| VEZI SI ISTORIA IN DATE
 | VEZI SI RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 357 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
- Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer – marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (în prezent se numeşte Childhood Cancer International), în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire (Mediafax 15.II.2010)
- Afganistan: „Ziua Naţională a Salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul) (Calendar Rompres, februarie 2003)
- Asia de Est: Ziua Parinirvana, cunoscută și sub numele de Ziua Nirvana, sărbătoare budistă care marchează comemorarea morții lui Buddha; budiștii pot sărbători această zi mergând la temple sau mănăstiri budiste, dar și prin meditație. Când Gautama Siddhartha (Gautama Buddha) a murit, budiștii au crezut că a ajuns într-o stare de Parinirvana, ceea ce înseamnă Nirvana fără sfârșit (Nirvana este o stare de înțelegere completă, când nu se mai poate experimenta suferința)
- SUA: este sărbătorită (anual, în a treia zi de luni din februarie) „Ziua Preşedintelui” (President’s Day); iniţial a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (n.22.II.1732 – m.14.XII.1799), primul preşedinte al SUA; din 1971 (- 50 de ani) această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani
15 februarie 1564 | 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei (d. 1642), matematician, astronom şi fizician renascentist italian
Întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare.
15 februarie 1823 | S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu (d. 1892), episcop, istoric şi profesor
A fost primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885).
15 februarie 1834 | 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia (d. 1901), istoric, scriitor şi om politic liberal
Deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori.
15 februarie 1840 | 15/27: S-a născut Titu Maiorescu (d. 1917), om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist
Membru marcant al Partidului Constituțional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui președinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieșene „Junimea”; întemeietor al criticii literare românești moderne; membru fondator al Societății Academice Române (1866); vicepreședinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887).
15 februarie 1843 | Consistoriul din Blaj cere episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administrație, justiție, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei.
15 februarie 1850 | 15/27: S-a născut pictorul și profesorul Ion Andreescu (d. 1882); membru post-mortem al Academiei Române (1948).
15 februarie 1851 | S-a născut Spiru Haret (d. 1912), matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societății), pedagog și om politic liberal
Ca ministru al cultelor şi instrucțiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învățământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreședinte al acestui for (1904-1907).
15 februarie 1864 | Apare, la București, la inițiativa unui grup de tineri ofițeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicație independentă, cu deviza „Știință, artă şi istorie militară„.
Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în 1989, va avea diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”; din 1990, denumita „Gândirea militară românească” – cu o periodicitate de şase apariţii pe an, ca publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României. Revista se adresează atât corpului ofițeresc, cât şi mediilor instituționale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară națională şi internaţională.
15/27 februarie 1866 | Decretul nr. 189 al Locotenenței Domnești, prin care Alexandru G. Golescu este numit agent diplomatic al Principatelor Unite la Constantinopol.
15 februarie 1868 | Se naște profesorul Constantin Rădulescu-Motru (d. 6 martie 1957, RPR), personalitate marcantă a României in prima parte a sec. XX.
În 1892, în amintirea bunicului său patern, Eufrosin Poteca, fost egumen al Mănăstirii Gura-Motrului, și-a adăugat numele de „Motru” la cel de familie. Fondator al unor periodice precum „Revista de filozofie” (1923-1944), „Ideea europeană” (1900-1914), „Noua Revistă Română” (1908-1915) și al Societății de Studii Filozofice (1910). Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale este Psihologia poporului român, București, Societatea Română de Cercetări Psihologice, 1937.
Filozof, om politic, dramaturg, academician (membru titular al Academiei Române din 1923) și președinte al Academiei Române (1938 – 1941). Conferențiar de Istoria filozofiei la Facultatea de Litere și Filozofie din București, unde a predat psihologie (1900-1940, numit profesor definitiv în aprilie 1904) și al cărei decan a fost de două ori (1932-1935; 1935-1938). Director al Teatrului Național (stagiunea 1918-1918), și autor a două piese de teatru, Domnul Luca și Păr de lup, jucate în stagiunile 1909-1910, respectiv 1910-1911. Însemnările sale zilnice din Jurnalul sau personal reprezintă o adevărată radiografie a felului in care au gândit si au operat comuniștii care au acaparat puterea in 1945, cat si a modului in care România a fost supusa procesului de stalinizare.
