| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 50 | ZIUA 415 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Sfânta și Marea Marți. Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)
14 aprilie 971 | Împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes cucerește Preslavul.
14 aprilie 966 | „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creștinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curții sale.
Ceremonia s-a desfășurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, orașele Poznań și Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creștinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât și la răspândirea creștinismului în Polonia
14 aprilie 1205 | Bătălia de la Adrianople între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat
14 aprilie 1457 | Ștefan cel Mare urca pe tronul Moldovei.
În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morții sale – 2 iulie 1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ștefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie
14 aprilie 1574 | Victoria de la Jiliștea a lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572 –1574), împotriva turcilor.
14 aprilie 1828 | Începe războiul ruso-turc (pentru supremația în sud-estul Europei).
În cadrul operațiunilor de pe teritoriul Ţării Romanești și de-a lungul Dunării au participat şi unități de panduri români; războiul se încheie la 2/14 septembrie 1829 (14/26)
14 aprilie 1849 | Kossuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenția habsburgică și țaristă duce la înăbușirea în sânge a revoluției declanșate la 15 martie 1848.
14 aprilie 1865 | 
Abraham Lincoln este împușcat de John Wilkes Booth; si moare a doua zi.
14 aprilie 1879 | România şi Serbia stabilesc relaţii diplomatice (14/26). Agenția diplomatică a României la Belgrad este ridicată la rangul de legație.
14 aprilie 1884 | Apare, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)
14 aprilie 1895 | 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”
In vara anului 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial) – 125 de ani
14 aprilie 1884 | Apare, la Sibiu, până la 16/29.IV.1903, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Publicația a jucat un rol important în lupta de eliberare națională a românilor din Transilvania (14/26)
14 aprilie 1865 | SUA: Abraham Lincoln (n. 12 februarie 1809), cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, este împușcat în seara de 14 aprilie 1865, în loja teatrului Ford din Washington, DC, de un cunoscut actor al vremii, John Wilkes Booth. Câteva ore mai târziu, pe 15 aprilie, președintele a intrat in coma si a murit.
Asasinatul, care a avut loc în contextul sfârșitului războiului civil american, a făcut parte dintr-o conspirație mai mare pusa la cale de Booth, menită să reînvie cauza confederată prin eliminarea celor mai importanți trei oficiali ai guvernului Statelor Unite.
Conspiratorii Lewis Powell și David Herold au fost desemnați să-l omoare pe secretarul de stat William H. Seward, iar George Atzerodt a fost însărcinat cu uciderea vicepreședintelui Andrew Johnson. Dincolo de moartea lui Lincoln, complotul a eșuat:
14 aprilie 1891 | A fost semnat Acordul de la Madrid în problema Convenției internaționale de combatere a mărcilor false privind proveniența mărfurilor.
14 aprilie 1910 | Promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepție făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale).
Prima lege care instituia repausul duminical a fost emisa la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar diminețile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României Vasile Lascăr, și susținută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea, aflat la conducerea Primăria Capitalei, în 1899, care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-și pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori și întorcându-se acasă noaptea, târziu„.
La 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unitățile comerciale şi industriale, cu excepția instituțiilor statului și a administrației publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru asigurarea pâinii proaspete; ulterior, prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autoritățile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat; astfel, brutarii beneficiază, la randul lor, de duminica liberă
14 aprilie 1912 | Vasul de pasageri RMS Titanic se lovește de un iceberg. In noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat pe 15 aprilie, la prima sa călătorie spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un iceberg, în Atlanticul de Nord la ora 11 |40pm, la sud de Terra Nova. Din cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supraviețuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii
14 aprilie 1916 | Bulgaria adoptă calendarul gregorian.
14 aprilie 1917 | A murit Lejzer Ludwik Zamenof (n. 1859)
Supranumit „Doktoro Esperanto”, medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională.
14 aprilie 1922 | S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma (d. 2008)
Primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993
14 aprilie 1924 | Se înființează, la București, Asociația Românească pentru Liga Națiunilor.
14 aprilie 1927 | Legea pentru înființarea și organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici
14 aprilie 1931 | Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei este nevoit să abdice și fuge din țară. Spania se proclama, pentru a doua oară, republică.
14 aprilie 1932 | Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înființarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală
14 aprilie 1933 | A apărut legea privind crearea Fundațiilor Culturale Regale ale României.
14 aprilie 1935 | SUA: Duminica Neagră
Dust Bowl, fenomen provocat de cea mai puternica furtuna de nisip din istorie, care s-a abătut asupra preriilor din SUA și Canada, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui.
14 aprilie 1956 | HCM nr. 623 dădea dreptul de a se întoarce în localitățile de origine tuturor persoanelor strămutate, redându-le casele și terenurile posedate anterior.
14 aprilie 1958 | Satelitul sovietic Sputnik 2 cade de pe orbită, după o misiune cu o durată de 162 de zile.
14 aprilie 1962 | A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti (n. 1883)
Microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945.
14 aprilie 1962 | Stabilirea relațiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria.
Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982
14 aprilie 1986 | 
Ronald Reagan ordonă lansarea de atacuri aeriene împotriva Libiei, care vor duce la decesul a 60 de oameni, ca răspuns la atacul terorist din 5 aprilie din Berlinul de Vest, când doi soldați americani au fost uciși.
14 aprilie 1988 | Reprezentanți ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldați sovietici au părăsit ţara la 15 februarie 1989
14 aprilie 2000 | Președintele rus, Vladimir Putin, începe o vizită la Londra, unde se întâlnește cu premierul Tony Blair și cu regina Elisabeta a II-a, aceasta fiind prima ieșire în Occident de la alegerea sa.
14 aprilie 2004 | Actrițele Tamara Buciuceanu-Botez și Maia Morgenstern au primit Diploma de Societar de Onoare al Teatrului Național din București.
14 aprilie 2008 | Uniunea Europeană a adoptat o nouă legislație pentru combaterea poluării aerului în orașe, eliminând astfel „o cauză a mortalității premature”.
14 aprilie 2010 | Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt, formând un nor de cenușă care a cuprins întregul continent european.[1]
14 aprilie 2018 | Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva Siriei, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane.
Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a se discuta despre „acțiunile de agresiune ale Statelor Unite și ale aliaților lor”
14 aprilie 2021 | Maseru: Nou termen în procesul lui Maesiah Thabane, soţia premierului din Lesotho, Thomas Thabane, care este acuzată de uciderea, în 2017, a fostei soții a șefului Guvernului, Lipolelo Thabane
14 aprilie 2021 | Alger, Algeria: Procesul în apel al activistului și jurnalistului Fodil Boumala, opozant și figură cunoscută a mișcării „Hirak”
14 aprilie 2021 | Ministrul sănătății, Vlad Voiculescu (USR), a fost demis.
14 aprilie 2022 – ZIUA 50
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării anunța că întregul echipaj al celei mai importante nave de război rusești, crucișătorul de rachete Moskva, pe care Ucraina a spus ca l-a atacat în Marea Neagră, miercuri seara, a fost „evacuat, după ce o explozie de muniție a provocat un incendiu pe navă”.
„Crucișătorul Moskva din Flota Mării Negre a fost grav avariat în urma exploziei de muniție care a avut loc ca urmare a unui incendiu, echipajul a fost evacuat”, a relatat agenția de presă de stat rusă TASS, citând Ministerul rus al Apărării.
Nava a fost sfidată anterior, de trupele ucrainene pe Insula Șerpilor la începutul războiului. Nava de 12.500 de tone, avea un echipaj de aproximativ 500 de membri.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un oficial ucrainean a declarat anterior că Moskva a fost lovit de două rachete, dar nu a oferit nicio dovadă.
„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave ruseşti”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat că incendiul de la bordul navei de război Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, este „sub control”.
Într-o declarație, Ministerul rus al Apărării a spus:
„Incendiul de pe crucișătorul Moskva este sub control. Nu sunt vizibile flăcări. Rezervele de muniție nu mai explodează”.
„Crucișătorul Moskva se află încă pe linia de plutire. Arsenalul principal de rachete nu a fost avariat. Echipajul crucișătorului a fost evacuat pe navele Flotei Mării Negre din apropiere. Se iau măsuri pentru a remorca crucișătorul în port.”
„Cauzele incendiului sunt în curs de stabilire”.
Ministerul declarase anterior că nava a fost „grav avariată ca urmare a detonării muniției care a avut loc ca urmare a unui incendiu”.
Potrivit Ministerului Apărării, Moskva este un crucișător de rachete care a fost construit și pus în funcțiune în 1982.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Statele Unite nu pot confirma încă ce s-a întâmplat cu nava de război rusă Moskva, deoarece nu dispun de suficiente informații, a declarat secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby.
Într-un interviu pentru MSNBC, Kirby a declarat: „Nu știm ce a provocat explozia. Am văzut relatările de pe rețelele de socializare potrivit cărora ar fi fost poate o rachetă de apărare de coastă ucraineană (care) a lovit-o. Nu putem exclude această ipoteză, doar că nu avem suficiente informații în acest moment”.
Pentagonul a confirmat că nava este în flăcări, dar încă plutește și se deplasează pe Marea Neagră, deși oficialii americani ai apărării au precizat că nu este clar ce anume a provocat explozia la bordul navei.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a declarat că investighează ce s-a întâmplat cu nava sa amiral Moskva, după ce Ucraina a declarat că a lovit nava cu o rachetă anti-navă, forțând echipajul să abandoneze nava.
Ministerul a negat informațiile potrivit cărora nava de război s-ar fi scufundat pe fundul Mării Negre. Acesta a declarat că Moskva și-a „păstrat flotabilitatea”, incendiile fiind stinse, iar echipajul transferat pe o altă navă. 
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt principal al lui Vladimir Putin, nu a putut preciza cauza exploziei de pe nava de război, spunând: „Nu vă pot spune nimic. Acesta este un subiect pentru Ministerul Apărării”.
Miercuri, administratorul regional al statului Odesa, Maxim Marchenko, a afirmat într-o postare pe Telegram că forțele ucrainene au lovit nava cu rachete „Neptun”, provocându-i daune serioase.
De asemenea, comandamentul militar sudic al Ucrainei a declarat joi că a lovit Moscova cu o rachetă Neptune și că nava a început să se scufunde. Focul a izbucnit după ce racheta a explodat, se arată pe Facebook.
Acesta a adăugat că patru nave rusești care au mers în salvarea Moscovei au fost împiedicate de starea vremii și de explodarea muniției la bord. Rapoarte neconfirmate sugerau că crucișătorul cu rachete s-a întors cu susul în jos și a început să se scufunde.
Dată în funcțiune în 1983, nava era înarmată cu 16 rachete de croazieră Vulkan anti-navă cu o rază de acțiune de cel puțin 440 mile (700 km). Potrivit rapoartelor, transporta și rachete antiaeriene S-300, care sunt cruciale pentru superioritatea aeriană a Rusiei asupra Crimeei și a provinciei Herson a Ucrainei, acum ocupată de trupele ruse.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul britanic al Apărării a avertizat că „Orașele Kramatorsk și Kostiantynivka sunt susceptibile de a fi ținte rusești pentru niveluri similare de violență” ca și bombardamentele urbane observate în alte părți, în timp ce operațiunile militare rusești se concentrează în est.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vicepremierul Ucrainei, Iryna Vereshchuk, a declarat că 30 de prizonieri de război ucraineni au fost returnați în cadrul unui schimb cu Rusia, relatează AFP.
Într-o declarație, Vereshchuk a spus: „Cinci ofițeri și 17 militari au fost schimbați. De asemenea, opt civili, inclusiv o femeie, au fost eliberați. În total, 30 dintre cetățenii noștri se întorc acasă astăzi”.
Anterior, Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că doi piloți militari, Ivan Pepelyashko și Oleksiy Chyzh, care fuseseră capturați în regiunea ucraineană Cernigiv și reținuți în Rusia, au fost eliberați.
Nu a fost imediat clar dacă piloții au făcut parte din schimbul anunțat de Vereshchuk.
În declarația ministerului apărării, Chyzh a citat că ambii bărbați au fost supuși unor interogatorii ostile și că li s-a refuzat tratamentul medical în timpul captivității.
Acesta a fost citat spunând: „Am fost forțați să înregistrăm videoclipuri de propagandă. Dacă refuzam, ne-au amenințat că nu vor mai bandaja rănile tovarășilor noștri”.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia avertizează NATO în legătură cu demersurile de aderare a Suediei și Finlandei. Nu se poate vorbi despre statutul de zonă liberă de arme nucleare a Mării Baltice, dacă Suedia și Finlanda aderă la NATO, afirmă șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei
Medvedev a atenționat că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la NATO, Rusia își va întări forțele terestre, navale și aeriene în regiunea Mării Baltice, pentru a restaura echilibrul militar.
