| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RAZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 49 | ZIUA 414 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
- Ziua Internaționala a Rock-n-Roll-ului
- În calendarul romano-catolic: Sf. Martin I, papă martir (d. 656)
- În calendarul creștin-ortodox: pomenirea sfântului mucenic Artemon
13 aprilie 1111 | Henric al V-lea este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman.
13 aprilie 1204 | A patra cruciadă – ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.
13 aprilie 1598 | Regele francez, Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes”, prin care se garantau protestanților hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa
13 aprilie 1711 | Se încheie, la Luck, Tratatul de alianță dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi țarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoștea şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)
13 aprilie 1777 | Războiul Revoluționar American: Forțele americane sunt prinse într-o ambuscadă și înfrânte în bătălia de la Bound Brook, New Jersey.
13 aprilie 1796 | 
Bătălia de la Millesimo, Italia: Forțele armate conduse de Napoleon înfrâng armatele aliate ale Austriei și ale Regatului Sardinia-Piemont.
13 aprilie 1829 | Legea de ajutorare a romano-catolicilor din 1829 le acordă romano-catolicilor din Regatul Unit dreptul de a vota și de a face parte din Parlament.
13 aprilie 1849 | Ungaria devine republică: Lajos Kossuth prezintă Declarația de Independență a Ungariei într-o sesiune închisă a Adunării Naționale.
13 aprilie 1859 | 
România: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.
13 aprilie 1861 | Războiul civil american: Fort Sumter capitulează în fața forțelor confederate.
13 aprilie 1862 | România: intra în vigoare Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliștilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu.
Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moștenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)
13 aprilie 1864 | România: Camera Deputaților a adoptat o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
13 aprilie 1865 | Războiul civil american: Raleigh, Carolina de Nord, este ocupată de forțele Uniunii.
13 aprilie 1873 | Are loc masacrul de la Colfax, în care sunt uciși peste 60 de negri.
13 aprilie 1885 | România: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române.
13 aprilie 1889 | România: A început să funcționeze prima agenție de presă, „Agenția Română„.
13 aprilie 1919 | Masacrul de la Jallianwala Bagh
Trupele armatei indiene britanice conduse de generalul de brigadă Reginald Dyer au ucis aproximativ 379-1000 de demonstranți neînarmați, inclusiv bărbați și femei, în Amritsar, India; și aproximativ 1.500 de răniți.
13 aprilie 1924 | Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.
13 aprilie 1938 | România: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.
13 aprilie 1939 | Marea Britanie și Franța au acordat garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.
13 aprilie 1941 | Al Doilea Război Mondial – La Moscova, s-a semnat Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS
13 aprilie 1941 | Al Doilea Război Mondial – trupele celui de-al Treilea Reich ocupa Belgradul
13 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Trupele germane ucid peste 1.000 de prizonieri politici și militari în Gardelegen, Germania.
13 aprilie 1945 | Al Doilea Război Mondial: Ofensiva Vienei (5 – 13 aprilie) se încheie, când sovieticii reușesc să cucerească orașul.
Aliații occidentali au ajuns în Austria două săptămâni mai târziu (forțele Statelor Unite au început intrarea în Austria pe 30 aprilie, urmate de trupele franceze și britanice). Pe 27 aprilie 1945, cu puțin timp înainte de capitularea Germaniei, Austria și-a proclamat independența față de Germania nazistă, întitulându-se A Doua Republică Austriacă.
Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, orașul fiind eliberat de forțele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acțiune operativ-strategică distinctă și a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, unde, alături de unitățile sovietice, au acționat și unități ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă – activ în ultima lună a războiului în Europa în zona localităților austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei.
În aceeași perioadă, în spațiul austriac au fost prezente şi subunității ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucția sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicații și la sporirea capacității de garare a unor spaţii de cale ferată.
Din 1945, Austria a fost împărțită, timp de un deceniu, în patru sfere de ocupație, aparținând forțelor aliate victorioase: Marea Britanie, Franța, SUA și Uniunea Sovietică. Viena a fost, de asemenea, subdivizată în mod similar, dar districtul central era administrat, în mod colectiv, de Consiliul de control aliat.
Pe 15 mai 1955, prin semnarea Tratatului de Stat al Austriei („Tratat de reînființare a unei Austrii independente și democratice, semnat la Viena la 15 mai 1955” (Staatsvertrag betreffend die Wiederherstellung eines unabhängigen und demokratischen Österreich, unterzeichnet in Wien am 15. Mai) – intrat in vigoare la 27 iulie) Austria redevine un stat suveran, independent și democratic.
La 26 octombrie 1955, Parlamentul austriac a adoptat legea constituțională privind „neutralitatea permanentă”. Din 1965, aceasta data a devenit, oficial, Ziua Națională a Austriei.
13 aprilie 1945 | Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.
13 aprilie 1946 | România: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.
13 aprilie 1948 | România: Marea Adunare Națională a votat Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
Constituția RPR conținea prevederi pregătitoare pentru naționalizarea preconizată: „când interesul general cere, mijloacele de producție, băncile şi societățile de asigurare, care sunt proprietate particulară a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului, adică bun al poporului, în condițiile prevăzute de lege”.
Prin legea adoptată la 11 iunie 1948, au fost naționalizate 8894 întreprinderi industriale, din care 3560 de interes local. Potrivit recensământului industriei din 31 octombrie 1948, ponderea sectorului de stat, format din întreprinderi de subordonare centrală şi din cele de interes local, calculată după numărul de salariaţi, era în industrie de 76%, în transporturi şi comunicații de 98%, în comerţ şi credit de 42%.
13 aprilie 1953 | 
SUA: Directorul CIA, Allen Dulles, lansează programul de control al minții, MKULTRA.
Proiectul MKUltra (sau MK-Ultra) a fost numele de cod al unui program cvasi-legal de experimente pe oameni conceput și realizat de Agenția Centrală de Informații a SUA (CIA)
Experimentele aveau ca scop dezvoltarea de proceduri și identificarea de droguri, cum ar fi LSD, care ar putea fi folosite în interogatorii pentru a slăbi indivizii și a forța mărturisiri prin spălare de creier și tortură psihologică.
MKUltra a fost condus de Sidney Gottlieb si a folosit numeroase metode pentru a manipula stările mentale și funcțiile cerebrale ale subiecților săi, cum ar fi administrarea ascunsă de doze mari de medicamente psihoactive (în special LSD) și alte substanțe chimice, electroșocuri, hipnoză, privare senzorială, izolare și abuzuri verbale și sexuale, pe lângă alte forme de tortură.
Scopul MKUltra era de a dezvolta medicamente pentru controlul minții pentru a fi folosite împotriva blocului sovietic, ca răspuns la presupusa utilizare de către sovietici, chinezi și nord-coreeni a tehnicilor de control al minții asupra prizonierilor de război americani în timpul Războiului din Coreea. CIA dorea să folosească metode similare pe proprii prizonieri și era interesată să manipuleze lideri străini cu astfel de tehnici, elaborând mai multe scheme pentru a-l droga pe Fidel Castro.