15 februarie 1876 | La București, apare lunar (până la 15 mai, același an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu (pentru partea literară) şi a dr. Dimitrie Brândză (pentru partea științifică)
15 februarie 1896 | S-a născut medicul Ştefan S. Nicolau (d. 1967); fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967)
Creatorul școlii românești de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1984.
15 februarie 1924 | S-a născut regizorul american Robert Drew (d. 2014), considerat părintele cinéma vérité-ului american
A devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor,
15 februarie 1927 | S-a născut istoricul Dinu C. Giurescu (d. 2018)
Pe lângă numeroasele studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001; deputat (2012-2014) din partea Partidului Conservator.
15 februarie 1930 | S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia (d. 2006), prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003).
15 februarie 1933 | 
Președintele ales, Franklin D. Roosevelt, supraviețuiește unei încercării de asasinat, dar primarul din Chicago, Anton Cermak, rănit in acest atentat, va muri pe 29 martie
15 februarie 1933 | Se naște Iosif Sava (Iosif SEGAL, fiul lui Bernard) (d. 18 august 1998, București) – cunoscut publicului larg ca muzicolog
Fost redactor la ziarul local din Iași, Opinia (1949-1951), apoi la secția cultură şi știință a Scânteii Tineretului (1951-1969), calitate în care este chiar decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a; apoi redactor-realizator pe teme muzicale la Radiodifuziune (1969-1990), ulterior la TVR; căsătorit cu Margit.
15 februarie 1933 | In zilele de 15 şi 16 februarie 1933 au avut loc grevele muncitorilor ceferiști de la atelierele „Griviţa Roşie” din București.
Muncitorii, în rândul cărora comuniștii desfășurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eșuarea negocierilor cu autoritățile, armata şi poliția au tras în greviști şi au pus violent capăt revoltelor, soldate cu 3 morți şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor. În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziție.
În şedinţa din seara zilei de 17 ianuarie 1933, Guvernul PNŢ, condus de Alexandru Vaida Voevod, hotărăşte reducerea salariilor bugetarilor pe o perioadă de trei luni (ianuarie, februarie, martie): în Capitală şi categoria I urbană, cu 10%, în categoria a II-a urbană şi zona rurală, cu 12, 5%. Salariile magistraţilor şi ale cadrelor militare rămân neatinse. O măsură de austeritate prevăzută de Planul de la Geneva, pe care România îl va semna la 28 ianuarie 1933. Măsura ii afectează si pe salariații de la Atelierele Grivița. Situaţia acestora era complicată, dezastrul administrării Atelierelor fiind recunoscut chiar de Gheorghe G. Mironescu, vicepreședintele Consiliului de Miniştri şi ministru de Interne, potrivit Raportului despre evenimentele de la Griviţa, din Adunarea Deputaţilor din 16 februarie 1933: „Aceste ateliere au avut nefericirea de a fi fost în trecut nu numai rău administrate, dar şi incorect administrate.”
În editorialul din „Universul“, 19 februarie 1933, intitulat „Ordinea publică şi ordinea morală”, Stelian Popescu acuza că infecția se întinde dincolo de zidurile Griviţei: „Dar racila dată în vileag de d. ministru de Interne nu trebuie circumscrisă numai la administraţia atelierelor, ea trebuie extinsă şi la toată conducerea căilor ferate, culminând cu lefurile provocatoare ale Vidrighinului legendar, cu faimoasele contracte – panamale de furnituri şi reparaţiuni, cu milioanele – distribuite membrilor din consiliile de administraţie şi de direcţie, ca diurne şi tantieme, dintr-un Buget permanent deficitar”.
