| VEZI SI ISTORIA IN DATE 
| | RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 312 | ˅ | ZIUA 677 | | RĂZBOIUL ISRAEL-GAZA – ZIUA 87 | |
|---|
| ianuarie|februarie|martie|aprilie|mai|iunie|iulie|august|septembrie|octombrie|noiembrie|decembrie |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 |23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Ianuarie este prima lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului și sfârșește în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelația Săgetătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Capricornului.
Numele lunii ianuarie (latină: Ianuarius) vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine.
- Ziua mondială a păcii, proclamată de Vatican în anul 1982; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioșilor
- Palestina: Ziua revoluției palestiniene
- Haiti: Ziua națională – Proclamarea independenței (1804)
- calendar ortodox: Sf. Ierarh Vasile cel Mare
- calendar romano-catolic: Sf. Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu
1 ianuarie 45 î.Hr. | Intră în vigoare calendarul iulian drept calendarul civil al Imperiului Roman, stabilind data de 1 ianuarie noua dată a noului an
1 ianuarie 42 î.Hr | Senatul Roman îl condamnă la moarte pe Iulius Caesar
1 ianuarie 193 | Senatul roman îl alege pe Pertinax împotriva dorinței sale, succesorul lui Commodus, ca împărat roman
1 ianuarie 404 | Are loc, la Roma, ultima competiție de gladiatori.
1 ianuarie 417 | Împăratul Honoriu o obligă pe Galla Placidia Aelia să se căsătorească cu Constantius, celebrul său general.
1 ianuarie 438 | Intră în vigoare Codexul Teodosian.
1 ianuarie 630 | Profetul Muhammad și armata sa pleacă către Mecca, pe care o va captura fără vărsare de sânge.
1 ianuarie 990 | Rusia adoptă calendarul iulian
1 ianuarie 1001 | Marele Prinț Ștefan I al Ungariei este numit primul rege al Ungariei de Papa Silvestru al II-lea
1 ianuarie 1432 | Moare voievodul Alexandru cel Bun (pe tronul Moldovei din 1400). Începe prima domnie a voievodului Iliaş în Moldova (până în 1433).
1 ianuarie 1438 | Albert al II-lea de Habsburg este încoronat rege al Ungariei
1 ianuarie 1502 | Amerigo Vespucci debarcă în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.
1 ianuarie 1515 | Moare regele Ludovic al XII-lea al Franței (n. 1462)
1 ianuarie 1515 | Regele Francisc I accede pe tronul Franței.
1 ianuarie 1595 | Oastea munteană îi înfrânge pe turci la Hârşova
1 ianuarie 1600 | Scoția începe utilizarea calendarul iulian (înainte de această dată anul începea la 25 martie).
1 ianuarie 1651 | Carol al II-lea (Charles II of England) (n. 29 mai 1630 – d. 6 februarie 1685) este încoronat rege al Scoției.
1 ianuarie 1661 | Ioan Kemeny este ales principe al Transilvaniei
1 ianuarie 1673 | Începe transportul regulat al corespondenței între New York și Boston.
1 ianuarie 1700 | Rusia trece la calendarul iulian (Anno Domini) în loc de Anno Mundi al Imperiului bizantin.
1 ianuarie 1707 | Ioan al V-lea este încoronat rege al Portugaliei
1 ianuarie 1739 | Exploratorul francez Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lozier descoperă Insula Bouvet.
1 ianuarie 1766 | Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin așezământul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.
1 ianuarie 1773 | „Amazing Grace„, ulterior intitulat „1 Cronici 17: 16-17” este folosit pentru a însoți o predică condusă de John Newton în orașul Olney, Buckinghamshire, Anglia.
1 ianuarie 1775 | Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situația învățământului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.
1 ianuarie 1782 | Moare Johann Christian Bach, compozitor german (n. 1735)
1 ianuarie 1788 | Apare prima ediție The Times (Londra), anterior publicată ca The Daily Universal Register.
1 ianuarie 1797 | Albany devine capitala statului New York, în defavoarea New York City.
1 ianuarie 1801 | Adunarea legislativă a Regatului Marii Britanii și Regatului Irlandei se încheie, adoptând crearea Regatului Unit
1 ianuarie 1801 | Giuseppe Piazzi descoperă primul asteroid cunoscut, 1 Ceres.