Dmitri Medvedev a declarat, potrivit Reuters, următoarele: „Nu se mai poate vorbi despre un statut de zonă liberă de arme nucleare pentru țările baltice – echilibrul trebuie restabilit. Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nici nu avea de gând să o facă”.
Totodată, el s-a referit în mod explicit la amenințarea nucleară, afirmând că ar putea să nu mai fie vorba de o regiune baltică „liberă de nuclear”, regiune unde se află enclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.
Medvedev, fost președinte al Rusiei în perioada 2008-2012, este vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei din 2020. El a fost anterior președinte și prim-ministru al Rusiei și este un aliat pe termen lung al lui Vladimir Putin.
Finlanda și Suedia au făcut ieri un pas important în direcția aderării la NATO, după ce premierii lor au declarat că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în țările nordice.
Prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, a declarat miercuri că țara sa, care are o graniță de 1 300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita aderarea la alianță „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a respins amenințările lui Medvedev.
Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat că, oricum, Rusia a păstrat întotdeauna arme nucleare în Kaliningrad.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia amenința cu „cele mai nedorite consecințe” dacă Suedia și Finlanda aderă la NATO.
Vice-ministrul rus de externe, Alexander Grushko, s-a alăturat avertismentelor Rusiei potrivit cărora aceasta va lua măsuri de securitate, dacă Suedia și Finlanda vor opta să adere la NATO.
Grushko a declarat că aderarea acestor țări la alianța militară va duce la „cele mai nedorite consecințe”. (Reuters)
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi, într-o convorbire cu jurnaliștii, că Ministerul rus al Apărării primește instrucțiuni de la președintele rus Vladimir Putin să prezinte propuneri privind consolidarea forțelor în apropierea granițelor Rusiei cu țările NATO.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a răspuns la retorica amenințătoare a Rusiei, cu privire la posibila extindere a NATO, spunând că „Suedia și Finlanda sunt libere să își aleagă viitorul fără interferențe – Marea Britanie va sprijini orice vor decide”.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Consilierul prezidențial al Ucrainei, Mihailo Podoliak, care a făcut parte din echipa de negocieri la discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia, a vorbit la televiziunea din Ucraina despre una dintre piedicile în calea discuțiilor – numărul de țări care ar acționa ca securitate. garanți.
Potrivit Reuters, a spus că Ucraina dorește ca cât mai multe țări să acționeze ca garanți de securitate, dar Rusia nu dorește ca numărul lor să crească.
Rusia a indicat anterior că Belarus ar trebui să fie una dintre țările care garantează securitatea, în timp ce Turcia s-a oferit în mod repetat să joace un rol de mediere între vecinii săi de la Marea Neagră.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Kremlinul a precizat că condiția necesara pentru o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski este un document care trebuie pregătit pentru a fi semnat de cei doi lideri.
În briefingul său de presă zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că președintele rus ar fi refuzat să se întâlnească cu omologul său ucrainean.
„Președintele nu a refuzat niciodată o astfel de întâlnire, dar ar trebui să fie pregătite condițiile adecvate pentru aceasta, și anume textul documentului”.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Turcia lucrează în continuare la organizarea unei întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că condiția pentru o întâlnire între președinții rus și ucrainean este un document pregătit pentru a fi semnat de cei doi lideri.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ruși au afirmat joi că forțele ucrainene au efectuat atacuri transfrontaliere pe teritoriul rusesc, iar o agenție guvernamentală ucraineană a spus că afirmațiile au fost făcute pentru a alimenta „sentimentul anti-ucrainean”.
Satul Spodaryushino, în apropiere de granița cu Ucraina, a fost bombardat de Ucraina, a declarat Vyacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod din Rusia, într-un comunicat la Telegram.
El a precizat că nu s-au înregistrat victime sau distrugeri de clădiri rezidențiale, dar a adăugat că locuitorii din două sate, Bezymeno și Spodaryushino, au fost evacuați. Mai târziu în cursul zilei, Gladkov a declarat într-o declarație separată că a avut loc „un bombardament din partea ucraineană” asupra satului Zhuravlyovka, tot în regiunea Belgorod, adăugând că au fost avariate clădiri rezidențiale și facilități sociale, dar nu a existat nicio informație cu privire la victime.
Presupusele atacuri vin la câteva zile după ce Rusia a acuzat Ucraina că a organizat un atac cu elicopterul asupra unui depozit de combustibil din regiunea Belgorod. Ministerul ucrainean al Apărării nu a confirmat și nici nu a infirmat atacul.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia susține că Ucraina a tras cu mortiere asupra unui avanpost rusesc de frontieră, anunța Kyiv Independent.
Serviciul de securitate al Rusiei a declarat la 14 aprilie că un avanpost de frontieră din regiunea Briansk „a fost atacat cu mortiere din Ucraina”. Autoritățile ucrainene nu au comentat incidentul.
Comitetul de Investigații, cel mai important organism de aplicare a legii din Rusia, a emis joi o declarație în care a anunțat că lansează o anchetă privind un presupus atac în regiunea Briansk de către elicoptere ucrainene.
„La 14 aprilie 2022, folosind două elicoptere de luptă echipate cu armament ofensiv greu, militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei au intrat ilegal în spațiul aerian al Federației Ruse. Deplasându-se la altitudine joasă, aceștia au efectuat cel puțin 6 atacuri aeriene asupra clădirilor rezidențiale din satul Klimovo, districtul Klimovsky, regiunea Briansk”, se arată în declarație.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernatorul regiunii ucrainene Harkov a declarat că patru civili au fost uciși și 10 răniți în timpul bombardamentelor rusești de joi asupra orașului.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ucrainene susțin că au sabotat un pod în timp ce un convoi militar rusesc îl traversa spre Izium, în regiunea Harkov, distrugând convoiul.
Serviciul de știri 5 Kanal din Ucraina oferă detalii despre afirmațiile ucrainenilor precum că au sabotat un pod în timp ce un convoi militar rusesc îl traversa. Aceștia relatează că forțele armate ucrainene au oprit înaintarea echipamentelor militare spre Izium, un oraș din estul Ucrainei.