Experimentele s-au efectuat, cel mai des, fără știrea sau consimțământul subiecților. În unele cazuri, cercetătorii universitari au fost finanțați prin granturi de la organizații de fațadă ale CIA, dar unii nu știau că CIA se folosea de munca lor în aceste scopuri.
MKUltra a fost precedat de două experimente legate de droguri, Proiectul Bluebird și Proiectul Artichoke – început în 1953, a fost redus în 1964 și 1967 și oprit în 1973. A fost organizat prin intermediul Biroului de Informații Științifice al CIA și coordonat cu Laboratoarele de Război Biologic ale Armatei Statelor Unite ale Americii.
Programul s-a implicat în activități ilegale, inclusiv prin utilizarea cetățenilor americani și canadieni ca subiecți de testare involuntari.
Domeniul de aplicare al MKUltra a fost larg, derulând activități desfășurate sub masca cercetării în peste 80 de instituții, inclusiv colegii și universități, spitale, închisori și companii farmaceutice.
CIA a operat folosind organizații de fațadă, deși unii oficiali de top din aceste instituții erau conștienți de implicarea CIA.
MKUltra a fost adus pentru prima dată în atenția publicului în 1975 de către Comisia Church a Congresului Statelor Unite și Comisia președintelui Gerald Ford privind activitățile CIA în Statele Unite (cunoscută și sub numele de Comisia Rockefeller).
Eforturile de investigare au fost îngreunate de ordinul directorului CIA, Richard Helms, care a dispus ca toate dosarele MKUltra să fie distruse în 1973; investigațiile Comitetului Church și ale Comisiei Rockefeller s-au bazat pe mărturiile sub jurământ ale participanților direcți și pe numărul mic de documente care au supraviețuit ordinului lui Helms.
În 1977, o cerere în baza Freedom of Information Act a scos la iveală o ascunzătoare de 20.000 de documente referitoare la MKUltra, ceea ce a dus la audieri în Senat. Unele informații supraviețuitoare despre MKUltra au fost declasificate în iulie 2001.
Criptonimul CIA al proiectului este o combinație a digrafului MK, care indică sponsorizarea Statului de Servicii Tehnice (TSS), și a cuvântului Ultra, care anterior desemna cea mai secretă clasificare a serviciilor de informații din al Doilea Război Mondial.
13 aprilie 1964 | Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Oscar, fiind declarat Cel mai bun actor, pentru rolul sau din filmul Lilies of the Field.
13 aprilie 1968 | România: Nicolae Ceaușescu şi Emil Bodnăraş, la sosirea în Medgidia, cu prilejul vizitei de lucru în jud. Constanţa.
13 aprilie 1970 | Echipajul navei spațiale Apollo 13 anunța primele probleme, în zborul spre Lună, dupa explozia unei butelii cu oxigen.
13 aprilie 1970 | România: este inaugurată aerogara Henri Coandă pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de calatori/an
13 aprilie 1973 | România: S-a constituit Institutul Central de Matematică.
13 aprilie 1975 | Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990).
13 aprilie 1982 | 
13-17 aprilie – Nicolae Ceaușescu efectuează o vizita oficială de prietenie în RP Chineză
13 aprilie 1992 | Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru
13 aprilie 2012 | 
Cea de-a 5-a sesiune a celei de-a 12-a Adunări Populare Supreme a Coreei de Nord l-a numit pe Kim Jong Un primul președinte al Comisiei Naționale de Apărare
În iulie 2012, Kim Jong Un a fost promovat ca wonsu (tradus ca mareșal), cel mai înalt grad activ din armata țării.
Decizia a fost emisă în comun de Comitetul Central și Comisia Militară Centrală a Partidului Muncitorilor din Coreea, Comisia Națională de Apărare și Prezidiul Adunării Populare Supreme, a anunțat, ulterior, Agenția Centrală de Știri din Coreea.
13 aprilie 2019 | În perioada 13-14 aprilie 2019, Comitetul Central al Partidului Comunist din Australia (CPA – Communist Party of Australia) „a ales o nouă conducere condusă de secretarul general Andrew Irving și de președintele național Vinnie Molina. Tovarășii Liz Hulm & David Matters au fost aleși în calitate de secretari adjuncți, iar tovarășul Elias Alevizos a fost ales vicepreședinte.” (potrivit http://www.idcommunism.com/)
CC a aprobat în unanimitate declarațiile făcute de secretariatul APC în urma demisiei fostului secretar general Bob Briton. Noua conducere colectivă va continua pe calea trasată de decizia celui de-al 13-lea Congres al partidului de a duce partidul în fața oamenilor. CPA cunoaște o creștere în special în rândul muncitorilor și al tinerilor.
„Suntem hotărâți să aducem partidul în fața oamenilor și să construim o forță politică care poate schimba societatea australiană în interesul clasei muncitoare.” a declarat secretarul general Andrew Irving. „Demisia bruscă a unei persoane nu va distrage partidul de la obiectivul său principal, lupta pentru o societate mai umană, progresistă și mai dreaptă; o societate socialistă”, a mai spus el.
13 aprilie 2022 – ZIUA 49
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirma că nu poate spune cu certitudine dacă au fost folosite arme chimice în orașul asediat Mariupol
„Luăm cu mare atenție rapoartele privind utilizarea de muniții cu o substanță otrăvitoare în Mariupol împotriva apărătorilor orașului. Nu este încă posibil să tragem concluzii 100% despre ce fel de substanță a fost”, a declarat Zelenski într-un discurs video adresat națiunii, in noaptea de marți spre miercuri.
„Este clar că este imposibil să se desfășoare o anchetă completă și o analiză completă în orașul blocat”.
Zelenski i-a avertizat pe ceilalți lideri să fie atenți la posibilitatea ca armele chimice să fie puse în funcțiune.
„Cu toate acestea, având în vedere amenințările repetate ale propagandiștilor ruși de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor din Mariupol și utilizarea repetată a acestora de către armata rusă, cum ar fi munițiile cu fosfor în Ucraina, lumea trebuie să răspundă acum”, a avertizat el.
„Reacționați preventiv. Pentru că, după utilizarea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va schimba nimic. Și va arăta doar ca o umilință pentru lumea democratică”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Pentagonul convoacă o reuniune a celor mai importanți producători de armament, pentru a discuta despre capacitatea industriei de a sprijini Ucraina într-un război prelungit cu Rusia, potrivit unui oficial al apărării și unui oficial din industrie.
Întâlnirea, potrivit Reuters, reunește cei mai importanți opt contractori principali din domeniul apărării, printre care General Dynamics, Lockheed Martin și alții.
Aceasta „face parte din dialogul nostru continuu și frecvent cu partenerii din industrie pentru a asigura o bază industrială rezistentă care să răspundă nevoilor departamentului”, a declarat oficialul.
Întâlnirea dintre contractorii din industria de apărare și Pentagon a fost organizată în urmă cu doar câteva zile, potrivit oficialului din industria de apărare care are cunoștință directă despre aceste aranjamente.
Oficialul a declarat că antreprenorilor li s-a spus că întâlnirea se concentrează pe „capacitatea industriei” de a sprijini Ucraina dacă războiul va continua timp de mai mulți ani.
Potrivit oficialului, sensul lucrurilor este că SUA „își asumă că va fi un efort de ani de zile” într-un scenariu în care, cel puțin, Ucraina nu va putea fabrica arme în siguranță în propria țară.