1 ianuarie 1804 | Se încheie dominația franceză în Haiti: Ziua națională a acestui stat.
1 ianuarie 1808 | Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii este interzis.
1 ianuarie 1823 | Se naște Petőfi Sándor, poet și revoluționar ungur (d. 1849)
1 ianuarie 1838 | Apare, la Brașov, sub direcția lui George Barițiu, revista Foaie literară.
1 ianuarie 1847 | Franz Liszt susține la București al treilea concert la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. Liszt improvizează pe tema unor cântece românești.
1 ianuarie 1848 | Intră în vigoare Convenția dintre Moldova și Muntenia privind desființarea vămii dintre cele două țări, excepție făcând sarea.
Se formează o singură piață, protejată de un singur cordon vamal.
1 ianuarie 1855 | Apare, la Iași, sub îngrijirea lui V. Alecsandri, săptămânalul România Literară.
1 ianuarie 1859 | Se înregistrează primul perimetru minier în Valea Jiului, la Petrila.
1 ianuarie 1860 | Se înființează, la Paris, un Birou central de corespondență și redacție care avea menirea de a publica articole favorabile cauzei române.
1 ianuarie 1860 | Apare, la București, „Revista Carpaților„, sub conducerea lui Gheorghe Sion.
1 ianuarie 1861 | Conferința națională românească de la Sibiu, în cadrul căreia s-a cerut recunoașterea politică a națiunii române, independența sa și oficializarea limbii române (1-4 ianuarie).
1 ianuarie 1861 | Porfirio Diaz cucerește Ciudad de México.
1 ianuarie 1862 | Se înființează Arsenalul şi Pirotehnia Armatei.
1 ianuarie 1863 | Războiul civil american: Intră în vigoare Proclamația de emancipare, redactată de Abraham Lincoln.
1 ianuarie 1865 | Începe funcționarea propriu-zisă a Cassei de Depuneri şi Consemnațiuni (actualul C.E.C.).
1 ianuarie 1866 | Intră în vigoare legea privind introducerea sistemului metric în România.
1 ianuarie 1867 | Apare, la Blaj, revista „Archivu pentru filologia și istoria„, editată de Timotei Cipariu, prima revistă românească de filologie.
1 ianuarie 1868 | Se naște Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, scriitor, membru și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1946)
1 ianuarie 1868 | Apare, la Brașov (până în 1880), și apoi la Sibiu (până în 1945), revista „Transilvania„, organ al ASTREI.
1 ianuarie 1873 | La București, are loc prima expoziție de pictură și sculptură organizată de nou înființata „Societate a amicilor bele-artelor”, expoziție la care participă cu 144 de lucrări și Nicolae Grigorescu.
1 ianuarie 1873 | Japonia începe utilizarea calendarului gregorian.
1 ianuarie 1874 | Se înființează, la București, banca Marmorosch Blank.
1 ianuarie 1875 | Se înființează „Societatea Studenților în Medicină din București”.
1 ianuarie 1877 | Regina Victoria a Regatului Unit este proclamată împărăteasă a Indiei.
1 ianuarie 1878 | Apare, la Sibiu, ziarul „Observatorul„, sub conducerea lui George Barițiu.
1 ianuarie 1880 | Ferdinand de Lesseps începe construcția Canalului Panama
1 ianuarie 1887 | Se naște Wilhelm Canaris, amiral german (d. 1945)
1 ianuarie 1891 | Se naște prințul Constantin Constantinovici al Rusiei (d. 1918)
1 ianuarie 1892 | Insula Ellis se deschide pentru primirea imigranților în Statele Unite.
1 ianuarie 1893 | Apare lunar, la Iași, Revista critica–literară (pâna în 1897) sub conducerea lui Aron Densușianu.
1 ianuarie 1895 | Se naște J. Edgar Hoover, viitor director al FBI (d. 1972)
1 ianuarie 1896 | Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.
1 ianuarie 1897 | Se naște Ana Aslan, medic specialist în gerontologie (d. 1988)
1 ianuarie 1898 | New York City anexează teritoriile din comitatele înconjurătoare, creând City of Greater New York.