O declarație militară postată pe Facebook a descris ambuscada: „După ce au stabilit traseul coloanei inamice, operatorii SSO din Ucraina au cercetat instalația care era cea mai potrivită pentru o ambuscadă. Era vorba de un pod aflat pe traseul echipamentului inamic. Apoi – o muncă profesională minuțioasă: determinarea locației încărcăturilor, calcularea cantității necesare de echivalent TNT. explozibili la un loc desemnat, operatorii SSO din Ucraina așteptau inamicul, care, fără să bănuiască, a mers să întâlnească moartea”.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Comisia de investigație a Rusiei a declarat că forțele ucrainene au efectuat cel puțin șase lovituri aeriene cu elicopterul împotriva satului Klimovo din regiunea rusă Bryansk, rănind șapte persoane.
Guvernatorul regiunii Bryansk a declarat mai devreme că două clădiri rezidențiale din sat au fost lovite de bombardamente, care se află la nord de regiunea ucraineană Cernihiv.
La începutul acestei luni, Rusia a susținut că Ucraina a trimis elicoptere de atac peste graniță, pentru a lovi o instalație de depozitare a petrolului din regiunea rusă Belgorod, care întinde Harkov în nord-estul Ucrainei. La acea data, Oleksiy Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, a negat responsabilitatea pentru atac.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Administrația președintelui american Joe Biden își extinde schimbul de informații cu Ucraina pentru a permite împărtășirea mai multor informații despre activitățile rusești în estul Ucrainei și Crimeea, deoarece SUA consideră că Rusia își schimbă strategia de a se concentra asupra sudului și estului, potrivit SUA. oficiali și o altă sursă familiarizată cu problema.
Noile orientări, puse în aplicare în ultimele câteva săptămâni, au relaxat regulile pentru partajarea informațiilor, în special în regiunile care erau sub controlul Rusiei înainte de invazia din 2022.
„Odată cu schimbarea eforturilor militare ale Rusiei în sudul și estul Ucrainei, ne-am modificat liniile directoare pentru a oferi operatorilor o claritate suplimentară pentru a permite partajarea informațiilor cu Ucraina pentru a se apăra în ceea ce va fi cu siguranță un spațiu de luptă dinamic”, a declarat un oficial al serviciilor de informații americane pentru CNN.
Oficialul a spus că SUA „au împărtășit și vor continua să împărtășească informații cu ucrainenii pentru a sprijini capacitatea acestora de a se apăra împotriva agresiunii ruse care provine din orice parte din Ucraina”.
Oficialul serviciilor de informații a spus că SUA „împart intens informații oportune” cu ucrainenii, inclusiv în zonele deținute de Rusia înainte de invazia din 2022.
Republicanii din Comisia de Informații a Senatului și-au exprimat în mod public îngrijorarea că administrația Biden nu oferă suficiente informații ucrainenilor, acuzație pe care oficialii americani au negat-o.
„Rămânem profund îngrijorați de faptul că nu se face suficient pentru a împărtăși informații critice care i-ar ajuta pe ucraineni în timp ce forțele ruse se deplasează pentru a asigura teritoriul din sudul și estul țării”, au scris parlamentarii comisiei într-o scrisoare către directorul de informații naționale Avril Haines, luni.
„În timp ce vedem Rusia îndreptându-și atenția către sudul și estul Ucrainei, vă îndemnăm să vă asigurați că agențiile noastre de informații împărtășesc în mod pro-activ informații cu ucrainenii pentru a-i ajuta să protejeze, să apere și să recâștige fiecare centimetru din teritoriul suveran al Ucrainei, care include Crimeea și Donbas”, au scris ei.
De asemenea, Casa Albă a anunțat în această săptămână că va trimite Ucrainei arme suplimentare, muniție și asistență de securitate în valoare de 800 de milioane de dolari.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a invitat joi Germania – într-un editorial publicat în revista Der Spiegel, pe fondul unor divergențe bilaterale între Berlin şi Kiev – să iasă din „somnambulismul” pe care l-a practicat – potrivit lui – de decenii faţă de Rusia, relatează EFE.
„Ucraina şi Europa au nevoie de un leadership german acum, nu peste câțiva ani”, subliniază Kuleba, care consideră că Germania s-a lăsat purtată de „un amestec irațional de sentimente de vinovăție, lăcomie şi frică” faţă de Moscova, situație căreia trebuie să i se pună capăt imediat.
„Dacă cineva mai crede că Putin nu va îndrăzni să pună la încercare articolul 5 al NATO, va trebui să îi explic. Tocmai asta va face, dacă nu își atinge obiectivele în Ucraina”, avertizează el, făcând aluzie la posibilitatea ca președintele rus să atace o ţară a Alianței Nord-Atlantice.
Ministrul de externe ucrainean a elogiat „schimbarea de curs” anunţată de cancelarul german Olaf Scholz, după începerea invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie, într-o aluzie la cotitura Berlinului, care a autorizat furnizări de arme către Ucraina, ceea ce până atunci exclusese.
El a salutat decizia Berlinului de a suspenda licenţa de intrare în exploatare a gazoductului Nord Stream 2, menţionând aici rolul jucat de şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, şi de ministrul german al economiei, Robert Habeck, ambii din Partidul Verzilor.
Cei doi lideri ai Verzilor ceruseră oprirea construcţiei conductei încă de pe vremea când erau în opoziţie, dar Scholz a pus piciorul în prag abia a doua zi după începerea invaziei.
Dar aceasta nu este suficient, insistă Kuleba, în opinia căruia Germania trebuie să „corecteze imediat greşelile trecutului” şi să rupă dependenţa de Moscova, inclusiv printr-un embargo asupra tuturor importurilor de energie rusă.
Şeful diplomației ucrainene apreciază drept pozitiv faptul că președintele ţării, Frank-Walter Steinmeier, a recunoscut „greșelile din trecut” în politica germană.
Editorialul din Der Spiegel, un săptămânal politic de referinţă în Germania, intervine în contextul incidentului stârnit de decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a considera „nedorită” o vizită a lui Steinmeier la Kiev.
Președintele german intenționase să se deplaseze împreună cu omologul său polonez, Andrzej Duda, şi cu liderii ţărilor baltice în capitala Ucrainei, într-o demonstrație de „solidaritate europeana”.
Steinmeier a explicat, la Varșovia, că i s-a spus că prezența sa în acea misiune „nu este dorită”, in timp ce Zelenski a spus ca nu a primit nicio cerere oficiala din partea lui Steinmeier de a vizita Kiev-ul.
