| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 346 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 |
- Ziua Luptei împotriva Cancerului – stabilită prin Legea nr. 274/2015, în ziua in care este marcată şi pe plan internațional (potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000). În expunerea de motive a legii, se arată că în România numărul persoanelor bolnave de cancer depăşeşte 100.000, ţara noastră situându-se pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer uterin. NOTĂ: Tot prin lege, la 1 octombrie, este marcată „Ziua Naţională de luptă împotriva Cancerului de sân”
- Ziua Naţională a Republicii Socialiste Democratice Sri Lanka (fostă Ceylon); proclamarea independenţei – 1948
4 februarie 1746 | S-a născut Tadeusz Kościuszko (d. 1817), erou al luptei pentru independenţa naţională a Poloniei.
4 februarie 1769 | Marea Britanie introducere pedeapsa cu moartea pentru distrugerea instalațiilor industriale.
4 februarie 1789 | George Washington (n. 22 februarie 1732, Westmoreland, statul Virginia), general şi om de stat american, militant şi factor activ în obținerea independenței faţă de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord, este ales de către Colegiul Electoral american primul președinte al SUA
Alegătorii din 10 state au fost convocaţi la vot. Carolina de Nord, Rhode Island și New York s-au abținut de la acest proces. Din cei 72 de candidați, alegătorii au votat doar pentru doi dintre ei. Aproape jumătate dintre cei care şi-au exprimat dreptul de vot au optat pentru John Adams, care a fost ales, în mod corespunzător, vicepreședinte. George Washington a depus jurământul ca prim-președinte, conform Constituției Statelor Unite ale Americii, pe 30 aprilie 1789, la Federal Hall, în New York.
Funcția de președinte a Statelor Unite, care nu a existat până atunci, a fost croită pe măsura lui George Washington, îngăduindu-i acestuia, odată ales, să definească postul în detaliu.
Primul Congres al Statelor Unite a votat să-i plătească lui Washington un salariu de 25.000 USD pe an, o sumă substanțială pentru 1789. Washington, deja bogat, a refuzat salariul, deoarece prețuia foarte mult imaginea sa ca funcționar public dezinteresat. La insistența Congresului, acceptă în cele din urmă propunerea, pentru a evita un precedent în care postul de președinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate, care își permiteau să servească țara fără salariu.
Washington a participat cu mare atenție la ceremonia postului, având grijă ca titlurile și vestimentația să fie republicane și nu a imitat niciodată curțile regale europene. Până la sfârșit a preferat apelativul de „Domnule Președinte” altor denumiri mai pompoase care i-au fost sugerate. George Washington este si singurul președinte al SUA care nu a locuit niciodată la Casa Alba.
4 februarie 1859 | A murit (la numai câteva zile după Unire) Alecu (Alexandru) Russo (n. 1819), prozator şi memorialist; unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai paşoptismului; important militant unionist.
4 februarie 1861 | Mississippi, Florida, Alabama, Louisiana, Carolina de Sud, Georgia și Texas proclamă secesiunea și creează, la Montgomery (Alabama), „Confederația Statelor din Sud”
In lunile aprilie și mai s-au alăturat Confederației încă trei state: Virginia, Carolina de Nord, Arkansas și Tennessee.
4 februarie 1897 | S-a născut Constantin Vişoianu (d. 1994)
Om politic ţărănist, diplomat (colaboratorul lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor, reprezentantul României la Tribunalul Internaţional de la Haga, ministru de externe în guvernele Sănătescu şi Rădescu); stabilit în SUA a primit statutul de „rezident special”.
4 februarie 1922 | Tratatul chino-japonez, prin care Chinei îi este retrocedat Shandun-ul
4 februarie 1925 | Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române.