Cele patru comitate inițiale, Manhattan, Brooklyn, Queens și Bronxul, sunt unite la 25 ianuarie în cadrul Insulei Staten pentru a crea orașul modern al celor cinci comitate.
1 ianuarie 1899 | Se încheie dominația spaniolă în Cuba.
1 ianuarie 1901 | Banca Națională a României a devenit bancă cu caracter privat prin vânzarea participației statului către particulari.
1 ianuarie 1901 | Cele șase colonii autonome (New South Wales, Victoria, South Australia, Tasmania, Western Australia și Queensland) se unesc, formând Commonwealth of Australia, cu statut de dominion în cadrul Imperiului Britanic (din 1907). Provizoriu, capitala a fost stabilită la Melbourne.
1 ianuarie 1901 | Nigeria devine protectorat britanic
1 ianuarie 1901 | Are loc prima Paradă oficială a pantomimilor.
1 ianuarie 1902 | La București apare ziarul România muncitoare, organ al mișcării muncitorești din România, al sindicatelor şi apoi al Partidului Social-Democrat.
1 ianuarie 1907 | Apare, la București, revista literară Convorbiri (după un an Convorbiri critice) condusă de Mihail Dragomirescu
1 ianuarie 1909 | S-a născut Stepan Bandera, liderul de extremă dreapta al aripii radicale a Organizației Naționaliștilor Ucraineni, OUN-B.
Bandera a fost condamnat la moarte pentru implicarea sa în asasinarea, in 1934, a ministrului polonez de interne Bronisław Pieracki, pedeapsă comutată apoi în închisoare pe viață.
Eliberat din închisoare în 1939, după invazia Poloniei, Bandera a pregătit Proclamarea statului ucrainean din 30 iunie 1941 la Lviv, angajându-se să colaboreze cu Germania nazistă după ce Germania a invadat Uniunea Sovietică la 22 iunie 1941.
Germanii au dezaprobat proclamația și, pentru refuzul său de a anula decretul, Bandera a fost arestat de Gestapo.
După război, Bandera s-a stabilit cu familia în Germania de Vest, unde a rămas liderul OUN-B și a lucrat cu mai multe organizații anticomuniste, cum ar fi Blocul Națiunilor anti-bolșevic, precum și cu agențiile de informații din SUA și Marea Britanie.
La paisprezece ani după încheierea războiului, Bandera a fost asasinat în 1959 de agenții KGB la München, Germania de Vest.
Bandera rămâne o figură extrem de controversată în Ucraina, cu mulți ucraineni salutându-l ca pe un erou model, luptător pentru eliberare martirizat, în timp ce alți ucraineni, în special în sud și la est, condamnându-l ca pe un fascist, colaborator nazist care a fost, împreună cu adepții săi, responsabil pentru masacrele civililor polonezi și evrei.
1 ianuarie 1911 | Teritoriul de Nord este despărțit de Australia de Sud și transferat în controlul Commonwealth.
1 ianuarie 1912 | Revoluția din anii 1911–1913 înlătura dinastia manciuriana, China se proclama republica (R.P. Chineza), la 1 oct. 1949
1 ianuarie 1917 | „Catastrofa de la Ciurea”, cel mai grav accident feroviar din România, a avut loc în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad–Iaşi. Bilanţul a fost de peste 1000 de morți.
1 ianuarie 1918 | Celebrul actor român Eduard de Max este numit societar al Comediei Franceze.
1 ianuarie 1919 | Spartakusbund devine Partidul Comunist German (KPD).
În 1914, evreica Rosa Luxemburg (Rosalia Luxemburg, n. 5 martie 1871, Zamość, Rusia – d. 15 ianuarie 1919, Berlin, Republica Weimar), fondează, împreună cu Karl Liebknecht, Spartakusbund (Liga Spartacistă), care la 1 ianuarie 1919, a devenit Partidul Comunist German (KPD).
În noiembrie 1918, în timpul Revoluției germane, Rosa Luxemburg a pus, de asemenea, bazele Drapelului Roșu (Die Rote Fahne), organul central al revoluționarilor de stânga.