Pe 3 februarie, proiectul de Lege privind starea de asediu parcurge toate etapele, de la asentimentul Regelui Carol al II-lea până la adoptarea sa în Parlament. Votul din Camera Deputaților se încheia la 12 noaptea. Senatul ia în dezbatere proiectul de Lege la 12.30 şi-l votează la 2 noaptea.
La „Monitorul oficial“ se lucrează până dimineața, pentru o ediție specială, astfel încât Legea să intre în vigoare din 4 februarie 1933. Guvernul se întrunește în ședință de la 18.00 la 22.00 pentru a întocmi Decretul privind instituirea stării de asediu în București, Cernăuți, Galați, Iaşi, Ploieşti, Timişoara, precum şi în zonele industriale din județul Prahova. Decretul e contrasemnat de Rege pe 5 februarie, iar pe 6 februarie 1933 se emite si, „Manifestul guvernului către ţară”
Un bloc din piatră transportat, la un moment dat, din curtea Atelierelor, ar fi trebuit să găzduiască o placă comemorativă realizată în timpul comuniștilor. Placa originală a dispărut, iar pe cea nouă citim: „În amintirea eroilor ceferişti care au luptat şi s-au jertfit pentru libertate şi drepturi cetăţeneşti în ianuarie-februarie 1933. Demolat în 2005 de către cei care doresc să înăbuşe aspiraţiile populare de dreptate şi adevăr istoric”.
„Atelierele de reparat locomotive și vagoane se întindeau pe o suprafață enormă, de cel puțin 2 km lungime”, afirma inginerul Radu Bellu, specialist în istoria C.F.R. „Atelierele s-au aflat la început pe locul în care e astăzi Palatul CFR, dar, la un moment dat, Primăria a hotărât ca ele să fie mutate”. Pe partea opusă Atelierelor, unde se aflau locuințele modeste ale muncitorilor, se afla acum Biserica Sf. Gheorghe, ridicată cu banii lucrătorilor ceferiști în 1926.
Una dintre cele mai populare cârciumi ale cartierului era, „La Borţoasa”, unde ceferiștii se adunau la un pahar de vorbă, după ce ieșeau de la Ateliere.
15 februarie 1944 | Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Monte Cassino – mânăstirea de la Monte Cassino a fost distrusă de bombardamentele Aliaților.
15 februarie 1944 | S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ (d. 1977), realizator de filme şi emisiuni de televiziune.
15 februarie 1946 | SUA: începe să funcționeze primul calculator electronic de uz general ENIAC (prescurtare de la Electronic Numerical Integrator And Computer), conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania.
15 februarie 1947 | 
S-a născut Viktor Belenko, pilotul sovietic din cadrul Forțelor de Apărare Aeriană ale URSS, care, pe 6 septembrie 1976, a dezertat în Japonia, cu un MiG 25, cerând azil politic in SUA. Dezertarea sa a contribuit decisiv la dezvăluirea secretelor aeronavei MIG-25.
15 februarie 1947 | S-a născut Oscar Berger (d. 2013), jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariția primului ziar privat din Timișoara de după Revoluție, ziarul „Timișoara”; a fost un susținător constant al principiilor Proclamației de la Timișoara.
15 februarie 1956 | A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900)
15 februarie 1968 | S-a născut George Vladimir Ivașcu, actor, director al Teatrului „Metropolis” (din 2007, finanțat de Primaria Capitalei)
Potrivit declarației de interese din 2017 este membru in Marea Loja Naționala Romana. George Ivașcu a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (UNATC) in 1993. Din 1993 a activat ca actor la Teatrul de Comedie, iar din 1996 la Teatrul National I.L. Caragiale, București (TNB); fost ministru al Culturii în Cabinetul Viorica Dăncilă în perioada ian.– nov. 2018; Pe 13 mai 2004, președintele Ion Iliescu i-a conferit lui George Ivașcu Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „in semn de apreciere a întregii activități si pentru dăruirea si talentul interpretativ pus in slujba artei scenice si a spectacolului„. Căsătorit cu Alice Barb, regizor, actor si director la Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3, condusa de Robert Negoiță.
