenuri au întârziat, unele cu câteva zile, la destinațiile respective și, ca urmare, lui Bhutto i s-a interzis să călătorească cu trenul.
Ultima vizită pe care a făcut-o în orașul Multan din provincia Punjab a marcat un punct de cotitură în cariera sa politică și, în cele din urmă, în viața sa.
În ciuda eforturilor administrației de a bloca adunarea, mulțimea a fost atât de mare încât a devenit dezordonată, ceea ce a oferit autoritatilor ocazia de a-l aresta preventiv pe Bhutto, declarând că oamenii erau împotriva lui și, pentru propria sa siguranță, devenise necesar să fie protejat de mase.
La 3 septembrie 1977, armata l-a arestat din nou pe Bhutto, sub acuzația de a fi autorizat asasinarea unui opozant politic, în martie 1974. Ahmed Raza Kasuri, un politician în vârstă de 35 de ani, și familia sa, au căzut într-o ambuscadă, în urma căreia tatăl lui Kasuri, Nawab Muhammad Ahmad Khan Kasuri, a murit.
Kasuri a susținut că el a fost ținta reală, acuzându-l pe Bhutto că a orchestrat atacul. Ulterior, Kasuri a afirmat că a fost ținta a 15 tentative de asasinat.
Soția lui Bhutto, Nusrat Bhutto, a adunat o echipă de avocați pakistanezi de top pentru apărarea lui Bhutto, condusă de Fakhruddin G. Ebrahim, Yahya Bakhtiar și Abdulhafiz Pirzada. Bhutto a fost eliberat la 10 zile de la arestare, după ce judecătorul KMA Samdani a considerat că probele sunt „contradictorii și incomplete”. In consecință, Samdani a fost imediat înlăturat și pus la dispoziția Ministerului Justiției.
Trei zile mai târziu, Zia l-a arestat din nou pe Bhutto sub aceleași acuzații, de data aceasta sub „legea marțială”.
Atunci când PPP a organizat demonstrații în rândul susținătorilor lui Bhutto, Zia a anulat viitoarele alegeri.
Bhutto a fost pus sub acuzare în fața Înaltei Curți din Lahore (și nu în fața unei instanțe inferioare), lipsindu-l astfel de un nivel de apel. Judecătorul care îi acordase eliberarea pe cauțiune a fost revocat.
Au fost numiți cinci noi judecători, în frunte cu președintele Înaltei Curți din Lahore, Maulvi Mushtaq Hussain (anterior secretar de stat pentru afaceri externe al lui Bhutto, în 1965), care, se presupune că nu avea încredere în Bhutto. Hussain nu numai că fusese numit de Zia, dar provenea și din districtul natal Jullundur.
Procesul a început la 24 octombrie 1977 si a durat cinci luni, iar Bhutto a apărut în fața instanței într-o boxă special construită.
Masood Mahmood, directorul general al Forței Federale de Securitate (redenumită între timp Agenția Federală de Investigații), a depus mărturie împotriva lui Bhutto. M
ahmood fusese arestat imediat după lovitura de stat a lui Zia și încarcerat timp de două luni, înainte de a depune mărturie. În mărturia sa, el a susținut că Bhutto a ordonat asasinarea lui Kasuri și că patru membri ai Forței Federale de Securitate au organizat ambuscada, la ordinul lui Bhutto. Cei patru presupuși asasini au fost arestați și, ulterior, au fost aduși în fața instanței ca „co-acuzați”, insa unul dintre ei și-a retras mărturia, declarând că i-a fost smulsă sub tortură.
A doua zi, martorul nu a mai fost prezent în instanță, iar acuzarea a susținut că acesta „s-a îmbolnăvit” brusc.
Fostul procuror general al SUA, Ramsey Clark, a numit acest proces „un simulacru”; el a scris mai târziu: „Cazul acuzării s-a bazat în întregime pe mai mulți martori care au fost reținuți, până când au mărturisit, care și-au schimbat și extins mărturisirile și mărturiile cu fiecare reiterare, care s-au contrazis pe ei înșiși și unii pe alții, și care, cu excepția lui Masood Mahmood… relatau ceea ce au spus alții, a căror mărturie a dus la patru teorii diferite despre ceea ce s-a întâmplat, absolut necoroborate de un martor ocular, de probe directe sau de probe fizice.”
Când Bhutto și-a început mărturia, pe 25 ianuarie 1978, președintele Curții Supreme Maulvi Mushtaq a închis sala de judecată pentru toți observatorii. Bhutto a răspuns prin refuzul de a mai spune ceva. El a cerut o rejudecare a procesului, acuzându-l pe președintele Curții Supreme de părtinire, după ce Mushtaq ar fi insultat provincia natală a lui Bhutto, dar instanța a refuzat cererea.
La 18 martie 1978, Bhutto a fost declarat nevinovat de crimă, dar a fost condamnat la moarte.
Fostul ministru juridic al lui Bhutto, Abdul Hafiz Pirzada, a solicitat Curții Supreme eliberarea consilierului științific al lui Bhutto, Mubashir Hassan, și revizuirea sentinței de condamnare la moarte pentru Bhutto, pe baza deciziei divizate.