Legea pentru înființarea Patriarhiei a fost publicată la 25 februarie 1925 în Monitorul Oficial cu titlul „Lege pentru ridicarea Scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei ca primat al României la rangul de Scaun patriarhal”. La 1 noiembrie 1925 a avut loc investitura şi înscăunarea primului patriarh Miron Cristea (1925-1939)
4 februarie 1927 | SUA: lansarea filmului „The Jazz Singer” („Cântărețul de jazz”), de Warner Brothers, prima peliculă sonoră din istoria filmului
Prezentat cu ajutorul unui disc cu diametrul de 400 mm care conţine câteva dialoguri şi muzică, amplificarea sunetului în sală a fost realizată cu ajutorul unei instalaţii de sunet cu tuburi electronice (un amplificator) cu difuzoare.
4 februarie 1929 | Se naște, la Botoșani, Constantin Piliuță (d. 3 mai 2003), unul dintre cei mai reprezentativi pictori români contemporani, cotat pe plan național şi internațional; elev al lui Ciucurencu.
Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România, 1967; Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”; Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, 1971; Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, 1974
Numele său se leagă de opere cu crâșme, flori, bețivi si balerine, dar și de un tablou (blamat după evenimentele din 1989), în care Nicolae Ceaușescu, purtând eșarfa tricolora, cu sceptrul in mana dreapta, si mana stânga sprijinita, probabil, pe programul vreunui congres al partidului, este portretizat la o tribună decorata cu secera si ciocanul (PCR) la baza căreia sunt depuse coroane de flori, profilat pe o fresca care-i înfățișează pe Burebista, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru I. Cuza și Nicolae Bălcescu.
Primul mare critic al acestui omagiu a fost scriitorul Fănuș Neagu, prieten cu Piliuță. În cartea autobiografică „Jucând cu destinul”, Cornel Dinu redă secvența petrecută in casa (sau atelierul) pictorului, atunci când „Procurorul”, finul lui Fănuș Neagu, ar fi mers împreună cu acesta să-i facă o vizită amicală lui Piliuță. Printre altele, Fănuș Neagu l-a întrebat pe artist la ce mai lucrează.
Piliuță, se pare, nu ar fi vrut să-i arate lucrarea, motivând că încă nu era gata. „Hai sictir, zugravule! Cred că preconizezi o mare rușine la cât de secretos și de escroc ești.” ar fi zis Fănuș Neagu, „trăgând imediat pânza ce masca tabloul”, scrie Dinu. „Bine, mă nenorocitule, zugrav cu dracu-n mână, cum ai reușit să te nenorocești în halul ăsta? Deci l-ai scos pe criminalul de Ceaușescu coborâtor din marile figuri ale neamului. Ai înnebunit de tot, ești o hahaleră și ai o singură explicație: te-au înnebunit banii”, ar fi tunat Fănuș.
„Nu-ți dai seama, zugrav bețiv, că blasfemia asta va rămâne. Și te vor blestema și copiii copiilor noștri. Ți-ai distrus dramul de notorietate pe care ți-l făcuseși. Te va judeca istoria, n-ai nicio șansă, canalie, să mai scapi. Și cum ți-a trecut prin mintea aia aburind a nedres, să-l faci pe cizmar descendent începând cu Burebista și terminând cu Kogălniceanu? Ți-a luat Dumnezeu mințile, pramatie! Incult cum ești, n-ai nici scuză să fi știut că, la 1900, într-o planșă didactică apăreau Decebal, Traian, Cuza și Carol I. Dar ăia erau oameni adevărați, nătângule!”
Scriitorul a botezat tabloul „pânza rușinii naționale” si prietenia dintre ei s-a cam pus la index, o buna bucata de vreme. Banii erau, într-adevăr, o motivație destul de solida pentru artiști. Iar Piliuță cheltuia mult, mai ales la petreceri. Odată, scrie Dinu, după o relatare de-a lui Piliuță despre sumele aruncate prin birturi, „Fănuș înmărmuri și duse mâna la bărbie, ca mama sa, când auzise cât a cheltuit (pictorul), în urmă cu câțiva ani, la un șpriț: „Vai mamă, ai băut vaca!”
4 februarie 1933 | Se introduce Legea pentru starea de asediu, care permitea Guvernului să declare stare de asediu globală sau parțială, pe termen de cel mult 6 luni.
