| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 41 | ZIUA 406 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- România: Ziua Automobilistului
- În calendarul creștin-ortodox: Sf. Mc. Claudie, Diodor, Nichifor, Serapion, Teodul și Agatopod
- În calendarul romano-catolic: Sf. Vincențiu Ferrer, preot (1350-1419)
5 aprilie 1772 | Exploratorul olandez, Jacob Roggeveen, descoperă o insulă în Oceanul Pacific, pe care băștinașii o numeau Rapa Nui
Descoperitorul o va boteza Paasch Eyland (Insula Paștelui).
5 aprilie 1792 | 
SUA: Președintele american, George Washington, își exercită autoritatea de veto asupra unui proiect de lege
A fost prima dată când această putere este utilizată în Statele Unite ale Americii.
5 aprilie 1874 | Austria, Viena: premiera operetei Liliacul, de Johann Strauss (fiul)
5 aprilie 1877 | Compozitorul francez Charles Gounod a creat opera Cinq-Mars
5 aprilie 1904 | București: a luat ființă Automobil Club Regal; în prezent Automobil Club Român ACR.
5 aprilie 1917 | 
La 5 (18) aprilie, ziarele Dyen nr. 25 și Rech nr. 78 publică parțial, în limba rusă, comunicatul oficial despre „Călătoria revoluționarilor ruși prin Germania„.
Comunicatul a fost republicat, la 14 aprilie 1917, în ziarul suedez Politiken, nr. 85.
Comunicatul a fost înmânat de Lenin comitetului de redacție al ziarului suedez social-democrat de stânga Politiken și, prin intermediul acestuia, reprezentanților presei și publicului, la sosirea sa la Stockholm, la 31 martie (13 aprilie).
5 aprilie 1924 | Ordonanță militară prin care se interzice activitatea Partidului Comunist Român
5 aprilie 1934 | Este înființată legația României de la Buenos Aires
5 aprilie 1947 | România: este înființat Ministerul Industriei şi Comerțului
Înființarea s-a produs prin reorganizarea şi contopirea Ministerului Economiei Naționale, a Subsecretariatului Aprovizionării, a Comisariatului Prețurilor, a Comisariatului pentru Comerț Exterior şi a Subsecretariatului Industriei de Stat.
5 aprilie 1948 | În avanscena Blocadei Berlinului, ziarul Scânteia publică un articol preluat de la agenția de presă TASS, relatând cum autoritățile sovietice protejează, de fapt, economia berlineză de măsurile „iresponsabile” ale anglo-americanilor.
”Comandamentul sovietic a dat instrucțiuni parchetului din Berlin să ia măsuri imediate pentru a pune capăt acestor acțiunii legale ale industriașilor și speculanților, care amenință economia berlineză. Din partea sa comandamentul sovietic a luat măsurile necesare împotriva transporturilor clandestine de bunuri din Berlin spre zonele apusene. Dacă parchetul va continua să păstreze o atitudine faţă de aceste jafuri, comandamentul sovietic va fi obligat să ia măsuri și mai drastice.”
5 aprilie 1951 | Ethel și Julius Rosenberg sunt condamnați la moarte pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, după ce au dezvăluit rușilor secrete cu privire la armele atomice.
5 aprilie 1951 | România: are loc cea de-a 10-a sesiune a Marii Adunări Naționale, în cadrul căreia s-a luat în discuţie proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1951
5 aprilie 1955 | 
După 50 de ani de activitate, Sir Winston Leonard Spencer Churchill se retrage din viața politică
Pentru operele sale, în special pentru Al doilea război mondial (în șase volume), i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură în 1953, când primește titlul de lord. Printr-o hotărâre a Congresului va deveni, în 1963, cetățean de onoare al SUA.
5 aprilie 1964 | A intrat în funcțiune primul tren fără conductor, folosit la metroul din Londra.
5 aprilie 1967 | Stabilirea de relații diplomatice între România și Canada.
5 aprilie 1973 | La clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureș, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operație pe cord deschis din România.
5 aprilie 1976 | În China are loc Incidentul Tiananmen când mulțimea strânsă în Piața Tiananmen solicită eliberarea lui Deng Xiaoping, simbolul și speranța reformării societății chineze.
5 aprilie 1983 | Franța, Paris: Scandal diplomatic – 40 de diplomați sovietici acuzați de spionaj, sunt expulzați din Franța
5 aprilie 1989 | Polonia: se încheie compromisul dintre guvern și reprezentanții opoziției, prin care se prevede crearea unei a doua Camere a Parlamentului – Senatul, instituirea postului de președinte al republicii și organizarea de alegeri libere
5 aprilie 1991 | Vizita președintelui Ion Iliescu în Rusia, alături de Adrian Năstase; întâlnirea cu președintele Federației Ruse, Boris Eltin.
In 1991, regimul „emanat” Iliescu, își vedea salvarea in menținerea influentei Uniunii Sovietice in fostul lagăr socialist, iar condiția ca Romania sã orbiteze in jurul Kremlinului era încheierea unui nou tratat politic cu URSS.
Tratatul a fost parafat de Adrian Năstase la Moscova, pe 22 martie 1991, iar președinții Iliescu si Gorbaciov l-au semnat la 5 aprilie 1991, tot la Moscova. Tratatul nu a fost însă ratificat de parlament, iar Petre Roman, pe atunci prim-ministru, susține ca s-a opus acestui act.
Aportul României la menținerea URSS a fost si politica antiunionista a guvernului de la București, in problema Basarabiei. Moscova ar fi trebuit, totodată, sa propună “noi inițiative cu caracter strategic” care sa înlocuiască organizația politico-militară a Tratatului de la Varșovia si a CAER.
Mihail Gorbaciov avea însă si alte priorități, fiind prins într-o disputa politica de proporții cu Boris Elțin.
5 aprilie 1992 | Peru: lovitura de stat a președintelui Alberto Fujimori, care suspendă garanțiile constituționale
5 aprilie 1994 | Vizita președintelui Serbiei, Slobodan Miloșevici, la București
5 aprilie 1997 | S-a înființat, în cadrul Societății Române de Radiodifuziune, Canalul România Muzical
5 aprilie 1999 | Raid al NATO, vizând cazărmile din localitatea minieră Aleksinaci (200 km la sud de Belgrad)
17 civili au fost uciși din cauza unei bombe de 250 kg, ghidată prin laser, abătută asupra unei zone rezidențiale.
La 6 aprilie, Pentagonul admite că bomba, lansată de un avion american, și-a ratat, se pare, ținta.
5 aprilie 2000 | Yoshiro Mori, 62 de ani, este ales premier al Japoniei, ca succesor al lui Keizo Obuchi, aflat în comă
5 aprilie 2001 | Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, este ales președinte al țării
5 aprilie 2004 | Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii începe o vizită de stat în Franța, pentru a celebra cea de-a 100 aniversare a „înțelegerii prietenești”
5 aprilie 2006 | Ionel Haiduc este ales noul președinte al Academiei Române
El îl înlocuiește pe Eugen Simion, care a condus această instituție timp de două mandate. Va fi instalat în funcție în 20 aprilie.