Potrivit declarației de avere (din iulie 2017, in calitate de manager al Teatrului Metropolis), acesta deține o casa de 95 mp, dobândită in 2015, in comuna Balotești, Ilfov, dar si tablouri, antichități si instrumente muzicale in valoare de 5.000 euro.
Acesta are in cont 154.253 lei, potrivit sursei citate, dar si datorii de:
– credit de 45.000 lei accesat in 2015 si scadent in 2020;
– credit de 40.000 lei accesat in 2015 si scadent in 2020;
– împrumut de 30.000 euro de la Nagy Robert, accesat in 2013, scadent in 2020;
– leasing Autoitalia Group – 36.818 euro, accesat 2013, scadent 2017;
La capitolul venituri, a incasat 54.864 lei de la Teatrul Metropolis, iar de la UNATC 38.096 lei.
Potrivit declarației de interese acesta este membru in:
– Asociația Culturala QUo Vadis Romania
– Asociația pentru Administrarea Rs;
– Asociația Marea Loja Naționala Romana (MLNR);
– Asociația Culturala Grivița 53;
A fost criticat, ca ministru al Culturii, in special de opoziție: „Considerând probabil că eşecul Centenarului nu este unul suficient de mare pentru a intra în cărțile de istorie ale României, ministrul Culturii şi Identității Naționale, George Ivașcu, a pecetluit în numele Guvernului Liviu Dragnea amânarea unei decizii în cazul includerii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Motivul îl cunoaștem încă de pe vremea deloc regretatului premier Tudose: necesitatea de a proteja drepturile patrimoniale ale statului român în litigiul cu Gabriel Resources. Sigur, ministrul Culturii nu este capabil de un sentiment precum ruşinea! În vreme ce guvernele lumii alocă mult timp şi resurse pentru a include în patrimoniul mondial UNESCO un număr semnificativ de situri, reprezentanţii României fac jocuri pe sub masă pentru a opri un asemenea demers. (…) În tot acest timp, ministrul Ivaşcu, în Anul Centenarului, eşuat total din punct de vedere administrativ şi cultural, rămâne un spectator pasiv. Demisia lui George Ivașcu de la Ministerul Culturii este un minim gest de reparaţie morală pe care îl putem aştepta” – a declarat Coordonatorul Comisiei de cultură, culte şi minorităţi a PNL, Liviu Brătescu, într-un comunicat transmis AGERPRES, in 2018. Aceasta a reamintit că întregul ansamblu de la Roşia Montană primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial şi critica absenţa lui Ivaşcu de la şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, în Bahrain.
„Ministrul Ivașcu nici măcar nu a avut demnitatea de a fi prezent personal la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial de la Manama, în Bahrain. A preferat să trimită un subordonat care să încerce aranjamente pe holuri, ascuns de delegația parlamentară oficială a României la acest eveniment„, a mai spus Brătescu. potrivit AGERPRES
15 februarie 1969 | Inaugurarea liniei ferate electrificate București–Brașov
Prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW
15 februarie 1979 | 
Statele Unite ale Americii adresează un protest oficial Uniunii Sovietice, cu privire la activitățile antiamericane sovietice din Iran.
Se afirmă că astfel de activități și posibila legătură sovietică cu asasinarea ambasadorului Dubs în Afganistan ar putea tensiona relațiile și întârzia încheierea SALT. (NYT 2/16/79)
15 februarie 1980 | Brăila: s-a lansat prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”
15 februarie 1980 | Războiul Afgano-Sovietic
Trei rebeli musulmani, unul înarmat cu o puşcă de asalt AK-47, de proveniență rusească, iar ceilalți cu puști Bold, pozează călare, în timpul unei reuniuni a rebelilor într-un sat din apropiere de Herat..