4 februarie 1934 | Echipajul român de bob de două persoane (Al. Frim și V. Dumitrescu) cucerește titlul de campion mondial, la Engelberg, Elveția. Pentru rezultatele obținute, li s-a decernat „Premiul național pentru sport”.
4 februarie 1945 | La Yalta începe conferința marilor puteri (4-11 februarie 1945), în cadrul căreia este adoptată „Declarația asupra Europei eliberate” si se stabilesc viitoarele planuri militare contra Germaniei si statutul politic al diverselor state după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
4 februarie 1948 | Semnarea primului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea Sovietică, pentru o perioadă de 20 de ani. România a fost prima ţară „democrat-populară” care a încheiat un astfel de act cu URSS (la 7 iulie 1970 a fost semnat un nou Tratat)
4 februarie 1961 | Începutul luptei armate de eliberare a Angolei de sub dominația colonială portugheză, condusă de Mișcarea Populară pentru Eliberarea Angolei – MPLA.
4 februarie 1967 | Începe construcția primei autostrăzi din România, București Pitești. Dată în folosință în 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 şi 2011.
4 februarie 1967 | Începe vizita oficiala a lui Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al R.S. România în Belgia. (4 – 14 II 1967)
4 februarie 1970 | Este publicat romanul „Love Story” de Erich Segal.
4 februarie 1976 | Austria: deschiderea Olimpiadei de iarnă se deschide la Innsbruck.
4 februarie 1982 | 
Convorbiri între Nicolae Ceaușescu și delegația partidelor socialiste din Belgia condusă de Guy Spitaels, președintele Partidului Socialist Valon.
4 februarie 1992 | Hugo Chávez conduce o lovitură de stat împotriva președintelui venezuelean Carlos Andrés Pérez.
4 februarie 2003 | Parlamentul Iugoslav a proclamat oficial noul stat Serbia-Muntenegru. Concomitent, a fost votată și noua Constituție.
4 februarie 2004 | Mark Zuckerberg lansează rețeaua de socializare Facebook.
4 februarie 2008 | Cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a NASA și la 40 de ani de la înregistrare, piesa The Beatles, Across the Universe, codificată în format mp3, a fost lansată în direcția stelei Polaris situată la 431 de ani-lumină de Terra.
4 februarie 2019 | Moare George Stanca, poet și publicist român (n. 1947)
4 februarie 2022 | Opt timbre noi care celebrează devotamentul reginei Elisabeta a II-a faţă de serviciul public au fost emise de Royal Mail cu ocazia Jubileului de Platină al suveranei Marii Britanii, informează vineri DPA.
Regina Elisabeta a II-a, care se află la doar două două zile distanţă de cea de-a 70-a aniversare a ascensiunii sale pe tron, va fi sărbătorită duminică, când va deveni primul suveran din istoria Marii Britanii care va atinge acest prag de longevitate.
Noile timbre prezintă fotografii ale suveranei de-a lungul celor șapte decenii ale sale de domnie, ilustrând diferite aspecte din îndatoririle ei oficiale, de la prezidarea ceremoniei Trooping the Colour şi până la vizite pe teritoriul britanic şi turnee internaționale.
Imaginile prezentate în aceste timbre datează din perioada 1957-2020, iar cea mai veche dintre ele, realizată în alb negru, apare pe un timbru de clasa I şi o prezintă pe tânăra regină britanică şi pe soțul ei, ducele de Edinburgh, zâmbind şi salutând publicul cu ocazia unei vizite la Washington.
Simon Thompson, directorul executiv al Royal Mail, a declarat: „Aceste timbre sunt o celebrare a celei de-a doua epoci elisabetane şi un omagiu adus unei vieţi remarcabile dedicate datoriei şi serviciului public”. „Suntem onorați să le lansăm pentru a marca primul Jubileu de Platină din istoria Marii Britanii, este o ocazie monumentală”, a adăugat el.
