| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 347 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
5 februarie 63 | Italia: cutremur de amploare in orașul Pompei, cu 17 ani înainte de a fi distrus de erupția Vezuviului
5 februarie 1535 | Franța: prima lege specifică referitoare la săraci (data de Parlamentul din Paris).
5 februarie 1597 | Japonia: execuția celor 26 de martiri de la Nagasaki, prima execuție a unor creștini în Japonia.
5 februarie 1601 | Baba Novac, haiduc sârb, căpitan al lui Mihai Viteazul, este ars pe rug în piața Clujului, apoi tras în țeapă, de către magnați maghiari.
Despre Baba Novac, scriitorul, istoricul şi filologul român Bogdan Petriceicu Hașdeu menționează: „Pe blestematul munte România, Baba Novac a petrecut vreo 40 sau 50 de ani, către care adăugându-se alţi vreo 20 sau 30 din viaţa sa de la Poreci, rezultă că Baba Novac era octogenar, când victoriile lui Mihai Viteazul, au deșteptat speranța în sufletul său, chemându-l din codrii Bosniei spre un alt câmp de luptă, într-o altă Românie”.
Intrat în armata lui Mihai Viteazul în 1595, înainte de istorica bătălie de la Călugăreni, împreună cu haiducul Deli Marcu, Baba Novac, ajuns deja la anii bătrâneții, s-a remarcat de la prima sa misiune, când, aflat în fruntea a 700 de haiduci, il gonește de peste Dunăre, la Sofia, pe Paşa Hassan, înfrângând o numeroasa armată. Novac i-a rămas credincios lui Mihai Viteazul, a cărui garda personală, de altfel, era formată mai ales din haiduci sârbi, restul căpitanilor săi fiind mercenari plătiți. In armata voivodului, Baba Novac avea rang de general, alături de frații Preda şi Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta şi banul Udrea. Victoria de la Şelimbăr i se datorează tot lui Novac, care a reușit să-i umilească pe capii armatei maghiare conduse de cardinalul Andrei Bathory. Armurile învinșilor, se pare, au fost personal depuse de Baba Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. Ulterior, Baba Novac este trimis de Mihai Viteazul în regiunea Banatului, unde înscrie mai multe victorii in bătălii, apoi îl va însoți pe domnitor în campania din Moldova, cucerind orașul Iași şi înaintând până la Hotin.
5 februarie 1690 | Este încheiat, la Sibiu, tratatul dintre domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693), și Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler.
5 februarie 1713 | De ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeiești, mitropolitul Antim Ivireanul al Ţării Româneşti a hotărât ridicarea Mănăstirii Tuturor Sfinţilor (astăzi cunoscuta ca Mănăstirea Antim), punând toată averea sa la dispoziție pentru realizarea acestui sfânt locaș, pe locul unei vechi biserici de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în care se păstra Sfântul şi Marele Mir
5 februarie 1818 | Jean-Baptiste Bernadotte devine rege al Suediei și rege al Norvegiei.
5 februarie 1843 | Este observată Marea Cometă – denumită și Marea cometă din martie sau C/1843 D1, conform terminologiei științifice
O cometă razantă cu Soarele, aparținând grupului Kreutz; a fost observată pentru prima oară la 5 februarie 1843 și pentru ultima dată la 19 aprilie, același an. Cometele razante din grupul Kreutz formează o familie de comete, ale căror perihelii se situează foarte aproape de Soare. Unele comete din acest grup sunt « Mari Comete » vizibile în plină zi, precum cometa Ikeya-Seki, observată în 1965, poate una din cele mai strălucitoare din ultimul mileniu.
5 februarie 1852 | Se deschide publicului Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Rusia, unul dintre cele mai mari și vechi muzee din lume.
5 februarie 1859 | 
Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei, este ales și domnitor al Țării Românești, săvârșindu-se astfel mica Unire a Principatelor Române (24 ianuarie, stil vechi – calendarul Iulian).
Principatele Române devin prima regiune autonomă românească din Imperiul Otoman, prin votul popular favorabil unirii în ambele țări, dând naștere statului românesc modern.
5 februarie 1861 | Înființarea Asociației Naționale pentru Cultura Poporului Român din Maramureş (la Sighet)
Asociația a avut o contribuție însemnată în emanciparea culturală a românilor, în păstrarea, conservarea şi transmiterea elementelor de identitate cultural-naționale. La 3 septembrie 1860, s-a constituit o comisie de inițiativă, care decide întocmirea statutelor viitoarei asociații, căreia ii revenea misiunea înființării Preparandiei Române. La 5 februarie 1861 era ales comitetul de conducere, alcătuit din comitele suprem Iosif Man – președinte, Mihail Pavel – vicepreședinte, Petru Mihalyi – secretar; printre membrii Asociației s-au numărat personalități de marcă ale vieții politice şi spirituale maramureșene, precum dr. Ioan Mihalyi de Apşa
5 februarie 1867 | Se încheie Pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania rămâne încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia.