5 aprilie 2009 | Alegeri parlamentare în Republica Moldova câștigate de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) cu 49,48% din voturile exprimate. Partidul Liberal (PL) obține 13,13%.
5 aprilie 2021 | 
Vladimir Putin semnează legea care îi va permite să candideze la președinție de încă două ori, ceea ce ar putea să-l mențină în funcție până în 2036.
Președintele rus a semnat luni legea, punând capăt unui proces de un an de zile de „resetare” a mandatelor sale prezidențiale prin rescrierea constituției printr-un proces asemănător unui referendum pe care criticii săi l-au numit o preluare grosolană a puterii.
Putin este cel mai puternic politician din Rusia de când a preluat președinția în 2000, după demisia predecesorului său, Boris Elțîn.
Dacă va rămâne la putere până în 2036, mandatul său îl va depăși chiar și pe cel al lui Iosif Stalin, care a condus Uniunea Sovietică timp de 29 de ani, ceea ce îl va face pe Putin cel mai longeviv lider de la Imperiul Rus.
Oficial, noua lege limitează cetățenii ruși la două mandate prezidențiale în timpul vieții lor, interzicând genul de alternanță între președinție și rolul de prim-ministru pe care Putin l-a folosit la începutul carierei sale.
Însă legea nu ia în considerare în mod specific mandatele îndeplinite până la intrarea sa în vigoare, ceea ce înseamnă că ultimele patru mandate ale lui Putin (inclusiv cel actual) nu se iau în considerare și că acesta poate îndeplini încă două.
Rușii spun că Putin și-a „redus la zero” mandatele.
Mandatele prezidențiale au fost, de asemenea, prelungite la șase ani. Actualul mandat al lui Putin va expira în 2024.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Zelenski spune că este posibil să nu existe nicio întâlnire cu Putin
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit la televiziunea ucraineană, într-un discurs adresat poporului. El a declarat ca este posibil să nu aibă loc nicio întâlnire cu el și cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.
„Întrebarea nu este dacă vor exista negocieri, ci cât de puternic ești la masa negocierilor. Ucraina va căuta posibilii criminali de război, iar procurorii din alte țări se vor ocupa de ei”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Cadavrele a 5 civili au fost găsite pe jumătate îngropate în Motyzhyn, potrivit autorităților
Cadavrele a cinci civili au fost găsite cu mâinile legate în satul Motyzhyn, la vest de Kiev, inclusiv cele ale primarului, soțului și fiului acesteia, au declarat autoritățile ucrainene.
Poliția le-a arătat jurnaliștilor de la Agenția France-Presse patru cadavre, inclusiv cel al primarului, pe jumătate îngropate într-un mormânt într-o pădure de pini care se învecinează cu casa sa din Motyzhyn.
Un al cincilea cadavru a fost găsit într-o fântână mică din grădină.
Se pare că morții, inclusiv doi bărbați care nu fac parte din familia primarului, aveau mâinile legate la spate.
Primarul, Olga Sukhenko, în vârstă de 50 de ani, soțul ei și fiul lor au fost răpiți de trupele rusești la 24 martie, a declarat poliția.
Locuitorii au declarat că primarul și soțul ei au refuzat să colaboreze cu forțele rusești invadatoare.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Forțele ruse au lansat marți atacuri cu rachete în vestul și nord-estul Ucrainei, lovind ceea ce purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a descris ca fiind instalații militare.
Într-o declarație, Konașenkov a declarat că Rusia a lansat rachete de precizie lansate din aer asupra unor ținte din apropierea localităților Zolochiv, în vestul regiunii Lviv, și Chuhuiv, în nord-estul regiunii Harkov.
El a afirmat că loviturile au distrus un post de comandă al unei unități de apărare teritorială, o instalație de depozitare a combustibilului și o fabrică de reparații de vehicule blindate.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Armata rusă a declarat astăzi că a doborât două elicoptere ucrainene care evacuau liderii batalionului naționalist din Mariupol, relatează AFP.
Armata rusă a declarat marți că a doborât două elicoptere ucrainene care încercau să evacueze liderii unui batalion naționalist care apără portul Mariupol, aflat în conflict.
„În această dimineață, 5 aprilie, în jurul Mariupol, o nouă tentativă a regimului de la Kiev de a evacua liderii batalionului naționalist Azov a fost avortată. Două elicoptere ucrainene Mi-8, care încercau să ajungă în oraș dinspre mare, au fost doborâte de sistemele antiaeriene portabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Konașenkov.
El a precizat că Moscova a propus marți dimineață ca luptătorii ucraineni să depună armele și să părăsească orașul „pe o rută convenită” către teritoriul aflat sub controlul Kievului.
El a spus că armata ucraineană a „ignorat” propunerea.
„Din moment ce Kievul nu este interesat să salveze viețile soldaților săi, Mariupol va fi eliberat de naționaliști”, a declarat Konașenkov.
Săptămâna trecută, el a declarat că armata rusă a doborât un elicopter ucrainean deasupra Mării Azov, care venise să evacueze comandanții batalionului Azov, care apără cu înverșunare Mariupol de săptămâni întregi.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina susține că Rusia își regrupează trupele și se pregătește pentru o ofensivă în estul regiunii Donbas.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat marți că eforturile Ucrainei de a respinge trupele rusești din Mariupol se confruntă cu dificultăți.
Într-un interviu televizat acordat presei locale, Zelenski a declarat că situația militară din orașul-port din sudul țării este „foarte dificilă”.
Potrivit Reuters, el a mai spus că Turcia a propus un plan pentru a ajuta la evacuarea răniților și a cadavrelor din oraș, dar a avertizat că inițiativa depinde de voința președintelui rus Vladimir Putin.
Zelenski a mai spus că premierul Ungariei, Viktor Orbán, va trebui să aleagă între Moscova și „cealaltă lume” și că acesta se teme de influența rusă.
La sfârșitul săptămânii, Orbán l-a adăugat pe Zelenski pe lista sa de adversarilor săi, în urma celei de-a patra victorii consecutive în alegerile din Ungaria.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un atac rusesc a lovit un rezervor de acid azotic în Rubizhne, potrivit Ucrainei.
O lovitură rusă a lovit un rezervor de acid azotic în orașul Rubizhne din estul Ucrainei, provocând un nor de fum toxic care a acoperit zona, potrivit oficialilor ucraineni. Oamenii au fost instruiți să rămână în casă.
Verkhovna Rada a Ucrainei – Parlamentul ucrainean, a scris azi pe contul de Twitter: „Acidul azotic este foarte periculos dacă este inhalat, înghițit sau dacă intră în contact cu pielea.
Consecințele acestui incident sunt similare cu cele ale utilizării armelor chimice sau biologice!”
