| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 319 | ˅ | ZIUA 684 | | RĂZBOIUL ISRAEL-GAZA – ZIUA 94 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
8 ianuarie 1198 | Papa Inocențiu al III-lea își începe pontificatul
8 ianuarie 1392 | Prima mențiune documentară a funcției de „stolnic” și de „paharnic” în Țara Românească.
8 ianuarie 1849 | Masacrul de la Aiud, revoluționarii români ucid peste 600 de civili maghiari
8 ianuarie 1864 | Se deschide școala preparandală din Iași, sub conducerea lui Titu Maiorescu
Printre cursanții înscriși în anul întâi se află și Ion Creangă.
8 ianuarie 1873 | S-a născut Iuliu Maniu (d. 5 februarie 1953, în închisoarea Sighet), politician român, prim-ministru al României (1928-1933, cu intermitențe) și președintele Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947)
8 ianuarie 1889 | Herman Hollerith patentează prima mașină de calculat
8 ianuarie 1892 | Are loc, la Sibiu, conferința extraordinară a Partidului Național Român, care decide elaborarea unui Memorandum către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând toate revendicările românilor ardeleni
8 ianuarie 1912 | În Africa de Sud se constituie Congresul Național African (ANC)
8 ianuarie 1935 | S-a născut „regele rock-ului”, Elvis Presley (d. 1977) cântăreț și chitarist american
8 ianuarie 1944 | Are loc Procesul de la Verona, în care au fost judecați 18 membri ai Marelui Consiliu Fascist Italian
O parte dintre aceștia au fost executați ulterior, la 12 ianuarie 1944.
8 ianuarie 1946 | Sfârșitul „grevei regale”
Regele Mihai reia colaborarea cu guvernul Groza, după recunoașterea acestui guvern de către SUA si Marea Britanie.
8 ianuarie 1947 | S-a născut David Bowie (d. 2016), muzician și actor englez
8 ianuarie 1958 | Americanul Bobby Fischer (14 ani), câștiga primul lui campionat național de șah
8 ianuarie 1959 | 
Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890 – 9 noiembrie 1970) devine primul președinte a celei de-a cincea Republici Franceze
Pe 28 aprilie 1969 de Gaulle a demisionat din funcția de președintele al Statului. Om politic şi scriitor, de Gaulle s-a evidențiat si în Primul Război Mondial, a fost șef al guvernului francez în exil, la Londra, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, președinte al Franței timp de 11 ani, fondator al celei de-a V-a Republici Franceze, singura personalitate care a primit distincția „Mare Maestru al Ordinului de Eliberare”, pentru meritele deosebite în eliberarea Franței din cea de-a doua conflagrație mondială.
8 ianuarie 1960 | Pentru prima dată din 1816, în catedrala Notre-Dame de Paris are loc o nuntă princiară: prințesa Francoise de Bourbon–Parma se cunună cu prințul Eduard von Lobkowitz
8 ianuarie 1961 | Referendum în Franţa: poporul francez a răspuns „Da” la problema privind autodeterminarea Algeriei
8 ianuarie 1968 | Franța: in timp ce ministrul tineretului și sportului, François Missoffe, inaugurează deschiderea unei piscine la Universitatea Nanterre, studentul Daniel Cohn-Bendit tulbură ceremonia cerând accesul liber al tinerilor în căminele pentru fete
Ministrul i-a recomandat studentului să înoate și să se răcorească. Studenții s-au revoltat, iar Cohn-Bendit a devenit rapid cunoscut ca Dany cel „Roșcat” (sau „Roșu”).
„Franța se plictisește” – scria jurnalistul Pierre Viansson-Ponté, în „Le Monde”, pe 15 martie 1968, afirmând ca francezii, care traversau o perioadă de creștere economică și stabilitate politică, „s-au plictisit”.
„Studenții sunt interesați doar ca fetele să aibă acces în camerele căminelor pentru băieți. Este un concept cumva limitat al drepturilor omului”.
Dar, deși prosperitatea Franței era o certitudine, contextul era cel al unei societăți patriarhale, condusă de un președinte profund conservator, Charles de Gaulle, care în 1968, se afla deja la putere de 10 ani; iar generația celor tineri tânjea după o mai mare libertate.
In curând, plictiseala franceză a luat sfârșit. Pe 22 martie activiștii au ocupat clădirea Universității Nanterre, cerând reforma învățământului. Inițiatorii acțiunii au fost amenințați cu exmatricularea din instituție. Drept răspuns, la începutul lunii mai, a început revolta.