1 ianuarie 1919 | Formarea RSS Belorusa
1 ianuarie 1923 | Se naște Ion Gavrilă Ogoranu, partizan anticomunist român (d. 2006)
1 ianuarie 1925 | Americanul Edwin Hubble anunță descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee – Andromeda.
1 ianuarie 1925 | Înființarea legației române de la Tirana
1 ianuarie 1927 | România ratifică Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice.
1 ianuarie 1928 | Moare Valeriu Branişte – publicist, om politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 1869).
1 ianuarie 1934 | Se naște Gheorghe Dinică, actor român de teatru și film (d. 2009).
1 ianuarie 1937 | Intră în vigoare Codul de Justiţie Militară prin care se majorează pedepsele pentru trădare și spionaj, ajungându-se până la aplicarea pedepsei cu moartea, pentru crimele de înaltă trădare.
1 ianuarie 1939 | Apare, la Iași, sub conducerea lui George Călinescu, revista Jurnalul Literar.
1 ianuarie 1940 | Al Doilea Război Mondial: Aliații suferă mari pierderi în Bătălia de la Atlantic.
Prin atacurile submarinelor germane, sau U-Boats, împotriva marinei britanice, aliații pierd aproximativ 440.000 de tone de transport maritim în cca două luni.
1 ianuarie 1942 | Reprezentanții a 26 de națiuni aflate în război cu puterile Axei s-au întâlnit la Washington pentru a semna Declarația Națiunilor Unite prin care aprobă Carta Atlanticului, angajându-se să-și folosească toate resursele împotriva Axei și acceptând să nu încheie o pace separată.
La Conferința de la Quebec din august 1943, secretarul de stat Cordell Hull și secretarul britanic de externe Anthony Eden au convenit să redacteze o declarație care să includă un apel pentru „o organizație internațională generală, bazată pe principiul egalității suverane a tuturor națiunilor”.
O declarație convenită a fost emisă după o Conferință a miniștrilor de externe la Moscova în octombrie 1943.
Când președintele Franklin D. Roosevelt sa întâlnit cu premierul sovietic Joseph Stalin la Teheran, Iran, în noiembrie 1943, el a propus o organizație internațională care să cuprindă o adunare a tuturor statelor membre și un comitet executiv format din 10 membri pentru a discuta problemele sociale și economice. Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Sovietică și China ar impune pacea ca „cei patru polițiști”.
Între timp, reprezentanții Aliaților au fondat un set de organizații orientate către sarcini: Organizația pentru Alimentație și Agricultura (mai 1943), Administrația Națiunilor Unite pentru Ajutorare și Reabilitare (noiembrie 1943), Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (aprilie 1944), Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială (iulie 1944) și Organizația Aviației Civile Internaționale (noiembrie 1944).
Reprezentanții SUA, britanici, sovietici și chinezi s-au întâlnit la Dumbarton Oaks din Washington în august și septembrie 1944 pentru a redacta carta unei organizații internaționale postbelice bazată pe principiul securității colective. Ei au recomandat o Adunare Generală a tuturor statelor membre și un Consiliu de Securitate format din cei Patru Mari plus șase membri aleși de Adunare.
Procedurile de vot și dreptul de veto al membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate au fost finalizate la Conferința de la Ialta din 1945, când Roosevelt și Stalin au convenit că vetoul nu va împiedica discuțiile Consiliului de Securitate. Roosevelt a fost de acord cu statutul de membru al Adunării Generale pentru Ucraina și Bielorusia, rezervându-și în același timp dreptul, care nu a fost niciodată exercitat, de a solicita încă două voturi pentru Statele Unite.
Reprezentanții a 50 de națiuni s-au întâlnit la San Francisco în aprilie-iunie 1945 pentru a finaliza Carta Națiunilor Unite. Pe lângă Adunarea Generală a tuturor statelor membre și un Consiliu de Securitate format din 5 membri permanenți și 6 membri nepermanenți, Carta prevedea un Consiliu Economic și Social din 18 membri, o Curte Internațională de Justiție, un Consiliu de Tutela pentru a supraveghea anumite zone coloniale. teritorii și un Secretariat sub conducerea unui Secretar General.
Administrația Roosevelt s-a străduit să evite greșelile lui Woodrow Wilson în vânzarea Societății Națiunilor către Senat.