Dar, în cadrul întâlnirii, a spus oficialul, este probabil ca antreprenorii să aducă în discuție provocările serioase cu care se confruntă în continuare producția de apărare în SUA, inclusiv problemele continue și grave ale lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă la prețuri accesibile.
SUA au autorizat deja peste 2,4 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul administrației Biden, inclusiv peste 1,7 miliarde de dolari de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: 1.026 de soldați ai brigăzii 36 de pușcași marini din Ucraina, inclusiv 162 de ofițeri, s-au predat în orașul-port asediat Mariupol, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării.
„În orașul Mariupol, în apropiere de combinatul siderurgic Ilici, ca urmare a ofensivei reușite a forțelor armate ruse și a unităților de miliție ale Republicii Populare Donețk, 1.026 de soldați ucraineni din Brigada 36 de marină au depus voluntar armele și s-au predat”, se arată în comunicat.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea biroului președintelui ucrainean, al Statului Major ucrainean sau al Ministerului Apărării.
Statul major ucrainean declarase, în raportul său de dimineață, că forțele rusești continua atacurile în Mariupol asupra uzinei siderurgice Azovstal și a portului.
La începutul zilei de miercuri, liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat că peste 1.000 de pușcași marini ucraineni s-au predat la Mariupol și a îndemnat forțele rămase blocate în combinatul siderurgic Azovstal să se predea
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Comandanții a două unități ucrainene, care apără orașul port asediat, Mariupol, au emis o declarație video, în care au afirmat că au reușit să își unească forțele, în timp ce Rusia a susținut că a înregistrat progrese în oraș
Declarația lor vine în timp ce forțele ucrainene rămân blocate în interiorul Mariupol, care a fost supus săptămâni întregi unui bombardament neîncetat. Armata rusă a afirmat în repetate rânduri că a ocupat poziții strategice în oraș, dar s-a confruntat, de asemenea, cu o rezistență dură din partea forțelor ucrainene.
Denys Prokopenko, comandantul Regimentului Azov, a declarat că unitatea sa s-a unit cu trupele Brigăzii 36 de pușcași marini, dar a recunoscut că unii apărători ucraineni s-au predat.
„Aceștia sunt oameni adevărați [din Brigada 36] care au ales calea războiului”, a spus el. „Nu faceți eroi din dezertorii și luptătorii care s-au predat de bunăvoie. Ei au ales calea rușinii și nu ar trebui să fie eroizați în niciun caz.”
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, că vor fi continuate eforturile pentru a asigura răspunsul „prompt”, „hotărât” şi „robust” al Alianței Nord-Atlantice, la orice provocare sau amenințare posibilă
„Vom continua eforturile noastre pentru a asigura răspunsul prompt, hotărât şi robust al Alianţei Nord-Atlantice la orice provocare sau amenințare posibilă.
După cum am decis la recentul Summit de la Bruxelles, vom accelera transformarea Alianţei pentru a consolida postura de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung, în special pe Flancul estic şi la Marea Neagră.
Acționăm pentru operaționalizarea cât mai rapidă a celor patru noi Grupuri de Luptă, dintre care unul va fi în România. Acesta va contribui, alături de celelalte structuri aliate, la întărirea securității pe întregul Flanc Estic, în mod coerent şi unitar, fiind un prim pas spre echilibrarea prezenţei aliate pe Flanc”, a afirmat şeful statului, care vizitează baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu împreună cu premierul Nicolae Ciucă şi prim-ministrul belgian, Alexander De Croo.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un discurs susţinut în parlamentul estonian, că Rusia folosește bombe cu fosfor în Ucraina, acuzând Moscova de tactici de teroare împotriva civililor
El nu a furnizat nicio dovadă care să susțină afirmația.
Organismul mondial de supraveghere a armelor chimice a declarat că este „îngrijorat” de rapoartele privind utilizarea de arme chimice în portul ucrainean asediat Mariupol.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: În timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se adresa parlamentului din Estonia, iar președintele Estoniei, Alar Karis, se îndrepta spre Kiev, a avut loc un protest în fața ambasadei Rusiei din capitala estoniană Tallinn împotriva violurilor și abuzurilor comise de forțele rusești asupra femeilor și copiilor din Ucraina.
Un grup de femei a înconjurat ambasada rusă de pe Pikk tänav cu mâinile legate la spate, cu saci pe cap și cu sânge fals aplicat pe lenjerie și pe picioare.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) publica concluziile investigației sale privind abuzurile și atrocitățile comise în ceea ce privește drepturile omului în războiul actual al Rusiei în Ucraina.
Rusia a încălcat dreptul umanitar internațional și a comis crime de război prin atacurile sale asupra unui spital și a unui teatru din orașul ucrainean Mariupol, potrivit unui nou raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, la doar o zi după ce președintele Joe Biden a acuzat pentru prima dată Rusia de comiterea unui genocid în Ucraina.
În raportul de 108 pagini, care a investigat evenimentele din perioada 24 februarie – 1 aprilie, trei experți au descoperit „modele clare” de încălcare a dreptului umanitar internațional de către forțele rusești.
„Uciderea țintită” și „dispariția forțată sau răpirea civililor”, inclusiv a jurnaliștilor și a oficialilor locali, sunt, de asemenea, calificate drept crime împotriva umanității, au concluzionat experții în raportul publicat miercuri.
Raportul vine la o lună după ce majoritatea membrilor OSCE, inclusiv Ucraina, SUA, Regatul Unit, Canada și multe state membre ale Uniunii Europene, au cerut o anchetă de constatare a impactului asupra drepturilor omului al invaziei Rusiei în Ucraina.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Observatorii drepturilor omului desemnați la nivel internațional au constatat „modele clare” de încălcare a dreptului umanitar internațional de către „forțele rusești în desfășurarea ostilităților”, într-o evaluare preliminară a desfășurării războiului de șapte săptămâni din Ucraina
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele american Joe Biden a calificat marți pentru prima dată atrocitățile din Ucraina drept „genocid”, adăugând că „vom lăsa avocații să decidă, la nivel internațional, dacă se califică sau nu”.
Făcând acest lucru, Biden a arătat o „determinare morală clară”, a declarat miercuri Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), adăugând că o analiză juridică este în curs de desfășurare și că „va dura ceva timp până când va fi finalizată”.
„După cum a concluzionat președintele Biden, va fi de competența experților în drept internațional să stabilească dacă acțiunile corespund definiției legale a genocidului, conform Convenției privind genocidul. Iar examinarea juridică bazată pe colectarea meticuloasă a probelor este în curs de desfășurare. Va dura ceva timp pentru a fi finalizată”, a declarat Carpenter reporterilor miercuri, în cadrul unei ședințe de informare în afara camerelor de luat vederi.
Carpenter a subliniat ca exista tot mai multe dovezi că președintele rus Vladimir Putin „încearcă să șteargă ideea de a fi ucrainean”. El a citat imagini cu tratamentul barbar al rușilor față de civilii ucraineni, discursuri ale oficialităților guvernamentale ruse și rapoarte din mass-media rusă care „nega Ucrainei dreptul de a exista ca stat independent”.