În ciuda prezenţei în zonă a trupelor sovietice şi afgane, rebelii patrulau lanțurile muntoase de-a lungul graniței cu Iranul.
15 februarie 1989 | Încheierea Războiului Afgano-Sovietic
Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul, după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului pro-marxist de la Kabul – Ziua națională a salvării. 1989).
ISTORIC
La 27 decembrie 1979, 750 de soldați ai trupelor de elită sovietice au invadat Afganistanul și l-au ucis pe președintele Hafizullah Amin. În războiul care a urmat, forțele afgane ale Partidului Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susținute de forțele sovietice, au luptat contra rebelilor islamiști Mujahedini.
Rebelii au fost susținuți de mai multe ţări, printre care și SUA, Arabia Saudită, Pakistan și alte state musulmane, în contextul politic internațional al Războiului Rece.
Datorita costurilor ridicate și a inutilității sale politice finale, războiul din Afganistan a fost asemănat cu Războiul din Vietnam, dus de americani.
Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbați, femei și copii – cca o treime din populația Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran și în alte ţări, unul din cele mai mari exoduri din istoria lumii, de după cel de-al Doilea Război Mondial.
15 februarie 1990 | A fost înființată Uniunea Teatrelor din România – UNITER , avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru
15 februarie 1991 | A luat ființă „Grupul de la Vișegrad”, organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia.
În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declarație comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct președintelui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar
15 februarie 1995 | România depune la ONU instrumentele de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993
15 februarie 1998 | A murit Martha Gellhorn (n. 1908), scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway.
15 februarie 1999 | A murit Henry Way Kendall, fizician american
Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990 împreună cu Jerome Friedman şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1926)
15 februarie 2000 | Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, cere, în mod solemn, iertare poporului evreu pentru Holocaust
15 februarie 2001 | Suedia renunță la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români posesori de pașapoarte diplomatice
15 februarie 2003 | Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak, în peste 600 de orașe din întreaga lume
15 februarie 2007 | Inaugurarea postului de radio „Antena Sibiului”, parte din rețeaua de studiouri regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune
15 februarie 2011 | Libia: în orașul Benghazi încep protestele împotriva regimului libian, extinzându-se ulterior în toată țara.
Manifestanții au preluat controlul asupra unui număr important de orașe, în special în estul Libiei. Războiul Civil Libian din 2011 a fost un conflict între revoluționarii libieni și Marea Jamahiriye Arabă Socialistă Populară Libiană. A început ca o serie de proteste și confruntări care au avut loc în statul nord-african împotriva lui Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei de 42 de ani. Protestele au început pe 15 februarie 2011 și au devenit o revoltă la scară mare până la sfârșitul lunii februarie, luptele evoluând aproape către un război civil, mai ales după ce Consiliul Național de Tranziție a preluat conducerea în teritoriile controlate de revoluționari. Cele mai multe națiuni au condamnat cu fermitate utilizarea forței împotriva civililor, Statele Unite impunându-i sancțiuni lui Gaddafi. Pe 20 octombrie 2011, Gaddafi a fost capturat de către revoluționari în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt, murind în circumstanțe neelucidate
15 februarie 2012 | A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actrița americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu, n. 1908, în localitatea Corabia), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute
Ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, ulterior un star; cetăţean american în 1946.
15 februarie 2013 | Un meteorit a explodat deasupra Rusiei, in regiunea Celiabinsk din Urali, provocând pagube materiale
Peste 1.000 de oameni au fost răniţi din cauza ‘ploii’ de cioburi de sticlă de la geamurile sparte de deflagrație sau de obiecte deplasate de unda se șoc. Evenimentul a avut loc cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului 2012 DA14, care urma să ajungă cel mai aproape de Terra. Conform unui nou studiu, meteoritul care a explodat s-a îndreptat spre Pământ după ce traiectoria sa a fost schimbată în spațiu, în urma coliziunii cu un alt asteroid, în urmă cu aproximativ 290 de milioane de ani.