A căutat sprijin bipartizan și în septembrie 1943, Partidul Republican a susținut participarea SUA la o organizație internațională postbelică, după care ambele camere ale Congresului au susținut participarea în mod covârșitor. Roosevelt a căutat, de asemenea, să convingă publicul că o organizație internațională este cel mai bun mijloc de a preveni războaiele viitoare.
Senatul a aprobat Carta ONU la 28 iulie 1945, printr-un vot de 89 la 2.
Organizația Națiunilor Unite a luat ființă la 24 octombrie 1945, după ce 29 de națiuni au ratificat Carta.
1 ianuarie 1942 | Se naște Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de teatru și film (d. 2008)
1 ianuarie 1949 | A fost înființat, la București, Institutul de Lingvistică al RPR, în prezent Institutul de Lingvistică ”Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, aflat în subordinea Academiei Române. Primul director al Institutului de Lingvistică a fost Iorgu Iordan
1 ianuarie 1958 | Se înființează Comunitatea Economică Europeană
1 ianuarie 1959 | Fidel Castro și „revoluționarii” preiau conducerea asupra Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista
1 ianuarie 1960 | Camerunul obține independența față de Franța și Regatul Unit
1 ianuarie 1962 | Samoa de Vest obține independența față de Noua Zeelandă; si se redenumește statul independent Samoa de Vest.
1 ianuarie 1964 | Federația Rhodesia și Nyasaland este împărțită în republicile independente din Zambia și Malawi, iar Rhodesia, controlată de britanici.
1 ianuarie 1965 | Kabul, Afganistan: se fondează partidul comunist PDPA – Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxist-leninistă.
În ciuda orientării sale, partidul nu s-a autointitulat în mod intenționat „comunist”, recomandându-se, mai degrabă, ca „național-democrat” sau „socialist”. În cea mai mare parte a existenței sale, partidul a fost împărțit între facțiunile Khalq, de linie dură, și Parcham, moderat, fiecare dintre acestea susținând că reprezintă „adevăratul” PDPA.
Deși minoritar, partidul l-a ajutat pe fostul prim-ministru al Afganistanului, Mohammed Daoud Khan, să-l răstoarne, în 1973, pe regele Mohammed Zahir Shan și să înființeze Republica Afganistan.
Inițial, PDPA a fost bine reprezentat în cabinetul guvernamental Daoud, dar mulți dintre membrii săi au fost ulterior concediați, pe măsură ce relațiile cu președintele Daoud Khan s-au înrăutățit.
În aprilie 1978, PDPA, cu ajutorul partial al Armatei Naționale Afgane, a preluat puterea de la Daoud Khan, în timpul așa-numitei „Revoluții Saur„. PDPA, condusă de Nur Muhammad Taraki, a înființat Republica Democratică Afganistan, care va dura până în 1987. Taraki nu va rezista însă atât de mult, fiind asasinat la 8 octombrie 1979 (din ordinul lui Hafizullah Amin).
Înainte de intervenția sovietică în Afganistan, PDPA a executat între 1.000 și 7.000 de persoane, majoritatea în închisoarea Pul-e-Charkhi. În total, între 17.000 și 25.000 de oameni au fost arestați în timpul guvernelor combinate ale lui Taraki și Amin.
In 1980, la împlinirea a 15 ani de la fondarea PDPA, noul secretar general al partidului, Babrak Karmal, a declarat: „dragi colegi, vă rog să-mi permiteți să deschid sesiunea membrilor Consiliului cu ocazia fondării PDPA – a cărui piatră de temelie a fost pusă la convocarea primului congres condus de răposatul Noor Mohammad Taraki -, partid ce a servit ca o mare școală pentru a crește eroi morali și a funcționat ca un adevărat refugiu pentru fiii poporului patriei” și l-a numit pe Hafizullah Amin „spion SUA”, „de profesie criminal”, care „a umplut închisorile (afgane) mai mult decât înainte, creând o stare de teroare, neîncredere, nesiguranță, transformând întreaga țară într-o închisoare și într-un abator”.