SUA au cunoștință de informații despre femei și copii duși cu forța în Rusia și despre dispariții forțate, a mai spus Carpenter, adăugând că aceste rapoarte vor necesita „o anchetă amănunțită și urmărire”, deoarece o astfel de acțiune ar constitui o încălcare a dreptului internațional sau crime împotriva umanității, dacă sunt sistematice.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia a reacționat la comentariile lui Joe Biden despre genocid.
Reuters relatează că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul unei conferințe telefonice cu reporterii: „Considerăm că acest tip de efort de denaturare a situației este inacceptabil. Acest lucru este greu de acceptat din partea unui președinte al Statelor Unite, o țară care a comis crime bine cunoscute în ultima vreme”.
Președintele american a declarat anterior că omologul său rus „încearcă să șteargă ideea de a putea fi ucrainean”.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Macron refuză să numească atrocitățile forțelor rusești din Ucraina ca fiind „genocid”
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat: „Aș fi atent cu astfel de termeni astăzi, deoarece aceste două popoare (rușii și ucrainenii) sunt frați”.
Ieri, președintele SUA, Joe Biden a numit de doua ori actele Rusiei in Ucraina drept „genocid” – prima oara când a spus că bugetele americanilor nu ar trebui să depindă de faptul că un dictator „comite genocid” într-o altă țară; a doua oara, când a declarat reporterilor adunați pe pista din Des Moines: „Devine din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur și simplu să elimine chiar și ideea de a fi ucrainean”.
| citește si POLEMICA „RETORICII”, PE MARGINEA RAZBOIULUI DIN UCRAINA
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a vizitat astăzi orașul ucrainean Bucha și a declarat reporterilor: „Ucraina este o scenă a crimei”.
CPI investighează posibile crime de război comise de forțele rusești în timpul conflictului actual din Ucraina.
CPI are „motive rezonabile să creadă că sunt comise crime care intră în jurisdicția Curții”, a declarat Khan, relatează AFP.
Khan a declarat: „Trebuie să străpungem ceața războiului pentru a ajunge la adevăr. Acest lucru necesită o anchetă independentă și imparțială”.
Khan a declarat că o echipă de criminaliști ai CPI a fost pusă la treabă „astfel încât să ne asigurăm cu adevărat că putem separa adevărul de ficțiune”. „Trebuie să avem mintea deschisă și să urmărim dovezile”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Utilizatorii anonimi de pe Twitter scot la iveală naționalismul extrem și sentimentele pro-rusești care circulă online în China, potrivit CNN. [mai mult]
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președinții Poloniei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Lituaniei au sosit în Ucraina pentru discuții cu omologul lor ucrainean, Volodimir Zelenski
Cei patru șefi de stat urmează exemplul altor politicieni europeni, care au făcut vizite în Ucraina după ce forțele invadatoare ruse au fost respinse luna aceasta din nordul ţării.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a comunicat, pe Twitter, înainte de plecare: „În drum spre Kiev cu un mesaj puternic de sprijin politic şi asistenţă militară”, adăugând o fotografie cu ceilalți trei președinți, lângă trenul cu care urmau să călătorească.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu a fost abordat în legătură cu o întâlnire cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, în urma unor informații potrivit cărora Ucraina a refuzat să se întâlnească cu Steinmeier, relatează Reuters.
În timpul unei conferințe de presă de astăzi despre întâlnirea sa cu Polonia și alte trei țări baltice, Zelenski a precizat: „Nu am fost contactați oficial de președintele german sau de biroul președintelui german pentru această vizită”.
Steinmeier, un susținător al reconcilierii Ucrainei cu Rusia, a declarat anterior că oficialii ucraineni au refuzat să se întâlnească cu el.
Cu toate acestea, un oficial ucrainean a negat că Zelenski ar fi refuzat o vizită din partea lui Steinmeier.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele Senatului, Florin Cîţu, a fost invitat de președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stafanciuk, să efectueze o vizită oficială la Kiev, informează miercuri Camera superioară a Parlamentului de la București.
Potrivit Senatului, detaliile vizitei urmează să fie stabilite de partea română şi cea ucraineană.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Episcopul Bisericii Evanghelice din România, Reinhart Guib, invită credincioșii să participe sâmbătă, 16 aprilie, în centrul municipiului Sibiu, la un marș şi o rugăciune pentru pace în Ucraina, mesajele urmând să fie date în limbile română, germană, maghiară, engleză şi ucraineană
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Republica Cehă și-a redeschis ambasada de la Kiev, a anunțat Ministerul ceh de Externe.
Ministerul a precizat: „Este unul dintre multele pași care exprimă sprijinul nostru pentru Ucraina. Cehia a susținut și va susține întotdeauna Ucraina”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un nou videoclip în care avertizează că războiul va deveni o „baie de sânge fără sfârșit, răspândind mizerie, suferință și distrugere” fără armament suplimentar.
Vorbind în limba engleză, Zelenski a spus că Ucraina se apără împotriva Rusiei „de mult mai mult timp decât au plănuit invadatorii”. [înapoi]
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american, Joe Biden, au discutat despre un ajutor defensiv și financiar suplimentar pentru Kiev, precum și despre sancțiuni și despre presupusele crime de război rusești, a declarat Zelenski.
Președintele SUA, Joe Biden, a discutat miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-l pune la curent cu privire la sprijinul continuu al SUA pentru Ucraina, potrivit Casei Albe.
Cei doi au vorbit de la ora 11:41 a.m. ET până la 12:39 p.m. ET, a precizat un oficial al Casei Albe.
Zelenski a informat pe Twitter despre aceasta convorbire, scriind că s-au „evaluat crimele de război ale Rusiei” și „au convenit să sporească sancțiunile”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele american, Joe Biden, a anunțat astăzi că SUA vor acorda asistență militară suplimentară de 800 de milioane de dolari Ucrainei, relatează Reuters.
Transportul de 800 de milioane de dolari ridică la peste 3 miliarde de dolari valoarea totală a asistenței militare pe care SUA a acordat-o pana acum Ucrainei.
Acest ultim pachet include sisteme de artilerie, rachete de artilerie și transportoare blindate pentru trupe, a declarat astăzi Biden într-un comunicat, după o convorbire prealabila cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„Armata ucraineană a folosit armele pe care le furnizăm cu un efect devastator. În timp ce Rusia se pregătește să își intensifice atacul în regiunea Donbas, Statele Unite vor continua să ofere Ucrainei capacitățile necesare pentru a se apăra”, a declarat Biden într-un comunicat.
Noile echipamente includ „sisteme de artilerie, proiectile de artilerie și transportoare blindate pentru trupe”, se arată în declarația lui Biden.
„Am aprobat, de asemenea, transferul unor elicoptere suplimentare”, a menționat Biden.
„Furnizarea constantă de arme pe care Statele Unite și aliații și partenerii lor le-au oferit Ucrainei a fost esențială pentru susținerea luptei acesteia împotriva invaziei rusești. A contribuit la asigurarea faptului că Putin a eșuat în obiectivele sale inițiale de război de a cuceri și controla Ucraina. Nu ne putem odihni acum”, se arata în declarația lui Biden.