Proclamarea dualismului austro-ungar va avea urmări nefaste pentru românii transilvăneni, datorate politicilor de discriminare şi deznaționalizare promovate de autoritățile maghiare (5/17)
5 februarie 1876 | Apare prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi școala” (până în 1882), editată de Paul Vasici-Unzureanu.
5 februarie 1896 | S-a născut filosoful Nicolae Bagdasar (d. 21 aprilie 1971), fratele medicului Dumitru Bagdasar.
5 februarie 1916 | Elveția: are loc inaugurarea Cabaret Voltaire şi nașterea mişcării Dada, la Zürich.
Fondat de scriitorul german Hugo Ball (1886 – 1927), împreună cu Emmy Hennings (1885 – 1948), pictorul, arhitectul şi eseistul româno-israelian, Marcel Janco (Iancu) (1895 – 1984), scriitorul german Richard Huelsenbeck (1892 – 1974), poetul român Tristan Tzara (1896 – 1963) şi soţii Sophie Taeuber-Arp (1889 – 1943) şi Hans (Jean) Arp (1886 – 1966), ca un spațiu pentru scopuri artistice şi politice.
5 februarie 1919 | Partidul Muncitor (format la Iaşi, în noiembrie 1918, de un grup de intelectuali, în frunte cu Paul Bujor şi Constantin I. Parhon) fuzionează cu Partidul Ţărănesc (Ion Mihalache), polarizând aripa de stânga (întărită în perioada 1920-1922, prin ralierea lui Nicolae Lupu şi Constantin Stere).
5 februarie 1919 | SUA: Charlie Chaplin (1889 – 1977), Mary Pickford (1892 – 1979), Douglas Fairbanks (1883 – 1939) şi D.W. Griffith (1875 – 1948) înființează compania United Artists (UA), punând bazele unuia dintre cele mai mari studiouri cinematografice americane ale secolului trecut.
În prezent, este filială a casei de producție Metro-Goldwyn-Mayer şi aparține companiei Sony Pictures Entertainment.
5 februarie 1925 | România stabilește relații diplomatice, la nivel de legație, cu Chile; întrerupte în 1943, de partea chiliană, au fost reluate ulterior, la nivel de ambasadă, în 1965.
5 februarie 1939 | A încetat din viaţă Gheorghe Țițeica (n. 1873), matematician, deschizător de drumuri în geometria diferenţială, membru al Academiei Române.
5 februarie 1946 | Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii recunosc guvernul dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România
5 februarie 1950 | Inaugurarea Teatrului de Păpuşi „Puck” din Cluj, ocazie cu care a avut loc, la secția română, premiera a unor fragmente din piesa rusească „Banul şi Părăluţa”, de Nina Ghernet, iar la secția maghiară scenetele „Morcovul”, după povestirea lui L.N. Tolstoi şi „Cozonacul”.
Fondatorii instituției au fost membrii trupei de păpușari ai Sindicatului Mixt al Artiștilor, Scriitorilor şi Ziariștilor, înființat în 1948. Teatrul „Puck” organizează anual cel mai important eveniment din lumea teatrelor de păpuși şi marionete din estul Europei, „Festivalul Internaţional Puck”, singurul de asemenea amploare din România, cu participarea unor trupe cunoscute din ţară şi din străinătate.
5 februarie 1950 | Moare Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873), om politic şi președinte al Partidului Național Țărănesc, întemnițat de comuniști la Sighet.
5 februarie 1954 | Decretul Consiliului de Miniștri al RSFSR „Cu privire la transferul Crimeei”
Decretul Consiliului de Miniștri al RSFSR
„Cu privire la transferul Crimeei din RSFSR [Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusă] către RSSU [Republica Socialistă Sovietică Ucraineană]”
5 februarie 1954
Nr. 156
Moscova
Având în vedere înclinația teritorială a Regiunii Crimeea față de RSS Ucraineană, comunitatea economiei și legăturile economice și culturale strânse dintre Regiunea Crimeea și RSS Ucraineană, Consiliul de Miniștri al RSFSR decretă: consideră că este recomandabil transferul Crimeii. Oblast’ de la RSFSR la RSSU.
Solicitați Prezidiului Sovietului Suprem al RSFSR să ia în considerare problema transferului Regiunii Crimeea către URSS și să meargă la Prezidiul URSS al Sovietului Suprem al URSS cu un decret corespunzător.
Președintele Consiliului de Miniștri al RSFSR A. Puzanov
Administrator de afaceri al Consiliului de Miniștri al RSFSR I. Gruzdev
5 februarie 1958 | Poetul Ștefan Augustin Doinaș este eliberat după un an de zile de închisoare, acuzat de regimul comunist de „omisiune de denunț„.