„Totul era patriarhal, începând din familie, unde nu se putea vorbi la masă decât dacă ti se permitea explicit”, a declarat Josette Preud’homme, care a participat la protestele din 1968 despre care afirma ca i-au schimbat viaţa. „Nu puteai ieși cu prietenii și niciodată cu băieții. Totul era interzis peste tot. Trebuia să te supui ordinelor din fabrici, din școli. Ne sufocam. Era această nevoie enormă de a vorbi și de a împărtăși. Toată lumea se saturase cu vârf si îndesat.”
8 ianuarie 1971 | Primul festival internațional al filmului de la Belgrad (FEST), sub deviza „Această minunată lume nouă„.
8 ianuarie 1973 | SUA, Washington, DC: începe procesul Watergate Seven (Bernard Barker, Virgilio Gonzalez, E Howard Hunt, G Gordon Liddy, Eugenio Martinez, James McCord și Frank Sturgis), sub conducerea judecătorului John Sirica.
8 ianuarie 1979 | S-a născut Adrian Mutu, fotbalist român
8 ianuarie 1980 | Convorbiri SUA-CHINA, după invazia URSS in Afganistan: întâlnirea dintre Secretarul apărării Brown și Vicepremierul chinez Deng Xiaoping
8 ianuarie 1982 | 
S-a născut Kim Jong Un, liderul suprem al Coreei de Nord (din 2011 și liderul Partidului Muncitorilor din Coreea (WPK) din 2012
Kim, conduce Coreea de Nord ca pe o dictatură totalitară, este nepotul lui Kim Il Sung, fondatorul și primul lider suprem al Coreei de Nord, de la înființarea acesteia, în 1948, și până la moartea sa, în 1994.
De la sfârșitul anului 2010, Kim a fost privit drept succesorul conducerii nord-coreene.
După moartea tatălui său, în decembrie 2011, televiziunea de stat l-a anunțat pe Kim drept „Marele Succesor”.
Kim deține titlurile de secretar general al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord (oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC)) și de președinte al afacerilor de stat. El este, de asemenea, comandant suprem al Armatei Populare Coreene și membru al Prezidiului Biroului Politic WPK, cel mai înalt organism decizional din țară.
În iulie 2012, Kim a fost promovat la cel mai înalt grad – de mareșal în armata populară coreeană -, consolidându-și poziția de comandant suprem al forțelor armate. Presa de stat nord-coreeană se referă adesea la el ca la „Respectatul tovarăș Kim Jong Un” sau „Mareșalul Kim Jong Un”.
Kim a extins programul de arme nucleare al țării, ceea ce a dus la tensiuni sporite cu Statele Unite și Coreea de Sud, precum și cu China.
În 2018 și 2019, Kim a participat la summituri cu președintele sud-coreean, Moon Jae-in, și cu fostul președinte american, Donald Trump, acțiuni care au marcat un scurt dezgheț între Coreea de Nord și cele două țări, dar negocierile s-au întrerupt, în cele din urmă, fără progrese privind denuclearizarea.
Autoritățile nord-coreene și mass-media de stat au declarat că Kim Jong Un s-a născut la 8 ianuarie 1982, dar oficialii de informații sud-coreeni sugerează că data reală a nașteri sale este 8 ianuarie 1983. Se crede că anul oficial al nașterii lui Kim a fost schimbat din motive simbolice – 1982 a marcat a șaptezeci de ani de naștere a bunicului său, Kim Il Sung, și patruzeci de ani de la nașterea oficială a tatălui său, Kim Jong Il.
8 ianuarie 1990 | Tribunalul Municipiului București autorizează funcționarea primului partid politic din România post-comunistă, PNȚCD, continuator al partidului istoric interzis în 1947.
8 ianuarie 1992 | Stabilirea relațiilor diplomatice între România și Federația Rusă
8 ianuarie 1996 | Moare François Marie Adrien Maurice Mitterrand (n. 26 octombrie 1916, Union-Charente, Poitou-Charentes, Franța), președinte al Franței între anii 1981-1995.
Mitterrand a stabilit recordul pentru cea mai lunga perioadă, în funcția de președinte, din istoria Franței.
8 ianuarie 1998 | Legea nr. 7 declară ca abrogate unele acte normative din timpul regimului comunist
8 ianuarie 2021 | Contul de Twitter al lui Donald Trump, cu peste 88 de milioane de urmăritori, a fost interzis
►Rusia spune că forțele sale au eliminat duminică peste 600 de soldați ucraineni
► Bosnia îl premiază pe Vladimir Putin
8 ianuarie 2023 | Mii de sârbi protestează în Kosovo
Mii de sârbi au protestat duminică în orașul Strpce, din sudul Kosovo, după ce doi sârbi au fost împușcați și răniți vineri de extremiștii albanezi, în Ajunul Crăciunului ortodox.