Președintele SUA a menționat că l-a asigurat pe Zelenski că „poporul american va continua să fie alături de curajosul popor ucrainean în lupta sa pentru libertate”. [înapoi]
| citește si RAZBOIUL DIN UCRAINA SE SCHIMBA
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Uniunea Europeană aprobă un nou ajutor militar pentru Ucraina, ridicând totalul la 1,63 miliarde de dolari
Uniunea Europeană a aprobat miercuri un ajutor militar suplimentar de 543 de milioane de dolari pentru Ucraina. În total, UE a alocat un ajutor de 1,63 miliarde de dolari pentru a sprijini eforturile Ucrainei să se apere împotriva forțelor rusești.
Noul pachet ar urma să finanțeze furnizarea de echipamente și bunuri pentru forțele armate ucrainene, care include „echipamente de protecție personală, truse de prim ajutor și combustibil, precum și echipamente militare concepute pentru a furniza forță letală în scopuri defensive”, a precizat Consiliul European într-un comunicat.
„În timp ce Rusia se pregătește pentru o ofensivă în estul Ucrainei, este crucial să continuăm și să ne intensificăm sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-și apăra teritoriul și populația și pentru a preveni noi suferințe”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, într-un comunicat.[înapoi]
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: La cererea Kievului, Franța va oferi Ucrainei o nouă rundă de ajutor militar, a declarat miercuri ministrul francez al forțelor armate, Florence Parly.
„În urma unor noi solicitări ale Ucrainei, i-am anunțat omologului meu (ucrainean) că Franța va furniza capacități militare suplimentare, pe lângă donațiile de echipamente în valoare de 100 de milioane de euro deja făcute”, a declarat Parly într-un mesaj pe Twitter.
Ministrul nu a precizat ce va include acest ajutor militar suplimentar. Președintele francez Emmanuel Macron discuta miercuri cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Palatului Élysée. [înapoi]
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Rusia va trata vehiculele SUA și NATO care transportă arme pe teritoriul ucrainean ca „ținte militare legale”, a declarat adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, relatează Reuters.
Într-un interviu acordat agenției de știri rusești de stat Tass, Ryabkov a declarat: „Avertizăm că transporturile de arme ale SUA și NATO pe teritoriul ucrainean vor fi considerate de noi drept ținte militare legale. Îi facem pe americani și pe alți occidentali să înțeleagă că încercările de a încetini operațiunea noastră specială, de a provoca daune maxime contingentelor și formațiunilor rusești din RPD și RPL (republicile populare Donețk și Lugansk) vor fi reprimate cu duritate”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Pentagonul examinează opțiunile posibile pentru pregătirea mai multor forțe ucrainene in vederea utilizării dronelor Switchblade pe care SUA le furnizează armatei ucrainene, potrivit unui oficial de rang înalt din domeniul apărării.
Viitoarele antrenamente ar putea avea loc cu trupele americane care au fost desfășurate pentru a consolida flancul estic al NATO în ultimele luni, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, a declarat miercuri oficialul pentru reporteri.
Pentagonul analizează „o serie de opțiuni” pentru instruirea Ucrainei cu privire la dronele Switchblade și alte sisteme de armament, a declarat oficialul, pe lângă instruirile care au avut loc cu ucrainenii care se aflau deja în Statele Unite pentru angajamente programate anterior.
O opțiune ar fi trupele care se află pe flancul estic al NATO, a declarat oficialul, adăugând că nu a fost luată încă nicio decizie.
„Ne-am sporit absolut capacitatea în aceste țări de pe flancul estic”, a spus oficialul. „Soldați cu diverse seturi de capacități și diverse abilități profesionale, fie că este vorba de artilerie, rachete cu rază lungă de acțiune, apărare aeriană, infanterie, blindate – tot ce vreți. Și astfel, dacă este nevoie de o pregătire suplimentară pentru orice sistem care este furnizat Ucrainei, vom analiza o serie de opțiuni pentru modul în care ar trebui să fie asigurată această pregătire.”
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Într-o declarație de miercuri, armata rusă a amenințat că va lovi „centrele de decizie” ucrainene – inclusiv cele din capitala Ucrainei – ca răspuns la ceea ce Rusia considera ca sunt „încercări de sabotaj și atacuri” pe teritoriul rusesc.
„Asistăm la tentative de sabotaj și lovituri ale trupelor ucrainene asupra unor obiecte de pe teritoriul Federației Ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, într-un comunicat.
„Dacă astfel de cazuri vor continua, Forțele Armate ale Federației Ruse vor lovi centrele de decizie, inclusiv la Kiev, act de la care armata rusă s-a abținut până acum”.
La începutul acestei luni, Rusia a acuzat Ucraina că a organizat un atac cu elicopterul asupra unui depozit de combustibil din interiorul teritoriului rusesc. Ministerul ucrainean al Apărării nu a confirmat și nici nu a infirmat atacul.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: SUA continuă să constate „probleme semnificative de moral” în mod anecdotic în rândul forțelor ruse, a declarat miercuri un înalt oficial american din domeniul apărării.
Oficialul a declarat că SUA au dovezi recente că trupele rusești „au fost dezamăgite de acest război, nu au fost informate corespunzător, nu au fost antrenate corespunzător, nu au fost pregătite, nu doar fizic, ci nici mental pentru ceea ce urmau să facă”.
SUA au, de asemenea, indicii că ofițerii ruși sunt „frustrați de performanța trupelor lor, frustrați de performanța colegilor lor”, a spus oficialul.
Oficialul a reamintit, de asemenea, reporterilor, în cadrul unei convorbiri telefonice de fond, că „aproape jumătate” din forțele rusești invadatoare sunt „recruți care nu primesc prea multă pregătire”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: BBC a avertizat că o înregistrare video care poartă marca sa și care susține că atacul cu rachete asupra unei gări care a ucis zeci de persoane a fost efectuat de Ucraina este falsă.
Videoclipul, o colecție de imagini și filmări de la scena dezastrului, marcat cu logo-ul BBC News și folosind un stil grafic similar cu cel al postului de televiziune, dă falsa impresie că BBC a confirmat că forțele armate ucrainene s-au aflat în spatele recentului atac asupra gării din Kramatorsk.
Într-o încercare disperată de a descrie Ucraina drept agresor, pe rețelele de socializare a fost difuzat un videoclip de propagandă cu credite în stil BBC, care arată imagini de la atacul de la Kramatorsk, spunând că numărul de serie al rachetei este similar cu cel tras de armata ucraineană.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Marea Britanie sancționează 178 de persoane desemnate că „susțin regiunile separatiste ilegale” din estul Ucrainei, a anunțat Ministerul de Externe britanic.
Guvernul britanic a impus sancțiuni pentru alte 206 persoane ca răspuns la invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, inclusiv 178 de persoane despre care a spus că au fost implicate în susținerea republicilor autoproclamate din Lugansk și Donețk.