5 februarie 1963 | Moare Ion Mihalache (n. 3 martie 1882), politician român, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte și apoi președinte (21 noiembrie 1933 – 23 noiembrie 1937) al Partidului Național-Țărănesc.
Ion Diaconescu il descria ca fiind: „Modest dar curajos, dominat de bun simţ, cinstit cu sine însuși și cu semenii săi, harnic ca o albină, totdeauna şi-a consumat întreaga energie pentru binele celor năpăstuiți. Având permanent faruri călăuzitoare credința creștină şi iubirea de patrie, era firesc să nu rătăcească drumul”.
Ion Mihalache a fost arestat de comuniști la 14 iulie 1947, in cadrul „Operațiunii Tămădău”, înscenare care a constituit baza unui proces intentat unor personalități marcante ale PNȚ. La 12 noiembrie 1947, este condamnat la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată. Internat inițial la Galaţi, a fost transferat la Sighet la 15 august 1951, iar din 1955 la penitenciarul Râmnicu Sărat.
Potrivit memoriilor lui Corneliu Coposu, Mihalache a fost vizitat de patriarhul Justinian Marina în închisoarea de la Râmnicu Sărat, care i-a cerut să se desolidarizeze de Iuliu Maniu. A fost ucis pe 5 februarie 1963, în închisoarea de Râmnicu-Sărat de de lt.-col. (r.) Alexandru Vișinescu.
Într-una din mărturisirile sale despre perioada de detenție de la Râmnicu Sărat, Corneliu Coposu se referea la condițiile în care a murit Mihalache: „Ion Mihalache a murit în anul 1963 în închisoarea de la Râmnicu Sărat, unde nu se acorda niciun fel de asistenţă medicală. Sigur, la starea lui a contribuit şi regimul de detenție şi de alimentație. Încetul cu încetul, datorită inaniției şi brutalități inumane la care a fost supus, a murit. Ca și ceilalți deținuți decedați, a fost aruncat în pielea goală, într-un cimitir mlăștinos, aşa încât osemintele sale nu vor fi niciodată recuperate”.
La 10 octombrie 1926, Ion Mihalache si Iuliu Maniu au realizat unificarea dintre Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional. Iuliu Maniu devine președintele partidului, iar Ion Mihalache vicepreședinte. Astfel, a luat naștere Partidul Național-Țărănesc (P.N.Ţ.).
5 februarie 1971 | Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14 (lansată la 31 ianuarie 1971, comandant Alan Shepard).
5 februarie 1979 | Are loc premiera filmului „Nea Mărin Miliardar„
Comedie de excepție, in regia lui Sergiu Nicolaescu, după un scenariu semnat de Vintilă Corbu, Eugen Burada si Amza Pellea; în rolul principal Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931- d. 12 decembrie 1983). Printre numele sonore din distribuție figurează Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu Matei, Stela Popescu, Mircea Albulescu, Puiu Călinescu si Colea Răutu.
Cu 14.645.586 de bilete vândute în cinematografele vremii – titrează adevărul -, „Nea Mărin miliardar“, „este cea mai populară peliculă românească din toate timpurile. Şi probabil că aşa va rămâne pentru totdeauna, fiind greu de crezut că un film autohton va mai atinge vreodată asemenea” cote.
Pe locul doi se afla pelicula lui Geo Saizescu, „Păcală“ (1974), cu 14.644.029 de bilete vândut, si pe locul trei, o alt film in regia lui Sergiu Nicolaescu, „Mihai Viteazul“, cu 13.340.304 de intrări în cinematografe.
Succesul de public al filmului „Nea Mărin miliardar“ s-a datorat în primul rând uriașei popularități a lui Amza Pellea și a personajului său. Actorul a luat desaga cu praz in mana si a îmbrăcat cămașa țărănească în rolul devenit celebru, al lui Nea Mărin, dar s-a remarcat si in alte pelicule, precum „Decebal”, „Mihai Viteazul”, „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” sau „Osânda”.
5 februarie 1981 | 
Ronald Reagan se adresează națiunii, într-un discurs privind economia SUA.
După ce a expus gravitatea situației economice a țării, el a concluzionat: „Putem să le lăsăm copiilor noștri o datorie masivă nerambursabilă și o economie distrusă, sau le putem lăsa libertatea de a trai într-o țară în care fiecare individ are posibilitatea de a fi ceea ce Dumnezeu a vrut să fim. Este nevoie doar de puțin bun simț și de recunoașterea propriilor noastre capacități. Împreună, putem să făurim un nou început pentru America.”