Kievul a precizat, totodată, ca ar fi de dorit sa primească o vizită din partea lui Scholz, acesta fiind responsabil, în calitate de șef al executivului, de luarea unor decizii precum aprovizionarea Ucrainei cu arme sau embargoul asupra gazelor rusești.
Steinmeier este identificat cu deceniile de politică de apropiere sau complicitate a Berlinului cu Moscova, printre rezultatele căreia se numără dependenţa actuală de Rusia în plan energetic.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Iryna Vereshchuk, viceprim-ministrul Ucrainei, a anunțat că astăzi vor fi disponibile nouă coridoare umanitare.
Civilii vor trebui să folosească mașini particulare pentru a scăpa din orașul asediat Mariupol. Alte rute de evacuare sunt cele din Berdiansk, Tokmak și Enerhodar, iar cele din estul regiunii Luhansk vor funcționa doar dacă forțele rusești de ocupație își vor opri bombardamentele.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Instanța pune sechestru pe 154 de bunuri deținute de familia lui Medvedciuk, a anunțat Biroul de Investigații de Stat.
Parlamentarul pro-Kremlin Viktor Medvedciuk a fost capturat pe 12 aprilie, după ce în februarie fugise din arest la domiciliu. El este suspectat de trădare.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia deschide dosare penale în cazul presupusei torturi a soldaților săi de către Ucraina.
Comitetul de Investigații al Rusiei a declarat că a deschis dosare penale privind presupusa tortură a militarilor ucraineni asupra omologilor lor ruși.
Comitetul, care investighează infracțiunile majore, a declarat că unii soldați ruși au fost capturați de forțele ucrainene în regiunile Zaporojean și Mikolaiv și reținuți ilegal de serviciile de securitate ucrainene.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, ar fi suferit un atac de cord şi ar fi în stare foarte gravă, anunță un oligarh rus din Israel. 20 de generali ar fi fost arestați
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Viețile a aproximativ 2,7 milioane de persoane cu dizabilități sunt în pericol în Ucraina, a avertizat un comitet al ONU, citând rapoarte potrivit cărora multe dintre acestea sunt blocate sau abandonate în casele lor, în centrele de îngrijire și în orfelinate, fără provizii de bază sau medicamente. Comitetul s-a declarat „profund îngrijorat” de faptul că soarta persoanelor cu dizabilități din Ucraina este „în mare parte necunoscută”.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul ucrainean de externe a făcut apel la Națiunile Unite pentru a facilita întoarcerea copiilor ucraineni care au fost „deportați ilegal” în Rusia. Într-o declarație, ministerul a afirmat că Rusia „s-a implicat în răpirea de copii organizată de stat și în distrugerea viitorului națiunii ucrainene”.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Marile firme de trading intenționează să îşi reducă achizițiile de ţiţei şi combustibili de la companiile petroliere controlate de statul rus, începând din 15 mai, pentru a nu încălca sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană, au declarat surse pentru Reuters
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Vladimir Putin a declarat joi că Moscova va depune eforturi pentru a-și redirecționa energia spre est, pe măsură ce țările europene încearcă să reducă dependența de exporturile rusești, adăugând că Europa nu va putea renunța complet la gazul rusesc imediat.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul irlandez de externe la Kiev: „Irlanda este neutră din punct de vedere militar”, dar „nu suntem neutri în acest război.
Ministrul irlandez de externe, Simon Coveney, s-a aflat astăzi la Kiev, fiind primul ministru de externe din Consiliul de Securitate al ONU care a vizitat Ucraina de la începutul ultimei invazii rusești în această țară, la 24 februarie.
După ce a vizitat zonele din capitală direct afectate de invazie și s-a întâlnit cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, și cu ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, acesta a declarat că uciderea civililor ucraineni de către forțele rusești este probabil să fie o crimă de război.
Vorbind în timpul unei conferințe de presă cu Kuleba, Coveney a declarat că a fost un privilegiu să fie alături de acesta și a spus că a adus un mesaj puternic de solidaritate din partea guvernului și poporului irlandez. PA Media îl citează spunând:
„Încă nu știm câți cetățeni și-au pierdut viața din cauza acestei agresiuni rusești, dar știm că sunt mulți, iar brutalitatea și violența, nu numai împotriva soldaților, ci și a civililor ucraineni, este ceva ce va fi probabil calificat drept crime de război în viitor.
Sunt, de asemenea, conștient în acest moment că Ucraina nu dorește compasiune, ci are nevoie de acțiune și de un sprijin practic puternic pentru a vă apăra și, chiar dacă Irlanda este neutră din punct de vedere militar, permiteți-mi să fiu clar că nu suntem neutri în ceea ce privește acest război și conflict și viitorul țării dumneavoastră”.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Guvernul britanic a impus sancțiuni directorului clubului de fotbal Chelsea, Eugene Tenenbaum, în încercarea de a îngheța active de până la 10 miliarde de lire sterline legate de oligarhul rus Roman Abramovici, proprietarul clubului.
Marea Britanie a declarat că extinde sancțiunile la Tenenbaum și David Davidovici, un alt asociat apropiat al lui Abramovici, deoarece oligarhul a transferat active de miliarde de lire sterline către cei doi în timp ce Rusia invada Ucraina.
Pe 24 februarie, Tenenbaum, director al Chelsea, descris pe site-ul clubului ca fiind unul dintre „cei mai apropiați asociați” ai lui Abramovici, a preluat controlul total al Ervington Investments Limited, care a investit în cel puțin opt firme, inclusiv în Yandex, cel mai important motor de căutare din Rusia.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Franța a anunțat joi că ambasada sa în Ucraina se va întoarce „foarte curând” în capitala Kiev, de la Lviv.
„Această redistribuire va avea loc foarte curând și va permite Franței să își aprofundeze și mai mult sprijinul acordat Ucrainei în toate domeniile pentru a face față războiului declanșat de Rusia la 24 februarie anul trecut”, a precizat Ministerul francez de Externe, într-un comunicat.
Ambasada Franței fusese mutată la începutul lunii martie în orașul Lviv din vestul Ucrainei.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat joi că obiectivul departamentului este ca prezența diplomatică a țării „să fie restabilită în Ucraina de îndată ce va fi sigur și practic să avem diplomați americani pe teren acolo”, dar nu a dat niciun indiciu că acest lucru se va întâmpla în viitorul apropiat.
„Evaluăm și reevaluăm în mod constant siguranța și situația de securitate”, a declarat el în cadrul unei ședințe de informare a departamentului.