Atacul survine în contextul în care armata rusă a declarat că își mută atenția asupra regiunii Donbas din estul țării, în urma retragerii forțelor sale din jurul Kievului și din nordul Ucrainei.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: O navă civilă s-a scufundat la Mariupol, în urma unui bombardament rusesc, potrivit Ucrainei
Ministerul ucrainean de Interne a declarat că o navă civilă se scufundă în portul orașului asediat Mariupol după ce a fost lovită în timpul „bombardamentelor de pe mare” ale forțelor ruse, provocând un incendiu în sala motoarelor.
Nava, care arbora pavilionul Republicii Dominicane, era acostată în port când a fost lovită, a precizat ministerul într-o postare pe Telegram cu o imagine a cargoului. Echipajul a fost salvat, inclusiv un membru al echipajului rănit, a precizat ministerul, fără a oferi detalii despre naționalitățile membrilor echipajului.
Potrivit ministerului, căpitanul a trimis un semnal SOS atunci când a fost atacat: „Atenție! Atenție! Nava sub pavilionul Republicii Dominicane a fost distrusă cu brutalitate, totul a fost distrus, puntea de comandă a căpitanului a fost distrusă. Incendiu în sala motoarelor. Există răniți la bord.”
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Nu s-au înregistrat „progrese majore” în negocierile dintre Ucraina și Rusia, iar ororile la care s-a asistat în weekend în orașul ucrainean Bucha nu ajută discuțiile, a declarat marți o sursă de la Palatul Elysee.
„Șocul de la Bucha nu favorizează progresul negocierilor”, a declarat sursa într-un briefing după o convorbire telefonică de o oră între președintele francez Emmanuel Macron și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.
Sursa a adăugat că Zelenski a ținut în continuare să „mențină și să avanseze discuțiile cu rușii”, precum și rolul de mediere al Franței.
Macron a reiterat disponibilitatea țării sale de a contribui la investigarea și documentarea violențelor comise împotriva civililor, potrivit sursei, și l-a întrebat pe Zelenski despre rapoartele privind presupusele violuri comise de soldații ruși împotriva femeilor ucrainene, „ceea ce președintele ucrainean a confirmat”, a adăugat sursa.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marți Occidentul că încearcă să deraieze negocierile dintre Rusia și Ucraina alimentând „isteria” privind presupusele crime de război comise de forțele Moscovei.
Kievul și Occidentul susțin că există dovezi – inclusiv imagini și mărturii ale martorilor colectate de Reuters și de alte organizații media – că Rusia a comis crime de război în orașul ucrainean Bucha.
Moscova neagă acuzațiile pe care le-a numit un „fals monstruos”.
Lavrov a declarat, fără a furniza dovezi, că Moscova crede că acuzațiile au fost sincronizate pentru a distruge procesul de negociere, după ceea ce el a descris ca fiind un progres atunci când reprezentanții ucraineni și ruși s-au întâlnit în Turcia săptămâna trecută.
„O întrebare se ridică: Ce scop are această provocare vădit neadevărată? Suntem îndemnați să credem că este pentru a găsi un pretext pentru a torpila negocierile în curs”.
„Suntem înclinați să credem că motivul este dorința de a găsi un pretext pentru a rupe negocierile care se desfășoară”, a declarat el într-o înregistrare video difuzată de ministerul rus de externe.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: La începutul zilei de astăzi, Dmitri Medvedev a declarat că imaginile de la Bucha reprezintă „falsuri care s-au maturizat în imaginația cinică a propagandei ucrainene” și „născocite pentru sume uriașe de bani”.
Președintele camerei inferioare a parlamentului rus a declarat: „Situația de la Bucha este o provocare menită să discrediteze Rusia. Washingtonul și Bruxelles-ul sunt scenariștii și regizorii, iar la Kiev sunt actorii. Nu există fapte – doar minciuni”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministerul rus al Apărării a prezentat o altă versiune rusă a evenimentelor recente, afirmând că serviciile speciale ucrainene au înscenat presupuse ucideri de civili, în încercarea de a răspândi propagandă prin intermediul presei occidentale.
„Soldații din cadrul Centrului principal de operațiuni psihologice al 72-lea ucrainean au efectuat o altă filmare înscenată a unor civili care ar fi fost uciși de acțiunile violente ale forțelor armate ruse”, a declarat ministerul.
Reuters raportează că acesta a continuat spunând: „Evenimente similare au fost organizate acum de serviciile speciale ucrainene în Sumy, Konotop și în alte orașe”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Imagini din satelit care arată cadavre împrăștiate pe străzile din Bucha au oferit o infirmare a afirmațiilor statului rus potrivit cărora forțele ucrainene au plasat morți în oraș în cadrul unei „provocări înscenate”, după ce forțele rusești se retrăseseră deja.
Pozițiile cadavrelor de pe fotografii, realizate la mijlocul lunii martie, corespund cu cele din imaginile de pe smartphone publicate la începutul lunii aprilie, ceea ce permite ca masacrul să fie datat cu precizie înainte ca forțele rusești să evacueze orașul.
Analiza imaginilor, publicată de New York Times, este cel mai recent exemplu al importanței crescânde a imaginilor din satelit pentru reporterii, cercetătorii și activiștii care încearcă să documenteze evoluția războiului din Ucraina și să adune dovezi ale crimelor de război din regiune.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Danemarca a expulzat 15 presupuși ofițeri de informații ruși, despre care susține că lucrau sub acoperire ca diplomați, a anunțat marți Ministerul danez al Afacerilor Externe.
Ambasadorul Rusiei în Danemarca a fost convocat la Ministerul de Externe de la Copenhaga, unde guvernul a transmis „condamnarea fermă a brutalității Rusiei împotriva civililor ucraineni din Bucha” și „a subliniat că atacurile deliberate împotriva civililor reprezintă o crimă de război”, a precizat acesta. Acestora li s-au acordat 14 zile pentru a părăsi țara.
Ambasada Rusiei în Danemarca a răspuns spunând că „nicio dovadă” nu i-a fost oferită ambasadorului pentru a demonstra că diplomații erau spioni.
„Toți angajații instituțiilor străine rusești din Danemarca respectă cu strictețe prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice în activitățile lor”, a precizat ambasada rusă, într-o declarație.
„Acest pas al părții daneze nu are niciun temei și are ca scop distrugerea în continuare a relațiilor dintre țările noastre. Nu va rămâne fără răspuns.”
Demersul Danemarcei urmează expulzării ofițerilor de informații ruși din alte câteva țări europene, printre care Franța, Germania și Olanda, ca răspuns la războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, ministrul danez de externe, Jeppe Kofod, a declarat în parlament că Danemarca nu dorește să rupă relațiile diplomatice cu Moscova și a precizat că expulzarea nu îl include pe ambasadorul rus sau restul personalului ambasadei din Copenhaga.
„Este vorba doar de expulzarea unor ofițeri de informații”, a spus el, ca răspuns la schimbările dramatice din tabloul de securitate european din ultimele săptămâni.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Italia expulzează 30 de diplomați ruși, invocând motive de „securitate națională”, a declarat marți, la Berlin, ministrul italian de externe, Luigi Di Maio.