De asemenea, Anahita Ratebzad l-a omagiat pe Taraki ca „fiul martir al țării” și l-a etichetat pe Amin drept un „despot sălbatic, lunatic și spion recunoscut al imperialismului american”. (Ediția de miercuri, 2 ianuarie 1980, a ziarului „Kabul New Times”)
In 1990, sub conducerea lui Mohammad Najibullah, numele partidului a fost schimbat în Partidul Patriei, iar o mare parte din simbolurile și politicile comuniste ale partidului au fost modificate sau eliminate. Republica a durat până în 1992, după ce rebelii mujahedini au preluat puterea; PDPA s-a dizolvat, unii oficiali alăturându-se noului guvern, alții aderând la miliții, iar alții dezertând.
1 ianuarie 1966 | Pachetele de țigări vor purta inscripția „Fumatul poate fi dăunător sănătății„
1 ianuarie 1970 | Începe folosirea timpului Unix la miezul nopții
1 ianuarie 1971 | Publicitatea pentru țigări este interzisa la televiziunea americană.
1 ianuarie 1973 | Danemarca, Irlanda și Regatul Unit sunt admise în Comunitatea Economică Europeană
1 ianuarie 1975 | Germania: reducerea vârstei majoratului de la 21 la 18 ani.
1 ianuarie 1978 | Avionul Air India Flight 855, tip Boeing 747, se prăbușește în largul coastei din Bombay, India
Incidentul s-a soldat cu moartea tuturor celor 213 pasageri.
1 ianuarie 1979 | Statele Unite (administrația Carter) și China își reiau oficial legăturile. (NYT 112/79)
1 ianuarie 1981 | Grecia este admisă în Comunitatea Europeană
1 ianuarie 1982 | Peruvianul Javier Pérez de Cuéllar devine primul latino-american care deține titlul de Secretar General al Națiunilor Unite
1 ianuarie 1983 | ARPANET se transformă oficial în utilizarea Protocolului Internet, creând Internetul.
1 ianuarie 1984 | Compania americana de telefonie și telegraf este divizata in 22 de companii Bell System, ca urmare a soluționării procesului antitrust al Departamentului de Justiție din 1974 al Statelor Unite împotriva AT & T.
1 ianuarie 1984 | Brunei devine independent de Regatul Unit
1 ianuarie 1986 | Spania și Portugalia sunt admise în Comunitatea Europeană.
1 ianuarie 1989 | Intră în vigoare Protocolul de la Montreal, care interzice utilizarea substanțelor chimice care contribuie la epuizarea stratului de ozon.
1 ianuarie 1993 | Cehoslovacia se scindează pașnic în Cehia și Slovacia
1 ianuarie 1995 | Instituționalizarea OSCE a început odată cu Summit-ul șefilor de stat de la Paris din noiembrie 1990
Numeroase operațiuni pe teren și alte organisme sunt înființate rapid. Ceea ce a început ca o conferință devine o organizație cu drepturi depline la 1 ianuarie 1995.
La reuniunea la nivel înalt de la Budapesta din decembrie 1994, procesul de instituționalizare a fost încununat prin redenumirea CSCE în OSCE, marcând tranziția de la o conferință la o organizație internațională cu drepturi depline.
1 ianuarie 1999 | Moneda euro devine monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică
1 ianuarie 2000 | Limba arabă devine unica limbă oficială în Tunisia, în detrimentul limbii franceze, utilizată preponderent până atunci în administrația țării.
1 ianuarie 2002 | Moneda euro este adoptata de 12 țări din Uniunea Europeană – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania.
1 ianuarie 2002 | Intră in vigoare tratatul Open Sky („Cer deschis”). Acest tratat nu are legătură cu acordurile „cer deschis” pentru aviația civilă.
Tratatul Cer Deschis stabilește un program de zboruri de supraveghere aeriană neînarmate deasupra întregului teritoriu al membrilor săi. Tratatul este conceput pentru a spori înțelegerea și încrederea reciprocă, oferind tuturor participanților, indiferent de mărimea lor, un rol direct în colectarea de informații despre forțele și activitățile militare care îi privesc.
Tratatul are în prezent 34 de state participante. Ideea de a permite țărilor să se supravegheze reciproc, în mod deschis, este considerată o prevenție a neînțelegerilor și pentru a limita escaladarea tensiunilor.