Price a precizat că lipsa unei prezențe diplomatice pe teren „nu a împiedicat în niciun fel capacitatea noastră de a ne coordona și de a ne consulta cu partenerii noștri ucraineni”.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia şi-a mutat mai la sud navele pe care le avea desfășurate în nordul Mării Negre, în urma incidentului cu crucișătorul ‘Moskva’, nava amiral a Flotei sale din Marea Neagră, care a fost grav avariată miercuri seara, a declarat joi un înalt oficial de la Pentagon, citat de EFE.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Steagul ucrainean a fost proiectat pe Ambasada Rusiei din Washington, SUA, cu ajutorul unui reflector puternic, in timp ce oficialii ambasadei au încercat sa-l acopere cu o lumina alba.
Părea un joc de-a șoarecele și pisica – o lumină albă care urmărea un steag ucrainean pe pereții exteriori ai Ambasadei Rusiei. Într-o înregistrare video care a fost distribuită online se poate vedea un reflector care proiectează steagul ucrainean pe pereții ambasadei ruse din Washington, SUA.
Comicul situației a fost dat de încercarea ambasadei ruse de a șterge proiecția cu ajutorul unui reflector alb. Deși persoana din spatele reflectorului nu a putut fi văzută, se pare că lumina a fost proiectată de cineva aflat peste drum de ambasadă.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Canada va desfășura până la 150 de militari în Polonia pentru a-i sprijini pe ucrainenii care fug de războiul Rusiei și pentru a aborda criza în creștere a refugiaților, a declarat joi ministrul Apărării Anita Anand.
Majoritatea vor ajuta cu îngrijirea și procesarea imediată a refugiaților ucraineni în centrele de primire din toată Polonia, a spus Anand.
„Oamenii noștri vor oferi sprijin general, servicii spirituale și îngrijire medicală limitată, oferite de personalul forțelor armate canadiene vorbitoare de ucraineană”, a declarat Anand reporterilor.
Membrii Forțelor Armate Canadiene ar sprijini, de asemenea, un grup operativ condus de polonezi pentru asistență umanitară și ar ajuta la reinstalarea refugiaților din Ucraina în Canada.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Importurile rusești au scăzut din cauza războiului din Ucraina, dar veniturile obținute din exporturile de petrol și gaze naturale au compensat cu vârf și îndesat această scădere, scrie Insider
Excedentul de cont curent al Rusiei a atins 58,2 miliarde de dolari în primul trimestru din 2022 – un maxim al ultimelor trei decenii.
Veniturile din exportul de petrol și gaze ale Rusiei au crescut, în timp ce importurile au scăzut pe fondul sancțiunilor ample.
Rusia va câștiga 321 de milioane de dolari din exporturile de energie în 2022 – cu 36% mai mult față de anul precedent, potrivit Bloomberg Economics.
Rusia și-a raportat cel mai mare excedent de cont curent din aproximativ trei decenii, pe măsură ce veniturile din exporturile de petrol și gaze ale țării au crescut, arată înregistrările Bloomberg. Creșterea exporturilor de petrol și gaze a survenit pe măsură ce importurile au scăzut pe fondul sancțiunilor ample asupra războiului din Ucraina.
Surplusul de cont curent al Rusiei a atins 58,2 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an, a anunțat luni banca centrală a țării. Acesta a fost mai mult decât dublu față de 22,5 miliarde de dolari înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. Excedentul de cont curent este un indicator cheie al fluxurilor comerciale și de investiții, iar comerțul este o componentă importantă a măsurii.
Rusia este o putere energetică, așa că, chiar și pe fondul sancțiunilor și boicoturilor, țara va strânge în continuare aproape 321 de milioane de dolari din exporturile sale de energie în 2022 — cu 36% mai mult decât în 2021, a estimat Bloomberg Economics în aprilie. Asta pentru că prețurile petrolului au urcat la maxime din ultimii 14 ani în acest an, pe fondul temerilor de perturbări comerciale din cauza daunelor infrastructurii și a sancțiunilor împotriva Rusiei.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Batalionul Pohonia – un grup de mai puțin de 30 de exilați belaruși care trăiesc în principal în Polonia și în alte țări din Europa – speră să se alăture sutelor lor de compatrioți deja implicați în lupta pentru eliberarea Ucrainei.
Luptătorii voluntari aspiranți spun că, pentru a elibera Belarusul de sub stăpânirea președintelui rus Vladimir Putin, acesta trebuie mai întâi să fie învins în Ucraina. Membrii grupului, ale căror vârste variază între 19 și 60 de ani, au ca arme replici de Kalașnikov si aproape niciunul nu are experiență de luptă.
Majoritatea membrilor au fost forțați să își părăsească țara în 2020, când președintele belarus Alexander Lukașenko – aliat al lui Putin, susținut de Kremlin – a reprimat o mișcare de protest în masă, după ce și-a revendicat victoria în urma unor alegeri contestate pe scară largă, care au fost marcate de fraude.
„Dacă Ucraina pierde acest război, Belarusul va avea zero șanse de a se elibera”, a declarat disidentul Vadim Prokopiev, care conduce grupul.
„Dacă Ucraina câștigă acest război, înseamnă că mâinile lui Putin sunt prea ocupate și el este prea slăbit și nu-l va mai susține pe Lukașenko cu resurse”.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite a avertizat că lumea se află în pragul unei „furtuni perfecte”, în condițiile în care războiul din Ucraina exacerbează o economie mondială deja în dificultate.
Într-un comunicat de presă de miercuri, ONU a declarat că războiul ar putea duce la o „criză tridimensională” în domeniul alimentar, energetic și financiar – domenii care au fost deja afectate puternic de Covid-19 și de schimbările climatice.
„Ne confruntăm acum cu o furtună perfectă care amenință să devasteze economiile țărilor în curs de dezvoltare”, a declarat secretarul general António Guterres.
„Oamenii din Ucraina nu pot suporta violența care le este impusă. Iar cei mai vulnerabili oameni de pe glob, nu pot deveni victime colaterale într-un alt dezastru pentru care nu poartă nicio responsabilitate”, a mai spus el.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Nava de război rusă avariată Moskva s-a scufundat.
Ministerul rus al Apărării a dat publicității o declarație prin care anunță că nava de croazieră cu rachete Moskva s-a scufundat în Marea Neagră, în largul sudului Ucrainei. Nava a suferit avarii semnificative și se crede că se îndrepta spre Sevastopol, Crimeea, înainte de a sucomba, dar încă nu s-a clarificat oficial dacă a fost lovită de armament ucrainean.