Ambasadorul rus a fost convocat mai devreme în cursul zilei și i s-a spus că diplomații care servesc la ambasadă „nu sunt bineveniți”, a declarat Di Maio pentru postul public italian de televiziune Rai.
Decizia „luată de comun acord cu alți parteneri europeni și atlantici” a fost necesară din „motive legate de securitatea noastră națională, în contextul crizei actuale care rezultă din agresiunea nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a declarat Di Maio.
„Italia este disponibilă pentru a acționa ca garant al securității și păcii în Ucraina și vom face tot ceea ce este necesar pentru a duce la îndeplinire această sarcină”.
Vestea a venit la scurt timp după ce Danemarca a expulzat 15 presupuși ofițeri de informații ruși sub acoperire, despre care a afirmat că acționau ca diplomați.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Estonia expulzează diplomaţi ruşi
Ministrul estonian de externe, Eva-Maria Liimets, a declarat marți că este „absolut adecvat” ca Estonia să reducă numărul personalului diplomatic rusesc din țară și a îndemnat alte națiuni să intensifice sancțiunile și presiunile asupra Rusiei.
„Am văzut că Rusia a devenit un agresor pe scena internațională”, a declarat Liimets într-un interviu acordat la CNN. „Este dificil să dezvoltăm relații de bună vecinătate și, prin urmare, din punctul meu de vedere, este absolut adecvat să reducem numărul prezenței diplomatice a Rusiei în Estonia.”
„Estonia a început să furnizeze echipamente defensive Ucrainei încă dinainte de începerea războiului”, a mai spus Liimets.
„Este foarte important ca toate țările care au această oportunitate de a oferi asistență militară Ucrainei să o facă acum. Trebuie să continuăm să exercităm presiuni suplimentare asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război nejustificat și neprovocat în Ucraina”, a adăugat ea.
„Și aici, cu siguranță, Ucraina are nevoie de sprijinul fiecărui stat membru al Națiunilor Unite.”
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Portugalia va expulza 10 membri ai personalului ambasadei Rusiei la Lisabona, a anunțat marți Ministerul portughez de Externe într-un comunicat.
Activitățile celor 10 angajați, declarați acum „persona non grata”, au fost „contrare securității naționale” a Portugaliei, se arată în comunicat, adăugând că aceștia vor avea la dispoziție două săptămâni pentru a părăsi țara.
Niciuna dintre cele 10 persoane nu este „diplomat de carieră”, potrivit ministerului.
„Guvernul portughez își reiterează condamnarea fermă și vehementă a agresiunii rusești pe teritoriul ucrainean”, a adăugat acesta.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina Rusia va răspunde în mod proporțional la expulzarea diplomaților săi din mai multe țări occidentale, a declarat luni fostul președinte rus și actualul adjunct al șefului Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev.
„Toată lumea cunoaște răspunsul: va fi simetric și distructiv pentru relațiile bilaterale”, a declarat Medvedev într-o postare pe Telegram.
„Pe cine au pedepsit ei? În primul rând, pe ei înșiși.”- a spus el.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un purtător de cuvânt al Kremlinului spune că expulzările de diplomați ruși de către țările europene vor determina un răspuns din partea Moscovei și vor complica relațiile internaționale.
Germania, Franța, Italia și Spania se numără printre țările care au expulzat diplomați.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Evgheniya Kravhuck, membru al parlamentului ucrainean, a declarat că singura modalitate de a câștiga războiul împotriva Rusiei este pe câmpul de luptă, pentru că nu există altă cale de a ajunge la președintele rus Vladimir Putin.
„Singurul lucru la care mă pot gândi este cum să oprim acest lucru, iar singura modalitate de a-l opri este să îi dăm afară pe ruși din țara noastră”, a declarat Kravchuk pentru Jake Tapper de la CNN, care se află la fața locului în Lviv, Ucraina.
„Pentru că ați văzut aceste imagini din Bucha, ce au făcut când au ocupat teritoriile … Probabil că vom vedea ceva asemănător în acele teritorii pe care le dețin și pe care le-au obținut, din februarie”.
Kravchuk a continuat să descrie orașul devastat Mariupol ca pe un „cimitir în masă”, unde oficialii au dificultăți în a intra pentru a evalua victimele civile.
„Nici măcar nu putem ajunge acolo. Ați arătat aceste cifre pe care Națiunile Unite le spun, au ucis civili, dar este mult, mult mai mult. Numai în Mariupol, consulatul local spune că sunt peste 5.000 de civili morți, iar noi nu putem ajunge acolo pentru a număra, pentru a afla ce se întâmplă acolo”, a spus ea.
„Așadar, singura cale este să câștigăm pe câmpul de luptă, pentru că, știți, niciun telefon către Putin, nicio declarație, niciun tweet, nicio postare pe Facebook nu-l poate opri. El trebuie oprit prin forță”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Miniștrii europeni de finanțe se vor reuni marți, la Luxemburg, pentru a discuta despre impunerea de noi sancțiuni Rusiei, în urma unor rapoarte privind presupuse crime de război la Bucha.
Se așteaptă ca UE să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei încă de săptămâna aceasta și să lucreze la ele „de urgență”. Blocul ar putea întări sancțiunile existente sau ar putea avansa cu tăierea unor exporturi de energie rusească.
„Avem noi imagini din satelit despre ceea ce s-a întâmplat la Bucha. Și trebuie să reacționăm”, a declarat marți Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie. El a reiterat că „nimic nu este în afara discuției”.
Ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire, a declarat că sancțiunile pentru petrol și cărbune „sunt o posibilitate”. Le Maire a declarat că nu este sigur care va fi poziția celor 27 de state membre, dar a spus că el crede că există „o determinare totală” a tuturor statelor membre de a „aplica sancțiuni”.
Cu toate acestea, ministrul german de finanțe, Christian Lindner, a declarat luni, 4 aprilie, că întreruperea livrărilor de gaze nu este posibilă în acest moment. „Avem nevoie de ceva timp și, prin urmare, trebuie să facem o diferență între petrol, cărbune și gaz în acest moment”, a adăugat el.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul lituanian de finanțe, Gintare Skaiste, a cerut, de asemenea, să se treacă la nivelul următor al sancțiunilor, prin tăierea Rusiei de principalele sale resurse de venituri – sectorul energetic.
„Cred că ar trebui să tăiem cumpărarea de la Rusia, petrol, gaze și cărbune. Iar Lituania este prima țară din Uniunea Europeană care își ia adio de la gazul rusesc”, a declarat Skaiste.
Skaiste a adăugat că, prin refuzul de a cumpăra gaze din Rusia, țara sa a dat „un bun exemplu” celorlalte țări europene. Ea a adăugat că ar trebui să se ia în considerare și închiderea porturilor și a drumurilor pentru mărfurile rusești și tăierea Gazprombank de la SWIFT.
Gazprombank este folosită de cumpărătorii străini pentru a plăti pentru achizițiile de gaz rusesc.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Kremlinul consideră inacceptabil comentariul lui Biden despre crimele de război la adresa lui Putin.