De asemenea, se asigură o responsabilitate reciprocă, pentru ca țările să își respecte promisiunile din tratat.
Cer deschis este unul dintre cele mai ample eforturi internaționale de până acum de promovare a deschiderii și transparenței forțelor și activităților militare.
Cele 33 de state-părți ale Tratatului Cer Deschis sunt Belarus, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit și Ungaria. Kârgâzstanul a semnat tratatul, dar nu l-a ratificat încă. Canada și Ungaria sunt depozitarii tratatului, ca recunoaștere a contribuțiilor lor speciale la procesul Cer deschis.
Țările depozitare păstrează documentele tratatului și oferă sprijin administrativ.
Statele Unite (administrația Trump) s-au retras oficial din acest tratat, la 22 noiembrie 2020.
Rusia și-a anunțat, de asemenea, intenția de a ieși din tratat la 15 ianuarie 2021, invocând retragerea SUA și incapacitatea națiunilor membre de a se asigura că niciun alt detaliu nu va fi împărtășit acum cu SUA. Rusia s-a retras, oficial, pe 7 iunie 2021.
1 ianuarie 2003 | Moare Dumitru Tinu, ziarist, director la cotidianul Adevărul și al Clubului Român de Presă (n. 1940)
1 ianuarie 2004 | Irlanda devine primul stat care interzice fumatul în localuri
1 ianuarie 2007 | România și Bulgaria devin membre ale Uniunii Europene
1 ianuarie 2007 | Slovenia adoptă moneda unică europeană
1 ianuarie 2007 | Timp de un an de zile, orașul Sibiu, alături de Luxemburg, va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii
1 ianuarie 2008 | Cipru și Malta adoptă moneda unică europeană
1 ianuarie 2014 | Letonia adopta moneda unică europeană
1 ianuarie 2017 | Un club de noapte din Istanbul a fost atacat de persoane înarmate. Cel puțin 39 de oameni au murit în timp ce motivele atacatorului sunt încă necunoscute.
1 ianuarie 2019 | România preia, de la Austria, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene
1 ianuarie 2021 | Se schimbă regulile de imigrare în Marea Britanie pentru toți cetățenii străini, inclusiv români, care doresc sa se stabilească, să muncească sau să studieze in Regatul Unit, fiind necesară solicitarea unei vize prin noul sistem de imigrare bazat pe puncte.
Vizitele turistice nu necesită viză, dar cei care vin în vizită turistică pot fi întrebați de autorități, la frontieră, dacă dispun de fondurile necesare întreținerii lor pe durata șederii, dacă au unde să locuiască și dacă-și pot plăti drumul la întoarcere.
Pentru cei care doresc să lucreze legal în UK după 1 ianuarie 2021 și nu au mai avut acest drept în trecut intră în vigoare un nou sistem pe puncte, care ia în considerare calificarea, cunoașterea limbii engleze și sectorul de activitate din Marea Britanie.
1 ianuarie 2023 | Războiul din Ucraina: Rusia bombardează Kievul la început de An Nou
1 ianuarie 2023 | Războiul din Ucraina: Rusia a atacat Ucraina cu drone în timpul nopții de sâmbătă spre duminică
1 ianuarie 2023 | Războiul din Ucraina: Belarus va prezida Organizația Tratatului de Securitate Colectivă
1 ianuarie 2023 | Suedia preia președinția Consiliului Uniunii Europene
1 ianuarie 2023 | Noul preşedinte al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a depus duminică jurământul
Noul preşedinte al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a depus duminică în Congres (parlament) jurământul de preluare a funcţiei şi s-a angajat să ”reconstruiască ţara împreună cu poporul brazilian”, după ceea ce el a numit bilanţul ”dezastruos” al lui Jair Bolsonaro, transmit AFP şi DPA.
Aflat pentru a treia oară în funcţia supremă, după cele două mandate din perioada 2003-2010, Lula da Silva (77 de ani) şi-a anunţat intenţia de a consolida protecţia mediului şi de a combate foametea, în contextul încetinirii creşterii economice şi al sporirii ratei inflaţiei.
AMINTIRI DIN COMUNISM 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.