Curtea Supremă a refuzat eliberarea lui Hassan, acesta fiind deținut de Poliția Militară, dar a fost de acord să asculte argumentele.
După 12 zile de proceduri, Curtea Supremă a ajuns la concluzia că președintele Pakistanului (Zia) poate schimba o condamnare la moarte în închisoare pe viață, iar Pirzada a depus o cerere la administratorul șef al legii marțiale. Cu toate acestea, generalul Zia-ul-Haq nu a acționat imediat și a susținut că cererea a dispărut.
Bhutto a fost transferat într-o celulă din închisoarea centrală din Rawalpindi, iar familia sa a făcut apel în numele său; în luna mai a început o audiere la Curtea Supremă. Lui Bhutto i s-a acordat o săptămână pentru a se pregăti. Bhutto a emis o replică amănunțită la acuzații, deși Zia a blocat publicarea acesteia.
Judecătorul-șef S. Anwarul Haq a amânat ședința până la sfârșitul lunii iulie 1978, presupunând că cinci dintre cei nouă judecători ai curții de apel erau dispuși să anuleze verdictul de la Lahore. Anwarul Haq a prezidat procesul, în ciuda faptului că era un apropiat al lui Zia, ocupând chiar funcția de președinte interimar, atunci când Zia era plecat din țară.
Avocații lui Bhutto au reușit să îi asigure lui Bhutto dreptul de a-și conduce propria apărare în fața Curții Supreme; la 18 decembrie 1978, Bhutto și-a făcut apariția în public, în fața unei săli de judecată arhipline din Rawalpindi.
Potrivit celor marturisite de el însuși „Nu eu l-am ucis pe acel om. Dumnezeul meu este conștient de asta. Sunt suficient de puternic pentru a recunoaște că, dacă aș fi făcut-o, această recunoaștere ar fi fost mai puțin dureroasă și umilitoare decât acest proces barbar, pe care niciun om care se respectă nu îl poate suporta. Eu sunt musulman. Soarta unui musulman este în mâinile lui Dumnezeu Atotputernic. Îl pot înfrunta cu conștiința curată și pot să-i spun că am reconstruit statul său islamic Pakistan din cenușă într-o națiune respectabilă. Sunt pe deplin împăcat cu conștiința mea în această gaură neagră din Kot Lakhpat. Nu mi-e frică de moarte. Ați văzut prin ce focuri am trecut.” – Zulfikar Ali Bhutto, „Fiicei mele cele mai dragi: O scrisoare din celula morții”
Recursul a fost finalizat la 23 decembrie 1978. La 6 februarie 1979, Curtea Supremă a emis un verdict de vinovăție, cu o majoritate de 4 la 3. Familia Bhutto a avut la dispoziție șapte zile pentru a face apel. Curtea a acordat o suspendare a execuției, în timp ce studia petiția.
Până la 24 februarie 1979, când a început următoarea audiere la tribunal, au sosit apeluri la clemență din partea mai multor șefi de stat. Zia a declarat că apelurile reprezentau o „activitate sindicală” în rândul politicienilor.
La 24 martie 1979, Curtea Supremă a respins apelul, iar Zia a menținut sentința la moarte. Într-o conferință de presă, Jalloud le-a spus jurnaliștilor că Gaddafi s-a oferit să îl exileze în Libia, iar prim-ministrul Jalloud a rămas în Aeroportul Internațional din Islamabad, unde aeronava prezidențială special desemnată il aștepta pe Bhutto. Cu toate acestea, după o săptămână de stationare in aeroport, generalul Zia a respins cererea premierului Jalloud.
Bhutto a fost spânzurat la Închisoarea Centrală Rawalpindi, la 4 aprilie 1979, și a fost înmormântat la mausoleul familiei sale din Garhi Khuda Baksh.
Mare parte din lumea musulmană a fost șocată de execuția lui Bhutto. Înainte de a fi spânzurat, el a ținut un ultim discurs, iar ultimele sale cuvinte au fost: „O, Doamne, ajută-mă… sunt nevinovat”.
4 aprilie 1979 | Alexei Nikolayevich Kosygin (premier al URSS între 1964 și 1980) se întâlnește cu ambasadorul pakistanez la Moscova, Yakub Khan, care îi înmânează o scrisoare personală din partea lui Muhammad Zia-ul-Haq.
În scrisoare, Zia afirmă că Pakistanul urmărește o politică de „neamestec” în afacerile interne ale Afganistanului și interzice utilizarea teritoriului său pentru activități anti-afgane. Puzanov îl informează pe Taraki la Kabul despre scrisoare și îl sfătuiește „într-o formă plină de tact” să anuleze planurile afgane de atacuri teroriste în Pakistan. (SCCD-W)
4 aprilie 1979 | Puzanov trimite o scrisoare politică la Moscova, cu ocazia primei aniversări a RDA.