Kremlinul a declarat că remarcile făcute ieri de președintele american Joe Biden, care a cerut ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război, sunt inacceptabile și nedemne de un lider american.[1]
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a mai declarat presei că acuzațiile potrivit cărora forțele rusești au comis crime de război prin executarea civililor la Bucha sunt un „fals monstruos” care vizează „denigrarea” armatei ruse: „Este pur și simplu un spectacol bine regizat – dar tragic”.
Peskov a adăugat: „Îndemnăm încă o dată comunitatea internațională: detașați-vă de astfel de percepții emoționale și gândiți cu capul. Comparați faptele și înțelegeți cu ce fals monstruos avem de-a face”.
–
[1] Biden a reacționat la imaginile sfâșietoare difuzate în întreaga lume după descoperirea, în weekend, a unei gropi comune și a unor cadavre în haine civile, unele cu mâinile legate, în orașul Bucha, în apropiere de Kiev.
„Poate vă amintiți că am fost criticat pentru că l-am numit pe Putin criminal de război”, a declarat luni Biden reporterilor la postul militar Fort McNair din Washington.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că aceasta se va deplasa săptămâna aceasta la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Ea va fi însoțită de Josep Borrell, diplomatul cu cel mai înalt rang al Uniunii Europene, și vor vizita Kievul înainte de un eveniment care va avea loc sâmbătă la Varșovia, în Polonia.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, se va întâlni cu președintele ucrainean Zelenski în Ucraina, în zilele următoare, a declarat marți biroul său.
Nehammer a vorbit cu Zelenski luni seara, a adăugat un purtător de cuvânt.
Austria își propune să continue să ofere „cel mai bun sprijin umanitar și politic posibil” Ucrainei, se arată într-o declarație a Cancelariei austriece, adăugând că Viena a oferit deja fonduri și echipamente Ucrainei și va oferi în curând și alte ajutoare.
Biroul lui Nehammer a declarat că nu va face publice alte detalii despre călătorie, din motive de securitate.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Germania a raportat o creștere a numărului de atacuri împotriva emigranților ruși și ucraineni de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat ministrul de interne al țării, Nancy Faeser.
De la sfârșitul lunii februarie, 308 infracțiuni antirusești au fost înregistrate de poliție, inclusiv 15 acte de violență, a precizat aceasta în interviul acordat de Reuters pentru Neue Osnabrüecker Zeitung.
Atacurile împotriva ucrainenilor au crescut, de asemenea, a spus Faeser, cu 109 infracțiuni înregistrate de la sfârșitul lunii februarie, inclusiv 13 acte de violență precum vătămări corporale. Cele mai multe infracțiuni au fost daune materiale, insulte și amenințări verbale.
Aproximativ 250.000 de migrați de origine rusă și 150.000 de migrați de origine ucraineană au trăit în Germania înainte de 24 februarie, când trupele rusești au invadat Ucraina. De atunci, peste 300.000 de ucraineni au fugit în Germania.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ucraina spune că 165 de copii au fost uciși de la invazia rusă.
Procurorului general al Ucrainei a declarat marți, 5 aprilie, ca cel puțin 165 de copii din Ucraina au murit și 266 au fost răniți de la începutul invaziei rusești.
Cifrele nu includ victimele din orașele ucrainene devastate de pe linia frontului, precum Mariupol.
Agenția de știri Interfax citează un raport al biroului procurorului general: „Aceste cifre nu sunt definitive, deoarece se lucrează la stabilirea lor în locurile de ostilități active, în teritoriile ocupate temporar și în cele eliberate. În special, în orașul Mariupol, în anumite teritorii din regiunile Kiev, Cernîjiv și Luhansk”.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Șeful NATO a criticat China pentru că „nu este dispusă să condamne agresiunea Rusiei”, acuzând-o că „se alătură Moscovei în a pune sub semnul întrebării dreptul națiunilor de a-și alege propria cale”.
Secretarul general Jens Stoltenberg s-a adresat reporterilor la Bruxelles, înaintea unui summit al miniștrilor de externe din NATO, plus ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care va avea loc miercuri.
Înainte de începerea invaziei din Ucraina, aliații China și Rusia au proclamat că prietenia lor nu are „nicio limită”. Dar, de atunci, Beijingul s-a distanțat discret de economia Rusiei, afectată de sancțiuni.
Deși a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, China a denunțat, în repetate rânduri, sancțiunile împotriva Moscovei, ca fiind o modalitate ineficientă de a rezolva criza.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Potrivit ultimului raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), peste 7,1 milioane de persoane sunt strămutate intern în Ucraina, fiind nevoite să își părăsească locuințele.
Acesta raportează o creștere cu 10% a numărului de persoane strămutate în interiorul țării de la primul sondaj al OIM, realizat la 16 martie.
„Este nevoie urgentă de coridoare umanitare pentru a permite evacuarea în siguranță a civililor și pentru a asigura transportul și livrarea în siguranță a ajutorului umanitar atât de necesar pentru a-i asista rapid pe cei strămutați în interiorul țării”, a declarat directorul general al OIM, António Vitorino.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un centru istoric rusesc pentru drepturile omului se închide și avertizează asupra „întoarcerii la trecutul totalitar”
Centrul Memorial pentru Drepturile Omului, una dintre cele mai proeminente și prestigioase organizații pentru drepturile omului din Rusia, și-a anunțat marți închiderea, într-o declarație publicată online.
Curtea Supremă a Rusiei a ordonat închiderea Memorialului în decembrie 2021, in cadrul unei campanii de atacuri juridice și administrative împotriva societății civile și a organizațiilor pentru drepturile omului din țară.
„Astăzi, pe 5 aprilie 2022, Centrul Memorial pentru Drepturile Omului va fi lichidat”, se arată în declarația oficială, care avertizează că „o întoarcere la trecutul totalitar este posibilă, se întâmplă acum, în fața întregii lumi”.
Memorial, una dintre cele mai vechi organizații pentru drepturile omului din țară, monitorizează represiunile politice din Rusia modernă și a documentat crimele regimului totalitar din Uniunea Sovietică.
Biroul Comisarului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, printre alte grupuri de monitorizare a drepturilor omului, a condamnat decizia instanței de a închide centrul.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA oprește plățile pentru obligațiunile rusești, crescând riscul de incapacitate de plată (potrivit Reuters)
Statele Unite au împiedicat luni guvernul rus să plătească deținătorilor datoriei sale suverane mai mult de 600 de milioane de dolari din rezervele deținute la băncile americane, într-o măsură menită să crească presiunea asupra Moscovei și să afecteze rezervele sale de dolari.
În conformitate cu sancțiunile instituite după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, rezervele valutare deținute de banca centrală rusă la instituții financiare americane au fost înghețate.
Totuși, departamentul Trezoreriei a permis guvernului rus să utilizeze aceste fonduri pentru a efectua plăți de cupoane, pentru datoria suverană denominată în dolari, de la caz la caz.