Ronald Reagan a fost ales președinte în 1980, promițând să restabilească încrederea în sine a americanilor, subminată de un deceniu de economie precară, de inflație, de criza ostaticilor din Iran (4 noiembrie 1979 – 20 ianuarie 1981) și de succesul aparent al Uniunii Sovietice în extinderea influenței sale în Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. (Uniunea Sovietică a invadat și a ocupat Afganistanul în decembrie 1979.) În centrul planurilor lui Reagan se afla relansarea economiei americane. După o recesiune profundă la începutul primului sau mandat, creșterea economică a SUA s-a menținut puternică pentru restul anilor 1980. Zidul Berlinului a căzut în noiembrie 1989; germanii și-au unificat țara, până în octombrie 1990; iar un an mai târziu, Uniunea Sovietică s-a prăbușit.
Cu câteva luni înainte de reunificarea Germaniei, economia americană a intrat într-o recesiune care a durat până în martie 1991, deși efectele acesteia, inclusiv șomajul, au persistat. (Șomajul a atins un nivel maxim de 7,5% în 1992, în parte din cauza disponibilizărilor din industriile de apărare, odată cu încheierea Războiului Rece).
Criza economică și sentimentul că odată cu sfârșitul Războiului Rece a început o nouă eră care necesita o nouă conducere, l-au ajutat pe Bill Clinton să câștige alegerile pentru funcția de președinte în noiembrie 1992. Sloganul neoficial de campanie al lui Clinton a fost:: „E vorba de economie, prostănacule”(“It’s the economy, stupid.”). La fel ca Reagan, cu doisprezece ani înaintea lui, Clinton a făcut din refacerea economiei o parte centrală a strategiei sale. Redresarea economică era în curs de desfășurare înainte ca Clinton să preia mandatul. Economia a continuat să crească în ritm susținut pe tot parcursul deceniului, până la o nouă recesiune de scurtă durată în 2001. Economiștii dezbat efectul atât al politicilor lui Reagan, cât și al lui Clinton asupra creșterii economice de care s-a bucurat America în timpul președințiilor lor.
5 februarie 1986 | A încetat din viaţă scriitorul Grigore Băjenaru (n. 3 decembrie 1907), autor al volumului „Cireșarii”
5 februarie 1990 | București: se înființează Muzeului Țăranului Român director fiind numit pictorul Horia Bernea.
Instituția era continuatoarea unor tradiții muzeale datând din 1875 când, la propunerea lui Titu Maiorescu, se constituia, pe lângă Muzeul de Antichități, cea dintâi „secțiune de artă textilă”. La 1 octombrie 1906 a fost înființat un muzeu autonom al artei țărănești, Muzeul de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială.
5 februarie 1990 | La Tribunalul Militar București se înregistrează (prin Decizia civilă nr. 27) cel de-al 27-lea partid politic din Romania post-decembrista: Frontul Salvării Naționale, condus, in calitate de președinte, de Ion Iliescu.
5 februarie 2004 | SUA: moare, la New York, sculptorul Constantin Antonovici, elev al lui Constantin Brâncuși în perioada anilor 1947-1951 (n. 18 februarie 1911).
5 februarie 2004 | Moare John Hench, desenatorul oficial al celebrului soricel animat Mickey Mouse, inventat de Walt Disney (n. 29 iunie 1908)
5 februarie 2004 | România devine membră, de facto, a Alianței Nord-Atlantice (NATO), toate cele 19 state membre ale Alianței ratificând protocolul de aderare
5 februarie 2011 | Intră în vigoare noul Tratat ruso-american de dezarmare nucleară START, semnat la 8 aprilie 2010 de Statele Unite și Federația Rusă.
5 februarie 2017 | Punct culminat al protestelor desfășurate în România și în diaspora, după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat, prin intermediul mass-media, în jurul orei 24:00, in noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu.
Peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, desi în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, perceput ca principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017. Guvernul Sorin Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură de propriul partid
5 februarie 2021 | 
Vladimir Putin a declarat personae non gratae diplomați din Germania, Polonia și Suedia, acuzați de participare la mitingurile „ilegale” organizate de opoziție pe 23 ianuarie la Moscova şi Sankt-Petersburg.
Uniunea Europeană a condamnat decizia Rusiei, precizând ca „Josep Borrell Fontelles a aflat în timpul întâlnirii cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că trei diplomați europeni vor fi expulzați din Rusia. A condamnat cu fermitate decizia şi a respins acuzațiile privind desfășurarea de activități incompatibile cu statutul de diplomați”, a declarat purtătorul de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
„Este o decizie nejustificată, o nouă imagine despre situația statului de drept în Rusia„, a spus cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
La rândul sau, președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat decizia Rusiei. „Referitor la cazul Alexei Navalnîi, condamn cu cea mai mare fermitate tot ce s-a întâmplat până acum, otrăvirea, condamnarea judiciară şi, astăzi, expulzarea diplomaților german, polonez şi suedez decisă de Rusia„.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.