Jubileul de Platină va fi prima celebrare importantă pe care suverana britanică o va marca fără soţul ei, prințul Philip, care a murit în aprilie 2021.
Celelalte trei timbre de clasa I o arată pe regină zâmbitoare şi purtând o ţinută vestimentară de culoarea roşie în timpul unei vizite la sediul general al MI5 în februarie 2020; în timpul unei vizite la Worcester în aprilie 1980; şi salutând regimentele de infanterie şi călărie la ceremonia Trooping the Colour din 1978.
Gusturile în materie de modă ale suveranei britanice sunt ilustrate într-un timbru de 1,70 lire sterline, ce prezintă o fotografie din 1966 în care regina poartă o pălărie cu pană şi o rochie din anii ’60 pe stadionul Victoria Park în timpul unei vizite întreprinse în Insulele Saint Vincent şi Grenadine.
Celelalte timbre cu valoarea de 1,70 de lire sterline o arată pe suverană vizitând Muzeul Provinciei Alberta din Edmonton, Canada, în mai 2005; o întâlnire a suveranei cu purtători de drapel în Camberwell, în iunie 1977; şi un portret al suveranei purtând ţinuta oficială a Ordinului Jartierei, realizat în 1999.
Jubileele de argint, de aur şi de diamant ale reginei Elisabeta a II-a au fost de asemenea marcate prin emiterea unor serii de timbre speciale.
Deşi cei 70 de ani de la ascensiunea pe tron a reginei Elisabeta a II-a se vor împlini pe 6 februarie, celebrările la nivel naţional vor fi organizate în Marea Britanie în cadrul unui weekend prelungit de patru zile în luna iunie. Printre festivităţile programate se vor afla un concert pop la Palatul Buckingham, o slujbă de mulţumire şi pomenire şi un concurs de frumuseţe organizat pe The Mall, celebrul bulevard londonez care face legătura între Palatul Buckingham şi Trafalgar Square.
Regina Elisabeta a II-a se află în prezent la domeniul ei regal din Sandringham, unde va rămâne şi cu ocazia Jubileului de Platină, ce marchează simultan moartea tatălui ei, regele George al VI-lea, şi momentul în care a devenit regină, pe 6 februarie 1952.
4 februarie 2022 | China şi Rusia declară un parteneriat „fără limite”
După un summit la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, Xi și Putin au emis o declarație comună pe 4 februarie, criticând influența „negativă” a SUA atât în Europa, cât și în Asia-Pacific.
De asemenea, ei au declarat că vor aprofunda un parteneriat strategic „fără limite”, opunându-se în același timp „extinderii în continuare a NATO”, în ceea ce au considerat o abordare din „epoca Războiului Rece”.
4 februarie 2022 | Gerhard Schröder, fost cancelar german cu legături strânse cu Rusia, a fost selectat pentru a se alătura consiliului de supraveghere al Gazprom.
Schröder a fost criticat în Germania pentru că lucrează în sectorul energetic din Rusia.
Gerhard Schröder a fost nominalizat pentru a se alătura consiliului de supraveghere al gigantului energetic de stat rus Gazprom, a anunțat vineri compania.
Schröder, care a fost șeful guvernului german condus de social-democrați din 1998 până în 2005, a atras controverse de când și-a părăsit mandatul din cauza legăturilor sale strânse cu Rusia, inclusiv a prieteniei personale cu președintele Vladimir Putin.
Anunțul noii sale poziții potențiale nu a fost bine primit de unii dintre politicienii germani.
„Comportamentul lui Gerhard Schröder dăunează Germaniei”, a declarat parlamentarul Uniunii Sociale Creștine, Stefan Müller. El a spus că toate partidele germane trebuie să discute despre separarea fostului cancelar de la fondurile publice. „Cei care se lasă plătiți de autocrați nu au nevoie de bani de la contribuabilii germani”.
Fostul cancelar urmează să fie admis în consiliu atunci când își va ține reuniunea anuală pe 30 iunie la St. Petersburg. Schröder deține deja mai multe posturi legate de sectorul energetic din Rusia.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.