Scrisoarea relatează despre asistența considerabilă acordată opoziției de către Pakistan, Iran, RPC, Arabia Saudită, SUA, Marea Britanie și RFG. (SCCD-W)
4 aprilie 1983 | Prima misiune orbitală a navetei spațiale „Challanger” (STS-6).
4 aprilie 1996 | Ultimul concert al trupei britanice Take That înainte de a se despărți.
4 aprilie 2003 | A fost inaugurat Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București.
4 aprilie 2009 | Franța redevine membră NATO
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina acuză Rusia de comiterea unor crime de război și a unui „masacru” în Bucha
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Zelenski, cere încetarea „crimelor de război” rusești, după ce au fost găsite gropi comune la Bucha. El a vizitat Bucha, purtând o vestă antiglonț.
4 aprilie 2022 |
Războiul din Ucraina: Președintele SUA, Joe Biden, l-a numit (din nou) pe Vladimir Putin „un criminal de război”, declarând că va solicita un proces pentru crime de război
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia lansează o anchetă in cazul Bucha, susținând că Ucraina încearcă „discreditarea” militarilor ruși
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că UE este pregătită să trimită echipe de anchetă în Ucraina pentru a documenta presupusele crime de război comise de Rusia
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA sprijină o echipă de procurori internaționali pentru a colecta dovezi privind atrocitățile comise de Rusia în Ucraina
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a declarat că este „foarte clar” că au fost comise crime de război de către forțele militare ruse împotriva civililor din Ucraina
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul Albin Kurti afirmă că Rusia comite „cu siguranță” crime de război în Ucraina
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul spaniol, Pedro Sanchez, a descris imaginile de la Bucha drept semne ale unui posibil „genocid”
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a negat categoric orice acuzații legate de uciderea civililor din orașul ucrainean Bucha și a spus că afirmațiile Kievului, în această privință, trebuie tratate cu îndoială
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că imaginile cu civili morți în orașul ucrainean Bucha au fost „comandate” de Statele Unite, ca parte a unui complot, pentru a da vina pe Rusia
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Presa de stat rusă a respins imaginile și mărturiile îngrozitoare care au apărut de la Bucha ca fiind „falsuri” și „provocări planificate” orchestrate de Occident, susținând că „naziștii ucraineni” sunt responsabili pentru moartea civililor
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Serviciile secrete ucrainene au publicat numele, gradele și detaliile pașapoartelor soldaților ruși care au luptat la Bucha, pentru a ajuta la identificarea acestora în vederea urmăririi penale pentru crime de război
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Agenția de propagandă a Kremlinului, Ria Novosti, publică un articol intitulat „Ce trebuie să facă Rusia cu Ucraina?“, semnat de politologul şi filosoful rus Timofei Sergheiţev, care afirma că Ucraina nu poate exista ca stat național, iar ucrainenii trebuie „denazificați”
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski avertizează că numărul victimelor civile ar putea fi mai mare în alte orașe eliberate după Bucha
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Germania expulzează 40 de diplomați ruși, ca răspuns la masacrul de la Bucha
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Germania este principalul obstacol în calea noilor sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Austria preferă „alte opțiuni” în locul embargoului asupra gazului rusesc
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Germania „a eșuat în abordarea de a include Rusia într-o arhitectură de securitate comună”, spune preşedintele federal
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Angela Merkel consideră că a luat decizia corectă când a blocat aderarea Ucrainei la NATO, în 2008
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului de la București, luni, la ora 19.00. Președintele Klaus Iohannis nu a fost prezent.
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Pentagonul anunță că transporturile din pachetul de securitate de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina au sosit
4 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Casa Albă spune că Rusia își intensifică campania împotriva Ucrainei
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA și Marea Britanie cer ca Rusia să fie suspendată din Consiliul ONU pentru drepturile omului
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Zelenski se va adresa marți Consiliului de Securitate al ONU
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Potrivit unui raport actualizat al Ministerului britanic al Apărării, Mariupol este „aproape sigur” un obiectiv cheie al ofensivei rusești, deoarece va asigura un coridor terestru dinspre Rusia spre Crimeea ocupată
4 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii orașului Tijuana, Mexic, au deschis un complex sportiv pentru a găzdui numărul excesiv de migranți ucraineni care sosesc la granița dintre SUA și Mexic în căutare de azil în Statele Unite.
Enrique Lucero Vazquez, directorul serviciilor de imigrație din Tijuana, spune că aproximativ 2.000 de ucraineni se află în prezent în Tijuana – atât în apropierea punctului de trecere a frontierei cu Statele Unite, cât și la complexul sportiv „Unidad Deportiva Benito Juarez”.
În ultimii ani, complexul a fost folosit pentru a găzdui caravanele de americani din America Centrală care sosesc în Tijuana.
Vazquez spune că, în ianuarie și februarie, aproximativ 10.000 de ucraineni și 25.000 de ruși au sosit în Mexic, majoritatea cu avionul și cu vize turistice.
4 aprilie 2023 | Războiul din Ucraina: Finlanda devine, oficial, membră NATO
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.