Luni, când cele mai mari plăți au ajuns la scadență, inclusiv o plată de 552,4 milioane de dolari a principalului unei obligațiuni, guvernul american a decis să întrerupă accesul Moscovei la fondurile înghețate, potrivit unui purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Fostul prim-ministru britanic Gordon Brown a vorbit despre rapoartele privind atrocitățile din Ucraina, în cadrul sprijinului său pentru campania „Dreptate pentru Ucraina”, spunând:
„Astăzi, când crimele dezvăluite la Bucha și Mariupol și în alte locuri din Ucraina au șocat lumea, trebuie să stabilim o cale clară care să-l aducă pe Putin în fața justiției. Suntem încântați că am primit sprijinul a 50 de foști șefi de stat și prim-miniștri care au semnat acum pentru a susține petiția noastră”.
„Aproape 1,5 milioane de persoane au semnat-o, un semn extraordinar de hotărâre din partea oamenilor din întreaga lume. Ceea ce a început ca un proiect european a câștigat acum sprijin pe toate continentele. Reflectă revolta globală generalizată față de crimele de război comise împotriva Ucrainei de către forțele rusești”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Volodimir Zelenski s-a adresat astăzi Consiliului de Securitate al ONU prezentând o descriere cutremurătoare a atrocităților comise în țara sa și a cerut ca liderii ruși „să fie aduși în fața justiției pentru crime de război”.
Președintele ucrainean a cerut înființarea unui tribunal internațional similar proceselor de la Nürnberg împotriva naziștilor după cel de-al Doilea Război Mondial, vorbind despre forțele armatei rusești: „Nu există o singură crimă pe care să nu o comită acolo”.
El a mai acuzat Rusia că „susține ura la nivel de stat” și o exportă în alte țări „prin sistemul lor de propagandă și corupție politică”.
Zelensky a punctat că rușii, prin atacul lor, „au provocat o criză alimentară globală care ar putea duce la foamete în Africa, Asia și alte țări. Ei vor aduce cu siguranță, și pe scară largă, haos politic în multe țări și vor distruge securitatea lor internă”.
Conducerea Rusiei se aseamănă cu acțiunile „colonizatorilor din cele mai vechi timpuri”, a spus el.
„Ei au nevoie de bogăția noastră, de oamenii noștri.
Rusia a deportat deja sute de mii de cetățeni din Ucraina, în țara lor. Au răpit mai mult de 2.000 de copii. Tocmai i-au răpit pe acești copii și continuă să facă acest lucru. Rusia vrea să transforme oamenii din Ucraina în „sclavi tăcuți.
Militarii ruși jefuiesc în mod deschis orașele și satele pe care le-au capturat. Iată de ce se numește jaf. Ei fură totul, începând cu mâncarea și cerceii. Cercei de aur care sunt smulși și acoperiți de sânge”.
Președintele Zelenskiy a cerut Rusiei să răspundă pentru acțiunile sale, spunând la ONU: „Avem de-a face cu un stat care transformă dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU în dreptul de a muri”.
„Acest lucru subminează întreaga arhitectură a securității globale. Le permite să rămână nepedepsiți. Așa că distrug tot ceea ce pot”.
Liderul ucrainean a spus Consiliului ca ar trebui „să elimine Rusia ca agresor și sursă de război, astfel încât să nu poată bloca deciziile privind propria agresiune, propriul război”.
„Credeți că a trecut vremea dreptului internațional? Dacă răspunsul dumneavoastră este nu, atunci trebuie să acționați imediat”.
„Carta ONU a fost încălcată la propriu, începând cu articolul 1. Care este atunci rostul tuturor celorlalte?”
„Carta ONU trebuie să fie restaurată imediat. Sistemul ONU trebuie reformat imediat, astfel încât dreptul de veto să nu fie dreptul la moarte”.
Președintele Zelensky a declarat că dorește investigații complete și transparente, împreună cu „acces maxim pentru jurnaliști, cooperare maximă cu instituțiile internaționale, implicarea Curții Penale Internaționale – responsabilitate completă și deplină”.
El a adăugat: „Sunt sigur că fiecare stat membru al ONU ar trebui să fie interesat de acest lucru. Pentru ce? Pentru a-i pedepsi o dată pentru totdeauna pe cei care se consideră privilegiați și care cred că pot scăpa cu orice. Așadar, arătați-le tuturor celorlalți potențiali criminali de război din lume cum vor fi pedepsiți dacă cel mai mare este pedepsit.”
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că „nu va uita niciodată imaginile îngrozitoare cu civili uciși” în orașul ucrainean Bucha.
În cadrul Consiliului de Securitate al ONU de la New York, el a declarat că războiul din Ucraina este „una dintre cele mai mari provocări din toate timpurile” la adresa „ordinii internaționale”.
Subsecretarul general al ONU pentru afaceri politice și de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, a precizat că acuzațiile de violență sexuală comise de forțele rusești includ „violuri în grup și violuri în fața copiilor”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Liz Throssell, a declarat că toate semnele din orașul ucrainean Bucha indică faptul că civilii au fost ținta directă și au fost uciși.
Ea a descris imaginile apărute în urma ocupării de către Rusia a orașului Bucha ca fiind „extrem de tulburătoare”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Reprezentantul permanent al Indiei la ONU, T.S. Tirumurti, a condamnat uciderea civililor în orașul ucrainean Bucha și a cerut o anchetă independentă.
Vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, Tirumurti a spus: „Rapoartele recente privind uciderea civililor din Bucha sunt profund îngrijorătoare.
Condamnăm fără echivoc aceste omoruri și susținem apelul pentru o anchetă independentă”.
Tirumurti și-a ținut discursul la scurt timp după ce secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a discutat cu ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, relatează Reuters.
SUA au îndemnat în mod repetat India să condamne agresiunea Rusiei de când aceasta a invadat Ucraina, dar India s-a abținut până acum de la rezoluțiile succesive ale ONU care cenzurează Moscova, cerând doar încetarea violențelor, și și-a mărit achizițiile de petrol din Rusia, cel mai mare furnizor de arme al său.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că dovezile de la Bucha arată „o campanie deliberată de ucidere, tortură, viol, comiterea de atrocități” de către forțele rusești.
„Rapoartele sunt mai mult decât credibile. Dovezile sunt acolo pentru ca lumea să le vadă”, a declarat el reporterilor.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Ministrul israelian de externe, Yair Lapid, a condamnat „ferm” „crimele de război” comise de Rusia în Ucraina, într-o declarație care intensifică criticile Israelului la adresa Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina.
Într-o declarație, Lapid a spus: „Imaginile și mărturiile din Ucraina sunt îngrozitoare. Forțele rusești au comis crime de război împotriva unei populații civile lipsite de apărare.
Condamn cu fermitate aceste crime de război”.
În cursul zilei de astăzi, premierul israelian, Naftali Bennett, a condamnat uciderea civililor la Bucha, dar nu a acuzat forțele rusești de responsabilitate.
Bennett a declarat în timpul unei conferințe de presă: „Suntem șocați de priveliștile teribile de la Bucha – scene îngrozitoare – și le condamnăm.