Cea mai mare parte din asteroidul cu diametrul de 20 m, care a explodat deasupra regiunii ruse Celiabinsk la 15 februarie 2013, s-a pierdut, în urma trecerii prin atmosfera terestră cu viteza de 67.600 km/h. Există însă şi numeroase fragmente care au supraviețuit exploziei și frecării cu straturile atmosferice terestre, care au fost recuperate şi analizate.
15 februarie 2016 | A murit scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (n. 1929)
15 februarie 2019 |15/16: A murit actorul elveţian de teatru, film și televiziune Bruno Ganz (n. 1941); cunoscut pentru rolul lui Adolf Hitler din filmul „Downfall” (2004).
15 februarie 2021 | Dezbaterea moțiunii simple inițiate si semnate de 109 deputați PSD, intitulata “Incompetența şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor”.
În moțiune, deputații PSD cer demisia ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, motivând că în timpul care s-a scurs de la învestirea lui au constatat „atât de multă incoerență, lipsă de profesionalism şi de asumare, cât nu s-a văzut în ultimii 30 de ani”.
15 februarie 2021 | Ronald J. Rychlak – publicist si avocat american, autorul cărții „Dezinformare” (scrisa în colaborare cu Pacepa prin corespondenta, pe e-mail) – a declarat pentru Epoch Times, ca Ion Mihai Pacepa (n. 1928), fostul șef adjunct al Departamentului de Informații Externe al României (din perioada comunismului) si consilier personal pe probleme de Securitate al lui Nicolae Ceaușescu, ar fi murit de COVID-19.
„In primele ore ale dimineții de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea ce nu au putut face o recompensa de doua milioane de dolari si doua echipe de asasini plătite de Romania. Ion Mihai Pacepa, sau Mike pentru cunoscuți, a murit” – afirma Ronald J. Rychlak, in articolul intitulat „Highest-ranking soviet-bloc officer ever to defeat to the West has died”, publicat la 15 februarie 2021, pe theepochtimes.com. Pacepa avea cetățenie americana si era stabilit in SUA.
De-a lungul timpului, au circulat o serie de zvonuri (neconfirmate) ca Pacepa ar fi murit, precum si unele conform cărora acesta ar fi primit o noua identitate si ar fi suferit minim trei operații estetice, pentru schimbarea fizionomiei.
In 1978, Ion Mihai Pacepa a cerut si a obținut azil politic in Statele Unite ale Americii, lucrând pentru comunitatea de informații a SUA împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a calificat activitatea sa ca fiind „o importanta si unica contribuție adusa Statelor Unite„.
In perioada 1956-1960, Pacepa a fost șef adjunct al Misiunii Romane in RFG si șef al rezidentei de spionaj a României in acea tara. In aprilie 1966, colonelul Pacepa a fost numit adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE), fiind apoi avansat general maior.
In perioada 19 aprilie 1972 – 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceausescu pentru securitate naționala si dezvoltare tehnologica, prim-adjunct al șefului Departamentului de Informații Externe (DIE) si secretar de stat la Consiliul Securității Statului (in cadrul Ministerului de Interne). Ulterior promovării sale ca secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent.
In iulie 1978, Pacepa a fost trimis in RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt; odată ajuns acolo, el a cerut (prin intermediul ambasadei americane din Bonn) azil politic in SUA. Cererea sa a fost aprobata de președintele Jimmy Carter. Potrivit unor surse, generalul Pacepa ar fi fost transportat in secret, pe 28 iulie 1978, cu un avion militar american la aeroportul prezidențial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C. Dispariția lui Pacepa, în plina misiune, a fost anunțata mai întâi în „Die Welt„, pe 8 august 1978, şi reconfirmata pe 10 august, cand SUA a comunicat oficial dezertarea lui.