Într-o declarație de astăzi, secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, a declarat: „În urma atacurilor oribile cu rachete asupra civililor din estul Ucrainei, astăzi îi sancționăm pe cei care susțin regiunile separatiste ilegale și sunt complici la atrocități împotriva poporului ucrainean. Vom continua să-i țintim pe toți cei care ajută și susțin războiul lui Putin”.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Curtea Regală din Jersey a impus miercuri „un ordin oficial de înghețare” asupra „activelor evaluate la peste 7 miliarde de dolari suspectate de a avea legătură cu dl Abramovici și aflate în Jersey sau deținute de entități constituite în Jersey”.
Guvernul din Jersey, o dependență autonomă a Coroanei britanice, preferată de bogații lumii pentru impozitele sale foarte mici și reputația de secret bancar strict, a declarat că poliția locală a percheziționat mai multe proprietăți legate de Abramovici.
Următoarea declarație a fost emisă de Departamentul ofițerilor de poliție:
„Mandatele de percheziție au fost executate de către poliția statelor Jersey marți, 12 aprilie 2022, la un sediu din Jersey suspectat că ar avea legătură cu activitățile comerciale ale lui Roman Abramovici.
De asemenea, la 12 aprilie, Royal Court a impus un ordin oficial de înghețare, cunoscut sub numele de saisie judiciaire, asupra unor active a căror valoare se presupune că depășește 7 miliarde de dolari SUA, despre care se bănuiește că ar avea legătură cu dl Abramovici și care sunt fie situate în Jersey, fie deținute de entități constituite în Jersey.
În acest moment nu se vor face alte comentarii.”
The Guardian a dezvăluit săptămâna trecută că super iahtul Aquamarine, in conexiune cu Abramovici, a fost transferat către o companie din Jersey în ziua invaziei lui Putin în Ucraina.
Departamentul nu a vrut să comenteze cu privire la iaht și a declarat că nu va oferi alte detalii. Un purtător de cuvânt al lui Abramovici nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii.
Aquamarine este al cincilea vas care a fost conectat cu Abramovici. La 24 februarie, proprietatea iahtului a trecut de la o companie controlată anterior de Abramovici la un asociat apropiat al acestuia, omul de afaceri rus David Davidovich.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Rusia impune sancțiuni pentru 398 de reprezentanți ai Camerei Reprezentanților din SUA și 87 de senatori canadieni, relatează Reuters, citând o agenție de presă rusă.
Potrivit agenției de știri Interfax, ministerul rus de externe a declarat că decizia de a impune sancțiuni a venit după ce luna trecută SUA a anunțat sancțiuni împotriva a 328 de membri ai Dumei ruse, sau parlamentul.
Rusia intenționează să anunțe în curând sancțiuni suplimentare ca răspuns la măsurile punitive ale SUA, a precizat Interfax.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia poate redirecționa „cu ușurință” exporturile vastelor sale resurse energetice dinspre Occident către țările care au nevoie de ele.
Vorbind la o întâlnire cu oficiali pentru a discuta despre dezvoltarea în Arctica rusă, Putin a spus că ar putea fi crescut și consumul intern de petrol, gaze și cărbune.
De asemenea, el a acuzat „țările neprietenoase” de distrugerea lanțurilor de aprovizionare din regiunile arctice ale Rusiei și a spus că unele națiuni nu își îndeplinesc obligațiile contractuale, ceea ce, în opinia sa, a creat probleme pentru Rusia.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Vladimir Putin nu pare sa reacționeze la sancţiuni si le considera „o oportunitate”
Poate că sancțiunile internaționale încep să se facă simțite, trupele sale înregistrează pierderi „semnificative” în Ucraina, iar președintele american Joe Biden tocmai a calificat războiul său drept genocid, dar pentru președintele rus Vladimir Putin, totul continuă să meargă conform planului.
În remarcile din această săptămână, Putin nu a arătat niciun indiciu de introspecție, transformând statutul de paria al Rusiei pe scena internațională într-un fel de victorie.
Companiile petroliere occidentale ar putea renunța la proiectele din Rusia, luându-și cu ele expertiza tehnică, Biden a interzis importurile de petrol, gaze și cărbune rusesc, iar UE, deși departe de a se retrage, caută să se decupleze de energia rusă.
Putin considera însă ca durerea provocată consumatorilor europeni de energie este un lucru bun, iar Rusia va găsi alte piețe de desfacere.
„Refuzul unui număr de țări occidentale de a se angaja într-o cooperare normală, inclusiv cu resursele energetice rusești… lovește milioane de europeni”, a declarat el.
„A declanșat o adevărată criză energetică. Ea se reflectă și în Statele Unite. Peste tot inflația, prețurile cresc.”
Cu siguranță, a continuat Putin, „chiar și noi ne confruntăm cu probleme, dar pentru noi se deschid oportunități alternative, opțiuni, noi ferestre de oportunitate”.
Putin prezintă, de asemenea, o încredere relaxată în ceea ce privește modul în care decurge războiul din Ucraina, în ciuda eșecurilor masive în efortul sau de „denazificare” a Ucrainei – o prescurtare a liderului de la Kremlin pentru răsturnarea guvernului ales în mod democratic al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și pentru a pune capăt statului ucrainean.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Italia își va continua eforturile de a-și reduce dependența de petrolul și gazele rusești ca răspuns la invazia din Ucraina, în pofida îngrijorărilor legate de creșterea costurilor cu combustibilul, a declarat ministrul italian de externe Luigi Di Maio pentru CNN.
„Costul energiei este prima noastră grijă în acest moment”, dar Italia „nu va pune niciun veto la aceste sancțiuni care afectează energia”, a declarat miercuri Di Maio.
„Există întreprinderi, de exemplu, care plătesc cu 400% mai mult pentru energia electrică. În acest moment, trebuie să oprim această speculație care se întâmplă prin plafonarea prețurilor la energie”, a declarat Di Maio la CNN.
„Încercăm să obținem acest lucru prin intermediul UE și, dacă putem face acest lucru prin intermediul bursei europene de energie, vom putea cel puțin să stabilizăm creșterea prețurilor pentru familii. Cu siguranță vom prezenta acest lucru înainte de următorul Consiliu European”.
Comentariile lui Di Maio vin după ce premierul italian Mario Draghi a anunțat luni, 11 aprilie, că a fost încheiat un acord inițial pentru creșterea importurilor de energie din Algeria, după o întâlnire cu președintele țării, Abdelmadjid Tebboune, în Algeria.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Două mașini de pompieri au fost donate de către statele Jersey Fire and Rescue (SJFRS) pentru a-i ajuta pe pompierii din Ucraina să facă față efectelor invaziei rusești.
Cele două mașini vor fi conduse în Polonia de șase pompieri din Jersey. În timpul călătoriei lor, acestea vor părăsi Jersey luni, 18 aprilie, îndreptându-se inițial spre Kent, înainte de a continua apoi spre Polonia.
Aceștia fac parte dintr-o echipă de voluntari din Marea Britanie care transportă vehicule, inclusiv mașini de pompieri și camioane pline cu echipamente de salvare a vieților. În plus, Serviciul de salvare și stingere a incendiilor din aeroportul Jersey, parte a Ports of Jersey, donează, de asemenea, o serie de articole, inclusiv îmbrăcăminte de protecție și materiale medicale.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Guvernul finlandez a prezentat miercuri în parlamentul țării un raport privind schimbările fundamentale în materie de securitate care au avut loc în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Raportul amplu a inclus o evaluare cu privire la oportunitatea ca Finlanda să purceadă la o cooperare mai strânsă cu NATO și a luat în considerare efectele unei posibile aderări la NATO.