Suferința cetățenilor ucraineni este imensă, iar noi facem tot ce putem pentru a-i ajuta”.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rapoartele și imaginile care arată moartea unor civili în orașul ucrainean Bucha sunt „foarte îngrijorătoare”, a declarat marți ambasadorul Chinei la ONU, dar a adăugat că circumstanțele ar trebui verificate și că orice acuzații ar trebui să se bazeze pe fapte.
În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, ambasadorul Zhang Jun a repetat poziția Beijingului potrivit căreia sancțiunile nu sunt eficiente în rezolvarea crizei ucrainene, ci, dimpotrivă, accelerează efectele economice. De asemenea, el a cerut Statelor Unite, NATO și Uniunii Europene să se angajeze într-un dialog cu Rusia.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Locuitorii strămutați din Bucha nu ar trebui să se întoarcă încă în casele lor, deoarece în zonă există încă mine după ce trupele rusești s-au retras din orașul ucrainean devastat, a declarat primarul acestuia, Anatoliy Fedoruk.
Fedoruk spune că aproximativ 3.700 de civili au rămas în Bucha, care avea o populație de aproximativ 37.000 de locuitori înainte de război, pe toată durata ocupației de către trupele rusești.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Belgia blochează tranzacții în valoare de peste 200 de miliarde de dolari și îngheață active de 3 miliarde de dolari ale rușilor sancționați
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Vladimir Putin a declarat marți că Rusia trebuie să fie foarte atentă la exporturile sale de alimente către țările ostile, deoarece sancțiunile Occidentului au favorizat o criză alimentară globală și o spirală a prețurilor la energie.
Sancțiunile Occidentului din cauza invaziei din 24 februarie a lui Putin în Ucraina au înclinat Rusia spre cea mai gravă criză economică de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, deși Moscova spune că impactul global al sancțiunilor ar putea fi mult mai semnificativ.
Șeful de la Kremlin a avertizat că prețurile mai mari la energie, combinate cu o penurie de îngrășăminte, ar determina Occidentul „să tipărească bani pentru a cumpăra provizii”, ceea ce ar duce la penurie de alimente în țările mai sărace.
„Acestea vor exacerba în mod inevitabil penuria de alimente în cele mai sărace regiuni ale lumii, vor stimula noi valuri de migrație și, în general, vor crește și mai mult prețurile la alimente”, a declarat Putin la o reuniune privind dezvoltarea producției alimentare.
„În aceste condiții actuale, o penurie de îngrășăminte pe piața mondială este inevitabilă”, a declarat Putin. „Va trebui să fim mai atenți la aprovizionarea cu alimente în străinătate, în special să monitorizăm cu atenție exporturile către țările care ne sunt ostile”.
Sancțiunile, a spus Putin, au perturbat logistica pentru aprovizionarea cu îngrășăminte din Rusia și Belarus, în timp ce prețurile mai mari la gazele naturale au făcut ca producția de îngrășăminte să fie mai scumpă în Occident.
Adresându-se statelor europene, Putin a avertizat că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la orice încercare de naționalizare a activelor rusești, precizând că o astfel de acțiune este „o armă cu două tăișuri”.
Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, livrându-l în principal în Africa și în Orientul Mijlociu, și un producător important de potasiu, fosfat și îngrășăminte cu conținut de azot – nutrienți cheie pentru culturi și sol.
Rusia produce peste 50 de milioane de tone de îngrășăminte pe an, adică 13% din totalul mondial. Phosagro (PHOR.MM), Uralchem, Uralkali, Acron (AKRN.MM) și Eurochem sunt cei mai mari jucători din domeniul îngrășămintelor.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Twitter spune că nu va mai amplifica sau recomanda conturi guvernamentale rusești – însă nu se ajunge la o interdicție totală
Premierul britanic Boris Johnson cere forțelor rusești să împărtășească rapoarte despre „atrocitățile” comise de trupele lor în Ucraina, relatează Reuters.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Într-un mesaj video, Johnson a făcut apel la trupele rusești să împărtășească relatări despre ceea ce se întâmpla în Ucraina, vorbind în special despre atrocitățile comise la Bucha, Irpin și în alte părți ale țării.
Johnson a spus: „Atrocitățile comise de trupele rusești în Bucha, Irpin și în alte părți din Ucraina au îngrozit lumea … Rapoartele sunt atât de șocante, atât de dezgustătoare, încât nu e de mirare că guvernul vostru încearcă să vi le ascundă… Președintele vostru știe că, dacă ați putea vedea ce se întâmplă, nu ați mai susține războiul său”.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Executivul UE a lansat marți împotriva Ungariei o procedură inedită, prin care guvernul ungar ar putea fi privat de finanțarea UE pentru că nu a reușit să lupte împotriva corupției și a încălcat standardele democratice
Măsura vine la două zile după ce premierul ungar Viktor Orban a fost reales cu o majoritate covârșitoare, revendicându-și victoria ca pe una asupra valorilor liberale apărate de Bruxelles.
Naționalistul și aliatul președintelui rus Vladimir Putin este frecvent acuzat la Bruxelles de regres, în privința normelor democratice.
Comisia Europeană „va trimite acum scrisoarea de notificare formală pentru a începe mecanismul de condiționalitate”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în aplauzele unei sesiuni plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, Franța.
Cea mai recentă confruntare cu Ungaria se referă la sistemul de achiziții publice, conflictul de interese și corupția din Ungaria și ar putea duce la pierderea de către Budapesta a banilor de la UE, dacă va fi aprobată de o super-majoritate din cele 27 de state membre.
Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a îndemnat Comisia Europeană „să nu-i pedepsească pe alegătorii maghiari pentru că și-au exprimat o opinie care nu este pe placul Bruxelles-ului” în alegeri.
„Bruxelles-ul face o greșeală”, a adăugat el, „regulile de bază ale democrației trebuie să fie acceptate de Comisie”.
Gulyas a îndemnat Uniunea Europeană să „revină la bun simț și la dialog”.
Criticat în mod regulat de UE pentru subminarea statului de drept, Orban i-a atacat pe „birocrații de la Bruxelles” în discursul său de victorie, după ce și-a asigurat un al patrulea mandat.
Mecanismul de condiționalitate a fost creat în 2020, după un summit desfășurat în toiul pandemiei de coronavirus, care a convenit asupra unor împrumuturi comune pentru a construi un teanc de granturi și împrumuturi în valoare de 800 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) pentru ca țările UE să se redreseze.
Vârfurile bugetare, inclusiv Olanda și țările nordice, au cerut ca mecanismul de condiționalitate să pună parapete de protecție în jurul cheltuirii banilor contribuabililor.
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Statele Unite sancționează cea mai mare piață darknet din lume pentru vorbitorii de limbă rusă, Hydra, și schimbul de monedă virtuală Garantex.
Departamentul Trezoreriei SUA a impus marți sancțiuni unui site de piață darknet cu sediul în Rusia – „cea mai proeminentă” piață rusească de pe internetul întunecat, un loc în care infractorii cibernetici vindeau instrumente de hacking și unde se schimbau milioane de dolari în plăți de ransomware. – și unei burse de criptomonede despre care a spus că operează în principal din Moscova și Sankt Petersburg.