Motivele ”defectării” sale, aşa cum au fost prezentate secretarului general al PCR, dar si in ”analizele” din interiorul Securității, erau unilaterale si relativ puerile: Pacepa era „un personaj corupt, care a presimțit că ”lanțul se strânge” în jurul său și a luat decizia să-şi salveze pielea, profitând de ocazia unei vizite în Germania„. Acuzațiile aduse (post-factum) lui Pacepa, vizau achizițiile unor ”bunuri” din Orient, precum şi o presupusă ”şpagă” primita de acesta, în cadrul negocierilor cu compania aviatică germana Fokker, pentru un proiect de construire a unei aeronave, in parteneriat.
In septembrie 1978, regimul Nicolae Ceausescu i-a dat lui Pacepa două condamnări la moarte, pentru crima de înalta trădare, si a pus la bătaie un premiu de doua milioane USD pe capul sau. Yasser Arafat si Muamar al-Gaddafi au plusat, la rândul lor, cu câte un milion USD fiecare, pentru asasinarea generalului.
In anii 1980, se pare ca Securitatea i-ar fi oferit teroristului Ilici Ramirez Sanchez, zis Carlos Sacalul, care ar fi urmat sa-l ucidă pe Mihai Pacepa, un milion USD. Sacalul nu l-a putut identifica pe Pacepa dar, la 21 februarie 1981, a aruncat in aer o parte a sediului postului de radio Europa Libera din Munchen, care transmitea dezvăluirile generalului.
In 1987, Pacepa publica „Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief” – prima sa carte in care a relatat, mai mult sau mai puțin veridic, culisele vieții lui Nicolae Ceausescu. Tradusa in românește, cu titlul „Orizonturi roșii: Cronicile unui spion comunist„, cartea a fost publicata in SUA, de unde a fost expediata, ilegal, in Romania.
La 25 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu a fost condamnat la moarte de gruparea Ion Iliescu, in cadrul unui proces in care acuzațiile împotriva sa au provenit, aproape cuvânt-cu-cuvânt, din Red Horizons – scrie ziare.com. A doua zi, noua gazeta guvernamentala „Adevărul” (fostul organ „Scânteia„), a început sa difuzeze pasaje intregi din „Red Horizons”, considerând ca aceasta carte „a jucat un rol incontestabil” in răsturnarea lui Ceausescu. Ulterior, „Red Horizons” a fost pusa pe piata in 27 de tari.
In 1993, Pacepa a publicat volumul „Moștenirea Kremlinului„, documentand continuitatea politiei politice de tip comunist in Romania, urmat, in 1999, de trilogia „Cartea Neagra a Securitatii„.
La 7 iulie 1999, Curtea Suprema a României a emis Decizia Nr. 41/1999, anulând astfel condamnările la moarte date lui Pacepa. Totodată, a ordonat repunerea sa in gradul de general si restituirea bunurilor confiscate de Securitate. Guvernul roman a refuzat însă sa aplice Decizia Curții Supreme, acțiune care a provocat presa occidentala acuze ca Romania nu devenise încă un stat de drept. In decembrie 2004, guvernul roman i-a reacordat lui Pacepa gradul de general.
Potrivit istoricului Dennis Deletant, ”defecțiunea lui Ion Pacepa a fost una dintre cele mai mari lovituri date unui serviciu secret est‑european. Ca adjunct al conducerii DIE şi ministru adjunct de Interne, Pacepa se prezenta drept ofițerul cel mai înalt în grad dintr‑un organism de securitate și de informații care a dezertat din blocul sovietic. Rețeaua DIE a fost distrusă în totalitate şi însuși Ceaușescu fost pus într‑o postură jenantă pe plan internațional, de vreme ce datele oferite de Pacepa au dăunat partenerilor de activități clandestine ai României”. (respectiv serviciilor secrete ale tarilor membre din Pactul de la Varșovia).