În cazul în care Finlanda și Suedia vor deveni membre cu drepturi depline ale NATO, raportul afirmă că „pragul de utilizare a forței militare în regiunea Mării Baltice va crește”, sporind „stabilitatea regiunii pe termen lung”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, a declarat că țara va decide dacă va solicita aderarea la NATO „în câteva săptămâni”.
Vorbind la o conferință de presă comună cu omologul său suedez, Marin a spus că, în calitate de partener NATO – dar nu membru – Finlanda nu este acoperită de articolul 5, care prevede că un atac asupra unui membru ar trebui considerat un atac asupra tuturor.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Candidata de extremă dreapta la prezidențialele din Franța, Marine Le Pen, a pledat miercuri pentru o ‘apropiere strategică între NATO și…Rusia’, ‘de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace’, relatează AFP.
„Este interesul Franței şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite care nu au (…) niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă”, a afirmat candidata formațiunii Rassemblement National (RN), într-o conferință de presă la Paris pe tema diplomației.
Marine Le Pen a mai afirmat că nu dorește nici „supunerea faţă de Moscova”, nici „alinierea în spatele administrației Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.
„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă președinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunța la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat ea.
Ea propune în proiectul său prezidențial o ‘alianță’ cu Rusia pentru includerea acesteia „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, considerată o ‘organizație belicoasă’.
Le Pen este acuzată cu regularitate de adversarii săi de legături cu Vladimir Putin.În 2014, partidul ei a recurs la un împrumut de 9 milioane de euro din Rusia, pe care continuă să-l ramburseze, după o „reeşalonare” obținută în 2020 de la creditorii săi, o firmă rusească condusă de foşti militari, Aviazapceast. Partidul dă vina pe băncile franceze, care ‘au refuzat toate’ cererile de împrumut.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat miercuri Rusia să lucreze pentru pace „de dragul umanității”.
„Mâine se împlinesc 50 de zile de când Rusia a invadat Ucraina. În acest timp, 4,6 milioane de refugiați au părăsit țara. Mii de civili au murit, inclusiv copii. Au existat 119 atacuri verificate asupra sistemului de sănătate. Serviciile de sănătate continuă să fie grav perturbate, în special în estul țării”, a declarat Tedros, în timpul unui briefing de presă susținut miercuri la Geneva.
„De dragul umanității, îndemn Rusia să revină la masă și să lucreze pentru pace”, a spus el.
Până atunci, trebuie stabilite coridoare de evacuare, astfel încât civilii să se poată muta în siguranță și să poată fi livrate provizii medicale, alimente și apă.
OMS a verificat aproape 120 de atacuri asupra asistenței medicale de la începutul invaziei Ucrainei.
Tedros a mai menționat că OMS a primit aproape 53% din necesarul de finanțare pentru Ucraina în primele trei luni. El a mulțumit țărilor și organizațiilor atât pentru contribuțiile oportune, cât și pentru angajamentul de a acorda sprijin suplimentar. Cu toate acestea, vor fi necesare resurse suplimentare pentru a acoperi nevoile pe termen lung, a spus el.
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Este probabil ca Statele Unite să stabilească în cele din urmă că a fost comis un genocid în Ucraina.
Într-un interviu acordat CNN Newsroom, subsecretarul de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că președintele american Joe Biden „a vorbit din inimă atunci când a numit genocid ceea ce vedem în Ucraina din partea Federației Ruse și a forțelor sale”.
Nuland a precizat că SUA are „un proces de colectare a dovezilor de-a lungul timpului” pentru a face o constatare guvernamentală oficială de genocid.
„Dar voi prezice că ceea ce a numit președintele Biden este ceea ce vom găsi probabil în cele din urmă când vom putea aduna toate aceste dovezi”, a spus Nuland, „pentru că ceea ce se întâmplă pe teren nu este un accident”. Este o decizie intenționată a Rusiei, prin forțele sale, de a distruge Ucraina și populația sa civilă”.
Întrebată de ce sancțiunile nu au avut un efect de descurajare asupra președintelui rus Vladimir Putin, Nuland a răspuns că acest lucru se datorează faptului că lui Putin „nu-i pasă de poporul său sau de țara sa, îi pasă doar de propria ambiție imperială”.
„El nu vede că ceea ce face nu numai că transformă Ucraina în moloz, dar transformă și Rusia într-o închisoare”, a spus ea.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut miercuri, în discursul său nocturn, un embargo asupra petrolului.
„În primul rând, avem nevoie de un embargo petrolier. Și de disponibilitatea clară a Europei de a renunța la toată energia rusească. Uniunea Europeană trebuie să înceteze să mai sponsorizeze mașina militară a Rusiei”.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că experți criminaliști de la Curtea Penală Internațională au vizitat miercuri Bucureștiul pentru a investiga posibile crime de război.
„Responsabilitatea pentru armata rusă pentru crime de război este inevitabilă. Îi vom târî pe toți la tribunal. Și nu numai pentru ceea ce s-a făcut la București”. Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat reporterilor că „Ucraina este o scenă a crimei” după ce a vizitat miercuri Bucureștiul
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Un atac cu rachete a provocat un incendiu la bordul crucișătorului rus Moskva, au anunțat autoritățile ucrainene miercuri seară, transmite AFP.
„Rachetele Neptun care protejează Marea Neagră au cauzat pagube semnificative acestei nave rusești”, a declarat guvernatorul ucrainean al regiunii Odesa, Maxim Marcenko.
Un consilier al președintelui ucrainean, Oleksii Arestovici, a confirmat pe Youtube atacurile ucrainene asupra navei, fără a indica, la rândul său, poziția acesteia.
„Arde intens. Acum. Şi cu această mare agitată, este imposibil să știm când vor putea primi ajutor”, a spus el, asigurând că la bord se aflau cei „510 membri ai echipajului”.
Pe 24 martie, la o lună de la începerea invaziei ruse în Ucraina, marina ucraineană a susținut că a distrus o navă rusească de transport de trupe ancorată în portul Berdiansk, oraş situat în apropiere de Mariupol, la Marea Azov. Moscova nu a confirmat nici această acuzație. Armata rusă oferă foarte rar informații despre pierderile sale, notează AFP.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Comandamentul militar din sudul Ucrainei a declarat că nava Moska a început să se scufunde după ce a fost lovită de o rachetă Neptun.
Într-o postare pe Facebook, comandamentul militar de sud a declarat că crucișătorul cu rachete a primit „avarii semnificative” și că un incendiu s-a aprins la bord după atac.
Declarația a continuat: „Alte unități ale grupului de nave au încercat să ajute, dar o furtună și o explozie puternică de muniție au răsturnat crucișătorul și acesta a început să se scufunde.”
13 aprilie 2022 | 
Războiul din Ucraina: Declarația președintelui american Biden, potrivit căreia în Ucraina are loc un genocid, nu va schimba politica SUA și nu ar trebui să creeze confuzie în rândul altor lideri mondiali, a insistat miercuri Casa Albă.