Sancțiunile împotriva Hydra [1], cu sediul în Rusia, și a bursei de valută Garantex, publicate pe site-ul Departamentului Trezoreriei, „trimit astăzi un mesaj infractorilor: nu vă puteți ascunde pe darknet sau pe forumurile lor și nu vă puteți ascunde în Rusia sau oriunde în lume”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen.
„Acțiunea de astăzi, coordonată cu Germania, demonstrează angajamentul nostru de a continua să perturbăm infrastructura și actorii ransomware”, a spus Yellen.
Sancțiunile au coincis cu o acțiune a poliției germane de închidere a serverelor Hydra, așa cum este cunoscută piața web întunecată, și de confiscare a 25 de milioane de dolari în criptomonede.
–
[1] Potrivit cercetătorilor și oficialilor americani, de la apariția sa în 2015, piața Hydra dark web – rețea accesibilă pe internet prin intermediul unui software specializat – a fost un paradis pentru comerțul ilicit.
Peste 5 miliarde de dolari în tranzacții cu bitcoin au avut loc pe Hydra, potrivit Elliptic, o firmă care urmărește criptomonedele.
Această sumă include aproximativ 8 milioane de dolari în plăți de răscumpărare efectuate către hackeri care au implementat trei tulpini proeminente de ransomware în atacuri asupra companiilor americane.
După un val de atacuri ransomware asupra infrastructurii critice din SUA anul trecut, administrația Biden a încercat să blocheze sursele de finanțare pentru bandele de infractori cibernetici. În septembrie, Departamentul Trezoreriei a sancționat Suex, o bursă de criptomonede pe care oficialii americani au acuzat-o că face afaceri cu hackerii care se află în spatele a opt tipuri de ransomware.
5 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Casa Albă a extins marți informația potrivit căreia SUA nu vor mai permite Rusiei să își plătească datoria cu ajutorul dolarilor depozitați în băncile americane, o schimbare menită să exercite o presiune suplimentară asupra Moscovei.
Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că obiectivele acestei măsuri au fost, în parte, de a epuiza resursele financiare ale Rusiei.
„Scopul este de a-i forța să facă o alegere. Deci Rusia nu are resurse nelimitate, mai ales acum, având în vedere sancțiunile paralizante pe care le-am pus în aplicare și vor fi forțați să aleagă între a goli rezervele valoroase de dolari rămase, sau noi venituri care să vină, sau să intre în incapacitate de plată”, a declarat Psaki la CNN.
„Cea mai mare parte a obiectivului nostru aici este de a epuiza resursele pe care Putin le are pentru a-și continua războiul împotriva Ucrainei și, evident, provocarea unei mai mari incertitudini și provocări pentru sistemul lor financiar face parte din asta; îi forțează să aleagă aceste opțiuni și, de asemenea, să epuizeze resursele, făcând mai dificilă continuarea războiului.”
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că miniștrii de externe ai NATO și ai G7 care se vor reuni miercuri și joi vor discuta despre livrarea de arme avansate către Ucraina. De asemenea, vor fi discutate muniții, provizii medicale și sisteme de armament „high-end”,
5 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un număr record de ucraineni doresc ca Ucraina să fie membră a Uniunii Europene, potrivit unui nou sondaj, relatează Reuters.
Numărul ucrainenilor care doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană a crescut la un nivel record de 91% până la sfârșitul lunii martie, dar sprijinul pentru aderarea la NATO a scăzut, arată un sondaj realizat marți de agenția de cercetare Rating.
Sprijinul pentru aderarea la UE a oscilat în mare parte în jurul a 60% în ultimii trei ani, dar a început să urce vertiginos după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, potrivit Rating, unul dintre principalii institute de sondaje independente din Ucraina.
Invazia – cel mai mare asalt asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace – a determinat Ucraina să depună o cerere de aderare rapidă la UE, iar țările UE au implementat sancțiuni radicale împotriva Rusiei și au primit refugiații care au fugit din calea războiului.
6 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: 4.468 de crime de război rusești, inclusiv violuri, în curs de investigare, afirmă un procuror
Procurorii ucraineni afirmă că investighează 4.468 de presupuse crime de război rusești, după ce oroarea atrocităților comise recent în orașul ucrainean Bucha a ieșit la iveală, provocând revolta globală și o serie de noi sancțiuni paralizante împotriva Rusiei.
Potrivit cifrelor publicate de biroul procurorilor, un total de 4.468 de potențiale crime de război au fost listate ca fiind investigate începând de marți, cifra crescând cu sute de persoane în fiecare zi. Se estimează că 165 de copii au murit, de asemenea, ca urmare a invaziei Rusiei, a adăugat agenția.
Procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a descris orașele recent eliberate din jurul Kievului ca fiind o „regiune torturată din iad” și a promis să „pedepsească inumanii care au înființat-o pe pământul nostru”, în cadrul unui briefing de presă susținut marți de la Bucha.
„Rusia va fi responsabilă pentru Bucha la Haga”, a adăugat ea într-o declarație publicată mai târziu în cursul zilei.
5 aprilie 2022 | Amazon a anunțat marți că a semnat cu trei firme – printre care și Blue Origin – pentru a rezerva 83 de lansări ale sateliților săi de internet Project Kuiper, într-o afacere pe care compania a descris-o drept „cea mai mare achiziție comercială” de vehicule de lansare din istorie.
5 aprilie 2022 | Statele Unite, Marea Britanie și Australia intenționează să colaboreze pentru a dezvolta rachete hipersonice, potrivit unui oficial al administrației Biden.
Măsura survine pe fondul îngrijorării SUA și a aliaților cu privire la creșterea asertivității militare a Chinei în Pacific.
5 aprilie 2022 | Coreea de Nord se opune războiului, dar ar folosi arme nucleare dacă Coreea de Sud ar ataca, a declarat marți Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un, dând un avertisment pe care analiștii spun că i-ar fi destinat, probabil, viitorului președinte conservator al Sudului.
Kim Yo Jong, oficial de rang înalt din cadrul guvernului și partidului de guvernământ, a declarat că a fost o „greșeală foarte mare” ca ministrul sud-coreean al apărării să facă remarci recente în care a discutat despre atacuri asupra Nordului, a relatat agenția de presă de stat KCNA.
Ministrul sud-coreean al Apărării, Suh Wook, declarase vineri că armata țării sale dispune de o varietate de rachete cu rază de acțiune, precizie și putere semnificativ îmbunătățite, având „capacitatea de a lovi cu precizie și rapid orice țintă din Coreea de Nord”.
Ambele Corei și-au intensificat demonstrațiile de forță militară după ce Coreea de Nord a testat în acest an o serie de rachete din ce în ce mai puternice. Oficialii de la Seul și Washington se tem, de asemenea, că s-ar putea pregăti să reia testarea armelor nucleare pentru prima dată din 2017, pe fondul unor negocieri blocate.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.