Rusia susține că de vină ar fi fost un incendiu la bord și apoi „condițiile de mare furtunoase” în timp ce nava era remorcată în port.
„În timpul remorcării crucișătorului Moskva până la portul de destinație, nava și-a pierdut stabilitatea din cauza avariilor la fuselaj primite în timpul unui incendiu de la detonarea muniției. În condițiile unei mări furtunoase, nava s-a scufundat”, se arată în comunicat, potrivit TASS.
Rusia are doar trei din această clasă emblematică de nave de război, care au echipaje de aproape 500 de marinari, iar pierderea Moskvei este o lovitură mare. Fostul director al CIA David Petraeus a descris recunoașterea Rusiei drept un „moment rar al adevărului… Sunt surprins că au recunoscut-o”, a spus el pentru BBC.
Scufundarea crucișătorului rus Moskva în Marea Neagră vine la câteva zile după ce Ucraina a emis un timbru care imortalizează celebrul schimb de replici de pe Insula Șerpilor între forțele ruse și ucrainene.
Un consilier prezidențial ucrainean a confirmat joi că Moskva a fost una dintre navele implicate în schimbul din februarie.
Insula a fost lovită de raiduri de rachete rusești după ce apărătorii ucraineni au răspuns la amenințarea de invazie rusă cu aceste cuvinte: „Navă de război rusă, du-te dracului
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a spus că modul în care saga navei Moskva „s-a desfășurat este o lovitură mare pentru Rusia”.
Oficialii americani au spus că încă nu este clar ce a provocat explozia de la bord. Dar Sullivan a precizat că a forțat Kremlinul să aleagă între două povești. „O poveste este că a fost doar incompetență, iar cealaltă este că au fost atacați. Și nici una nu reprezintă un rezultat deosebit de bun pentru ei”, a spus Sullivan la Economic Club of Washington, DC.
„Numai pierderea unui submarin cu rachete balistice sau a lui Kutznetsov [portavionul singuratic al Rusiei] ar aduce o lovitură mai gravă moralului Rusiei și reputației marinei în ochii publicul rus”, a declarat Carl Schuster, fostul director de operațiuni la Pacificul SUA. Centrul Comun de Informații al Comandamentului.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Oficialii ucraineni susțin că locotenent-colonelul Denis Mejuev, comandantul Regimentului 1 de pușcași motorizați al Rusiei (Divizia 2 de pușcași motorizați Tamanskaia a Gărzii), a fost ucis în Ucraina.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Verkhovna Rada, parlamentul ucrainean, a adoptat joi o rezoluție prin care declară că acțiunile forțelor rusești în țară sunt un „genocid”, a anunțat forul legislativ într-un mesaj postat pe Twitter.
„Este clar acum că acțiunile comise de forțele armate ale Federației Ruse nu se rezumă doar la o crimă de agresiune, ci vizează și distrugerea sistematică și consecventă a națiunii ucrainene, a identității sale distincte și privarea națiunii ucrainene de dreptul său la dezvoltare independentă. Acest lucru necesită recunoașterea imediată a acțiunilor comise de forțele armate ale Federației Ruse în timpul celei mai recente faze a agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, ca genocid al națiunii ucrainene”, se arată într-o notă explicativă postată pe site-ul Verkhovna Rada.
Declarația de pe Twitter a enumerat atrocitățile în masă, uciderea intenționată a civililor și transferul forțat al copiilor pe teritoriul rusesc, ca fiind unele dintre acțiunile forțelor rusești care echivalează cu un genocid.
La începutul acestei săptămâni, președintele american Joe Biden, a calificat atrocitățile în curs de desfășurare în Ucraina drept un „genocid”, dar a adăugat că remarca sa nu a fost o evaluare juridică.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Moody’s Investors Service a declarat că Rusia „poate fi considerată în incapacitate de plată” dacă nu reușește să plătească obligațiunile în dolari americani până la 4 mai.
Rusia a plătit două obligațiuni în ruble luna aceasta, după ce sancțiunile au izolat țara de sistemele financiare globale, iar SUA au interzis Moscovei să efectueze plăți ale datoriilor folosind dolarii deținuți în bănci americane.
Dar plata în ruble „reprezintă o schimbare a termenilor de plată” și poate fi considerată o incapacitate de plată, potrivit Moody’s.
S&P Global Ratings a declarat, de asemenea, Rusia în incapacitate de plată din cauza incapacității sale de a plăti obligațiunile în dolari americani.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În cea mai recentă actualizare, personalul general al Forțelor Armate ucrainene spune că pregătirile rusești continuă în est pentru o operațiune ofensivă, cu comandă și control, precum și aviație fiind adăugate la forța de adunare.
Acesta spune că Rusia antrenează unități suplimentare din Districtul său Militar de Sud „pentru a conduce ostilități” în Ucraina și susține că Rusia plănuiește o mobilizare suplimentară la nivel național.
„Inamicul continuă să lanseze atacuri cu rachete și bombă asupra infrastructurii și zonelor rezidențiale ale orașelor și satelor”, spune statul major.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Statul Major al armatei ucrainene a ridicat joi la 19.900 numărul soldaților ruși morți, răniţi sau luați prizonieri de când a început invazia rusă pe 24 februarie, relatează agenţia EFE.
Evaluarea este aproximativă, scrie Statul Major ucrainean pe Facebook, menționând că nu dispune de date solide despre regiunile din estul Ucrainei aflate sub controlul trupelor ruse.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un dosar penal a fost deschis împotriva unui jurnalist siberian, al cărui site de știri a publicat conținut critic față de invadarea Ucrainei de către Rusia, a informat joi presa rusă.
Mikhail Afanasyev, redactor-șef al revistei Novy Fokus din regiunea rusă Khakassia, a fost arestat miercuri de forțele de securitate din cauza raportării site-ului despre 11 polițiști care ar fi refuzat desfășurarea în Ucraina.
Afanasyev a fost acuzat joi de diseminarea de „informații false în mod deliberat” despre forțele armate ruse, o infracțiune care este pasibilă de o pedeapsă maximă de 10 ani de închisoare în conformitate cu o lege adoptată luna trecută.
Acuzațiile au fost formulate în contextul unei represiuni fără precedent împotriva presei independente și a disidenței împotriva războiului. Luna trecută, parlamentul rus a adoptat o lege care impune o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani pentru răspândirea intenționată de știri „false” despre armată.