Biden a făcut această remarcă în timp ce observatorii obțin un acces mai mare în zonele devastate din Ucraina și vorbea despre „ceea ce vedem cu toții, ceea ce el simte clar ca lumina zilei în ceea ce privește atrocitățile care se întâmplă pe teren”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki.
Psaki a declarat că procesul legal pentru a stabili dacă este în curs de desfășurare un genocid va continua. Dar ea a spus că Biden și-a exprimat opiniile în calitate de președinte al SUA, nu doar o poziție personală. „El este președintele și suntem aici pentru a-i pune în aplicare opiniile”, a spus ea.
13 aprilie 2022 | Războiul din Ucraina: Britanicul acuzat de spionaj pentru Rusia la ambasada din Berlin va fi judecat la Old Bailey. David Smith, fost agent de securitate la ambasada britanică, se confruntă cu nouă acuzații în temeiul Legii privind secretele oficiale
Un fost agent de securitate de la ambasada britanică din Berlin, acuzat de spionaj pentru Rusia, va fi judecat anul viitor la Old Bailey.
David Smith (57 de ani), ar fi transmis informații secrete despre guvernul britanic unui atașat militar.
Britanicul, care locuia la Potsdam, în capitala Germaniei, este acuzat că a strâns informații de la ambasadă și le-a transmis cuiva despre care credea că este un reprezentant al statului rus, precum și alte presupuse infracțiuni, în perioada octombrie 2020 – august anul trecut.
Smith se confruntă cu nouă acuzații în temeiul Actului Secretelor Oficiale.
Miercuri, Smith a apărut în fața Old Bailey printr-o legătură video de la închisoarea de înaltă securitate Belmarsh. El a vorbit doar pentru a-și confirma numele și data nașterii, înainte de a fi stabilit un calendar pentru caz.
Judecător Sweeney a spus că un proces va avea loc începând cu 13 februarie anul viitor la Old Bailey. Acesta va fi audiat de un judecător de la înalta instanță și va dura până la patru săptămâni. O ședință de pledoarie și de gestionare a cazului a fost stabilită pentru 29 iulie. După scurta audiere, Smith a fost arestat preventiv.
Smith a fost arestat de poliția germană în august anul trecut și a fost extrădat în Marea Britanie la începutul acestei luni.
Acuzațiile cu care se confruntă Smith includ încercarea de a „comunica” printr-o scrisoare cu „general-major Serghei Chukhurov, atașatul militar rus din cadrul ambasadei Rusiei, la Berlin”.
Materialul pe care a încercat să îl comunice ar fi „conținut detalii despre activitățile, identitățile, adresele și numerele de telefon ale diverșilor membri ai serviciului public al Majestății Sale”.
Smith ar fi comis acte „prejudiciabile” pentru siguranța și interesul statului prin strângerea de informații clasificate drept „secrete” despre „activitățile guvernului Majestății Sale”.
El ar fi „colectat materiale referitoare la funcționarea și amenajarea ambasadei britanice la Berlin”, cu aceste informații considerate sau intenționate a fi „utile unui inamic, și anume statului rus”.
Smith ar fi făcut, de asemenea, fotocopii neautorizate ale documentelor și înregistrărilor video ale sistemului CCTV al ambasadei și „a păstrat ambalajul cartelei SIM” pe care fusese rugat să îl elimine.
13 aprilie 2022 | SUA: Poliția și agenții federali l-au căutat, până la primele ore ale zilei de miercuri, pe autorul atacului de la metroul din Brooklyn, New York, care a declanșat bombe fumigene și a tras focuri de armă marți, 12 aprilie, intr-un vagon, rănind peste 20 de persoane înainte să fugă de la fața locului.
Marți dimineața, când trenul „N Line” pentru navetiști, care se deplasa in direcția Manhattan, intra într-o stație de metrou din cartierul Sunset Park din Brooklyn.
Este cea mai recentă explozie de violență, aparent întâmplătoare, care a afectat sistemul de tranzit al orașului în ultimii ani.
Suspectul în cazul împușcăturilor de la metroul din Brooklyn a postat pe YouTube videoclipuri în care amenința cu violența și ironiza planul primarului de a aborda problema infracțiunilor de la metrou, a confirmat poliția.
Într-una dintre ele, el a spus că a simțit că vrea să ucidă oameni după ce a fost tratat pentru probleme de sănătate mintală.
13 aprilie 2022 | Principalul suspect în dosarul atacurilor teroriste comise în 13 noiembrie 2015 la Paris, Salah Abdeslam, a declarat miercuri, în faţa judecătorilor, că a ”renunțat” la planul iniţial de a se arunca în aer în seara atentatelor din capitala franceză, relatează AFP, dpa şi politico.eu.
„Intru în acest bar din arondismentul 18, îmi comand o băutură, privesc oamenii din jurul meu și îmi spun ‘Nu, nu o voi face’. Am renunțat, am plecat, am luat mașina”, a spus Abdeslam în audierea finală a procesului său.
În urmă cu două săptămâni, el a refuzat să se adreseze judecătorilor. „Vreau să explic pentru că este ultima dată când pot face asta. Voi face tot posibilul”, a continuat el, după ce s-a plâns de modul în care este descris în presă.
13 aprilie 2022 | Ali Harbi Ali, un fanatic al IS, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea deputatului Sir David Amess.
Ali, în vârstă de 26 de ani, l-a înjunghiat de peste 20 de ori pe veteranul deputat conservator pentru Southend West, în octombrie, la cabinetul de circumscripție din Leigh-on-Sea, în Essex. La audierea de la Old Bailey, judecătorul Sweeney a declarat: „Aceasta a fost o crimă care a lovit în inima democrației noastre”.
Ali, din Kentish Town, în nordul Londrei, a declarat în fața instanței că avea în plan să vizeze diverși parlamentari, inclusiv pe ministrul Michael Gove.
El a declarat la proces că a fost motivat de dorința de a se răzbuna pe parlamentarii care au votat pentru loviturile aeriene asupra Siriei.
Boris Johnson a scris pe Twitter: „Salut sentința pronunțată astăzi. Nu vom permite niciodată ca cei care comit acte de răutate să triumfe asupra democrației.
Vom prețui memoria lui Sir David Amess și îi vom continua moștenirea. Gândurile mele rămân alături de Julia, de restul familiei Amess și de toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit.”
13 aprilie 2023 | Trump ajunge la biroul procurorului general al statului New York pentru a depune mărturie
Fostul președinte american Donald Trump a sosit joi la biroul procurorului general al statului New York, Leticia James, pentru a depune mărturie în cazul presupusei fraude financiare a organizației sale Trump, a informat CNN .
Cazul nu are legătură cu acuzațiile de fraudă financiară depuse împotriva fostului președinte american săptămâna trecută. În august anul trecut, Trump a depus deja mărturie în fața procurorului general Leticia James. Audierea procurorului a durat apoi aproximativ patru ore.
Procuratura Generală a Statului New York nu are de gând să ia nicio măsură împotriva lui Trump în acest moment, respecriv să depună acuzații împotriva lui sau să-l aresteze. După mărturie, Trump se va putea întoarce în statul Florida.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.