Mulțimea purta pancarte pe care scria: „Europa, occidentul, pentru ce sunt copiii noștri de vină, opriți violența împotriva sârbilor și (președintelui sârb Aleksandar) Vučić, protejați sârbii și pacea”.
Șeful municipalității Strpce, Dalibor Jevtic, a declarat că a solicitat forței de securitate conduse de NATO KFOR, și poliției din Kosovo sa se asigure siguranța tuturor cetățenilor.
„Oamenii sunt supăraţi pe bună dreptate. Copiii noştri nu sunt în siguranţă şi ei sunt obligaţi să asigure această siguranţă”, a declarat Jevtic presei locale, menționând că mulţimea transmite un mesaj de pace, dar este şi plină de curaj.
8 ianuarie 2023 | Preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, spune că misiunea internațională de menținere a păcii, condusă de NATO, a respins cererea Belgradului de a trimite forțe sârbe în Kosovo
„În scrisoarea lor atent elaborată adresată guvernului Serbiei, pe care am primit-o și eu, ei (NATO) au răspuns că nu văd niciun rost ca armata sârbă să se întoarcă pe teritoriul Kosovo și Metohija, invocând Rezoluția 1244 a CSONU”, a spus Aleksandar Vucic, la Pink TV. „Dar au citat doar o parte din rezoluție pentru că nu au dreptul de a nega [conform rezoluției]”.
„Nu m-am așteptat la un răspuns diferit din partea KFOR. Întrebarea care se pune acum este dacă vom merge la UNSC”, a spus președintele. „Dacă mergem mâine, vom primi sprijin de la Rusia, și ce urmează? CSNU va vota că nu permite armatei și poliției sârbe să se întoarcă [în Kosovo și Metohija”.
Serbia a propus anterior să trimită de la 100 până la 1.000 de militari și forțe de poliție în regiune și a cerut permisiunea, de la KFOR, de a face acest lucru.
8 ianuarie 2023 | Președintele Braziliei decretează o „intervenție federală”, pentru a restabili securitatea în capitala ţării, după ce Palatul prezidențial, Curtea Supremă şi Congresul au fost luate cu asalt
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a condamnat duminică invadarea locurilor puterii de către „vandali fasciști” şi a decretat o „intervenție federală” asupra forţelor de ordine pentru a a restabili securitatea capitalei ţării, notează AFP.
„Îi vom găsi pe toți şi toți vor fi pedepsiţi”, a declarat Lula da Silva, despre acțiunea în forță a susținătorilor fostului șef al statului, Jair Bolsonaro.
„Democrația garantează libertatea de exprimare, dar cere şi respectarea instituțiilor”, a adăugat şeful statului, instalat în funcție în urmă cu o săptămână. „Ceea ce au făcut acești vandali, acești fasciști fanatici (…) este fără precedent în istoria ţării noastre. Cei care au finanțat (aceste manifestații) vor plăti pentru aceste acte iresponsabile şi antidemocratice”, a avertizat Lula da Silva.
„Intervenția federală” decretată de Lula da Silva constă în preluarea controlului la nivelul statului brazilian asupra comandamentului forţelor de securitate, aflate, de regulă, sub responsabilitatea autorităţilor locale.
Decretul plasează toate forţele de ordine din Brazilia sub controlul lui Ricardo Garcia Capelli, numit de Lula da Silva. Acesta raportează direct preşedintelui şi poate folosi „orice organism, civil sau militar”, pentru păstrarea ordinii.
Palatul prezidenţial Planalto, Curtea Supremă şi Congresul din Brazilia au fost luate cu asalt duminică de sute de susținători ai ex-preşedintelui de extremă dreapta Jair Bolsonaro, care nu au acceptat înfrângerea acestuia în faţa lui Lula da Silva. Polițiștii au fost complet depăşiţi de situaţie şi s-au înregistrat pagube enorme în clădirile devastate.
Luiz Inacio Lula da Silva a condus Brazilia şi în perioada anilor 2003-2010, când guvernul său a reuşit să scoată din sărăcie milioane de brazilieni, prin intermediul unor programe sociale de amploare. Totuşi, în timpul precedentelor sale două mandate, corupția s-a agravat. El însuși a fost condamnat la închisoare pentru corupție şi spălare de bani, deși ulterior sentința a fost revocată.
8 ianuarie 2024 | Războiul Israel-Gaza: Un comandant superior al Hezbollah, Wissam Hassan al Tawil, a fost ucis într-un atac israelian în Liban
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.