Afanasyev a publicat numeroase investigații asupra unor chestiuni sensibile din Khakassia, cum ar fi crima organizată și presupusele abuzuri de putere de către oficialii locali.
În 2009, el a fost acuzat de calomnie după ce a publicat articole care criticau răspunsul guvernului rus la o explozie la cea mai mare hidrocentrală a țării în acel an. Și în 2016, se pare că s-a confruntat cu amenințări cu moartea din partea unei bande criminale care activează în regiunea Krasnoyarsk din Siberia, după ce a detaliat activitățile ilegale ale grupului și legăturile suspectate cu poliția locală.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un legislator rus și doi consilieri au promovat o campanie de propagandă secretă menită să câștige sprijinul guvernului american pentru agenda de politică externă a Rusiei, inclusiv pentru acțiunile împotriva Ucrainei, potrivit unui rechizitoriu al Departamentului de Justiție consultat de Associated Press.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat pentru CNN că poate fi dificil să se garanteze că justiția va fi făcută după război, având în vedere că Rusia și-a retras semnătura din statutul CPI.
„Nu putem fi naivi în privința lucrurilor. Trebuie să fim realiști”, a spus Khan. „Dar mai întâi de toate, colectați dovezile, păstrați-le, analizați-le și luați determinări pe baza a ceea ce arată. Și acele determinări pot fi verificate de judecători”.
14 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Ucrainei, Zelenski, a lăudat curajul și hotărârea poporului său în cea de-a 50-a zi de război, calificând invazia Rusiei drept „absurdă” și „sinucigașă” în ultimul său discurs național. „Am rezistat deja 50 de zile. 50 de zile de invazie rusă, deși ocupanții ne-au dat maximum cinci”, a spus el.
14 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina a lăsat în urmă 50 de zile de când Rusia a lansat un război împotriva țării.
Cel puțin 1.964 de civili au fost uciși și 2.613 au fost răniți în Ucraina de la începutul războiului din 24 februarie, potrivit estimărilor ONU, cifra reală fiind de temut să fie mult mai mare.
Peste 4,73 de milioane de ucraineni au fugit în alte țări, cu peste 7 milioane de persoane strămutate în interior, a declarat agenția ONU pentru refugiați.
14 aprilie 2022 | 
Candidata extremei drepte la alegerile prezidențiale din Franța, Marine Le Pen, a respins joi criticile contracandidatului ei, preşedintele în exercițiu Emmanuel Macron, care a acuzat-o de „autoritarism” şi opinii extremiste, în pofida faptului că Le Pen afişează o imagine mai soft în actuala campanie electorală, informează Reuters.
„Aceasta (critică) mă face să zâmbesc, pentru că noi nu am avut niciodată până acum un preşedinte care să fi dat mai multe semne de extremism ca Emmanuel Macron”, a spus Le Pen la postul France 2, invocând acțiunile poliției împotriva demonstrațiilor politice, printre care mișcarea vestelor galbene.
14 aprilie 2022 | Elon Musk, un utilizator frecvent al Twitter, cu 80 de milioane de urmăritori, a făcut joi o „ultimă” ofertă de preluare a tuturor acțiunilor Twitter, despre care a spus că trebuie să fie transformată într-o companie privată care să promoveze libera exprimare. „Dacă (oferta) nu va fi acceptată, voi fi nevoit să îmi regândesc poziția de acționar”, a scris Elon Musk, într-o scrisoare trimisă președintelui Twitter, Bret Taylor.
14 aprilie 2022 | Musk spune că „ticăloșii” de la SEC din SUA au forțat o înțelegere privind tweet-urile Tesla
Directorul general al Tesla Inc. (TSLA.O), Elon Musk, și-a intensificat joi criticile la adresa autorității americane de reglementare a valorilor mobiliare, numindu-i „ticăloși” pe oficialii Comisiei pentru Valori Mobiliare și Bursă (Securities and Exchange Commission) pentru că au formulat acuzații de fraudă împotriva sa în legătură cu tweet-urile sale din 2018 privind privatizarea companiei.
În ziua în care a devenit o știre importantă prezentarea unei oferte de preluare în numerar în valoare de 43 de miliarde de dolari pentru compania de social media Twitter Inc (TWTR.N), Musk și-a exprimat nemulțumirile față de SEC, în timpul discursurilor de la Conferința TED din Vancouver.
Musk, cea mai bogată persoană din lume, potrivit unui bilanț Forbes, a declarat că finanțarea pentru a-şi lua compania de mașini electrice în privat a fost de fapt asigurată în momentul în care şi-a postat tweet-urile, dar agenția „a urmărit totuși ancheta publică activă”.
„Așa că am fost forțat să cedez SEC în mod ilegal. Nenorociții ăia”, a spus Musk audienței.
14 aprilie 2022 | 
Oferta directorului Tesla, Elon Musk, pentru preluarea Twitter a generat speculații că acesta ar putea restabili contul lui Donald Trump, dacă va reuşi să achiziționeze platforma de social media. Fostul lider de la Casa Albă a spus însă că „probabil” nu se va întoarce pe Twitter, relatează joi agenția Reuters.
Într-un interviu acordat Americano Media miercuri, înainte de anunțul lui Musk, Trump a afirmat că „probabil” nu ar fi „deloc interesat” să se întoarcă pe platforma unde avea aproape 90 de milioane de urmăritori.
„Știți, Twitter a devenit foarte plictisitor. Au lăsat să plece multe voci bune… multe voci conservatoare”, a comentat Trump.
Donald Trump a fost suspendat permanent de pe Twitter in urma asaltului de la Capitoliu al susținătorilor săi din 6 ianuarie 2021, după victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Platforma a invocat atunci un risc de „noi incitări la violenţă”.
Decizia Twitter a fost criticată de Partidul Republican al lui Trump, dar şi de alte voci, fiind calificată drept o tentativă de a reduce la tăcere vocile conservatoare şi drept un atac la adresa liberei exprimări.
Ulterior, Donald Trump și-a lansat propria platformă de social media, Truth Social, care a fost însă marcată de probleme tehnice.
14 aprilie 2022 | Un juriu a condamnat un bărbat din Ohio care a susținut că a urmat ordinele fostului președinte Trump, atunci când a jefuit obiecte din Capitoliul SUA în timpul revoltei din 6 ianuarie 2021
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.