In interviul acordat presei (jurnalistei Cristina Cileacu/digi24), Ronald J. Rychlak a declarat, in încheiere: „Sper că oamenii vor realiza că el (n.r. Pacepa) a lăsat în urmă o viață luxoasă, că și-a riscat viața, că practic s-a lipsit de viața bună pe care ar fi putut să o aibă, ca să facă ceea ce a crezut el că ar fi cel mai bine pentru români, că putea dezvălui ce se întâmpla. Eu cred că a contribuit enorm la căderea Cortinei de Fier, la căderea comunismului, ceva ce credea el că este un lucru bun, așa cred și eu, știu că mulți oameni sunt de altă părere, dar el a încercat să dezvăluie partea malefică a totalitarismului și chemarea pe care comunismul o avea spre această parte. Sper că va fi amintit drept cineva care chiar s-a sacrificat din iubire pentru țara sa.„
15 februarie 2021 | Libia: 10 ani de la începerea insurgenței împotriva regimului Gaddafi
15 februarie 2021 | Bellinzone, Elveția: Continuă procesul unui liberian acuzat că a participat la crime de război în țara sa între 1993 și 1995 (15 feb. – 5 mar.)
15 februarie 2021 | România (coronavirus): începe imunizarea populației cu vaccinul AstraZeneca.
15 februarie 2021 | Geneva, Elveția: Conferința de presă online a OMS privind omologarea de urgenţă a două vaccinuri anti-COVID-19 aparținând AstraZeneca, fabricate în India şi Coreea de Sud.
15 februarie 2021 | Lima: Ministrul peruan de externe, Elizabeth Astete, şi-a anunțat demisia duminică, 14 februarie, după ce şi-a recunoscut „marea greșeală” de a se fi vaccinat împotriva COVID-19 în ianuarie, înaintea categoriilor prioritare.
Demisia i-a fost imediat acceptată de președintele interimar Francisco Sagasti. Este al doilea ministru din guvernul peruvian, după cel al sănătății, care a demisionat în cadrul acestui scandal.
15 februarie 2021 | Bratislava: Slovacia introduce carantina obligatorie de 14 zile pentru călătorii care vor veni în ţară
15 februarie 2021 | Regatul Unit al Marii Britanii: Intră în vigoare măsura carantinei la hoteluri, pentru rezidenții care sosesc din ţări considerate de risc
15 februarie 2021 | Geneva, Elveția: Ședință extraordinară a Consiliului General al Organizației Mondiale a Comerțului.
15 februarie 2021 | Pristina: Un partid reformist de stânga a ieșit pe primul loc duminică, 14 februarie, la alegerile legislative din Kosovo
Partidul Mișcarea Vetevendosje s-a situat cu mult în faţa vechii gărzi a comandanților separatiști, după ce a promovat un discurs pentru luptei împotriva corupției, într-un context afectat de sărăcie şi instabilitate politică. Mișcarea Vetevendosje (VV), Autodeterminare a lui Albin Kurti, pornită declarativ împotriva clientelismului, a reușit să capitalizeze nemulțumirile populației, devansându-si, cu circa 48% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a peste 90% din buletinele de vot, principalii concurenți
15 februarie 2021 | Chile: Un telescop ultramodern din munţii din Chile va oferi astronomilor informații despre formarea de stele şi de galaxii.
Telescopul va fi ridicat pe Cerro Chajnantor, înalt de 5.600 de metri, în deşertul chilian Atacama, unul dintre cele mai uscate locuri de pe pământ. Universitatea din Köln, care este implicată în proiectul de cercetare, a anunţat că observaţiile din gama de radiaţii sub-milimetrice trebuie să fie ridicate şi uscate. Fără această poziţie specială a telescopului, observaţiile ar fi uşor distorsionate de vaporii de apă din atmosfera terestră. De asemenea, telescopul a fost optimizat pentru măsurarea luminii din primele momente de după Big Bang şi poate oferi informaţii despre aceasta.Potrivit Universităţii din Köln, Fundaţia canadiană pentru inovare finanţează proiectul internaţional de cercetare cu aproape cinci milioane de dolari.
15 februarie 2021 | Johannesburg, Africa de Sud: Audierea fostului președinte Jacob Zuma de către un comitet însărcinat cu colectarea mărturiilor privind cazurile de corupție (15 – 18 feb.)
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.