Evenimentele zilei în istoria lumii – 14 ianuarie

| VEZI SI ISTORIA IN DATE

\| RĂZBOIUL DIN UCRAINA – ZIUA 325 \| ˅ \| ZIUA 690 \| \| RĂZBOIUL ISRAEL-GAZA – ZIUA `100 \|
ianuarie\|februarie\|martie\|aprilie\|mai\|iunie\|iulie\|august\|septembrie\|octombrie\|noiembrie\|decembrie
1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| 6 \| 7 \| 8 \| 9 \| 10 \| 11 \| 12 \| 13 \| 14 \| 15 \| 16 \| 17 \| 18 \| 19 \| 20 \| 21 \| 22 \|23 \| 24 \| 25 \| 26 \| 27 \| 28 \| 29 \| 30 \| 31

14 ianuarie este a 14-a zi a calendarului gregorian.

„Ziua Internațională a Logicii”, stabilită de UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste; marcată pentru prima dată în 2020, in intenția de a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii în cercetare și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în știința și tehnica. Data a fost aleasă în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel (n. 1906 – d 1978) și Alfred Tarski (n. 1901 – d 1983)

14 ianuarie 1301 | Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea.

14 ianuarie 1506 | Într-o podgorie aflată in apropiere de bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, a fost descoperit grupul statuar grec Laocoon și fiii săi, aparținând perioadei elenistice.

Monumentul, cu o înălțime de 2,42 m, este executat din marmură albă.

14 ianuarie 1514 | Papa Leon al X-lea emite o bulă papală împotriva sclaviei.

14 ianuarie 1539 | Spania anexează Cuba.

14 ianuarie 1547 | Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de țar al Rusiei

14 ianuarie 1557 | Apare, la Brașov, „Octoihul” („micul Octoih”), în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi, la Braşov; Coresi a tipărit, până la 1583, o serie de cărți în limba română (noua volume românești, sau cu text slavon şi român)

14 ianuarie 1595 | Lupta de la Putineiu: frații Buzești și Radu Calomfirescu, în fruntea unor detașamente ale oștii de țară, înfrâng tătarii care invadaseră țara.

14 ianuarie 1724 | Regele Philip al V-lea al Spaniei abdică

14 ianuarie 1742 | A murit Edmond (Edmund) Halley (n. 1656), astronom şi matematician englez

Remarcat pentru cercetările sale asupra magnetismului terestru şi cometelor; a observat (1682) cometa care ii poarta numele şi a demonstrat, prin calcule matematice, că aceasta se apropie de Pământ la fiecare 76 de ani.

14 ianuarie 1819 | Se naște Dimitrie Bolintineanu, poet român (d. 1872)

14 ianuarie 1876 | Brevetarea telefonului

Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locala 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferență s–au bazat cei ce i–au adjudecat lui Bell invenția în procesul ce i–a opus multă vreme pe cei doi inventatori.

14 ianuarie 1893 | S-a născut prozatorul Teodor Scorţescu (d. 1976); diplomat de carieră

A reprezentat, după 1921, România la Istanbul, Atena, Praga, Berna şi Vatican; în 1944 era însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul de la Roma; rechemat în 1945 în ţară, a decis să rămână în Italia.

14 ianuarie 1894 | Se naște Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Vasile Toderoiu, d. 22 august 1917), supranumită ”Eroina de pe Jiu”.

Decorată, în martie 1917, de organizația de cercetași cu „Virtutea cercetășească” de aur, ulterior, prin decret regal cu „Virtutea militară” clasa a II-a, oferita personal de regina Maria, care a înaintat-o în gradul de sublocotenent. 1894: A participat voluntar la Primul Război Mondial, remarcându-se în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varnița şi Muncelu.

14 ianuarie 1895 | Guvernul japonez anexează Arhipelagul Senkaku

14 ianuarie 1900 | La Teatrul Constanzi, din Roma, are loc premiera operei Tosca, de Giacomo Puccini

In rolul titular interpreta Hariclea Darclée, celebra arie „Vissi d’arte, vissi d’amore” fiind compusă anume pentru ea

14 ianuarie 1919 | S-a născut jurnalistul american Andy (Andrew Aitken) Rooney (d. 2011), prezentatorul emisiunii de analiză politică „60 Minutes”, difuzată de postul american de televiziune CBS.

14 ianuarie 1920 | Ordinul de zi al regelui Ferdinand către armata română

„in pragul unui nou an, gândul Meu se îndreaptă cu deosebită mulțumire spre iubita mea armată. Anul ce apune a împodobit cu noi lauri drapelele noastre pe cari le-ați putut duce departe peste hotarele Țării, înfigându-le peste zidurile Capitalei unui vecin rătăcit. Respingând un atac mișelesc ați făcut operă de ostași în luptă și operă civilizatoare ocrotind pe cei persecutați și ajutând pe cei nevoiași. Cu vie satisfacție puteți privi înapoi anul ce s-a scurs. Un nou an se deschide înaintea voastră. El vă aduce ca o sfântă datorie să stați de pază la hotarele Țării noastre întregite, uniți sub cutele aceluiași falnic steag cu frații din ținuturile câștigate prin vitejia voastră.

Vă cer astăzi tuturor ostașilor să puneți toată râvna și toată credința ce ați jurat în îndeplinirea datoriilor voastre ostășești. Cu dragostea unui părinte care a împărtășit cu ostașii săi zilele rele ca și cele bune, vă urez din tot sufletul ani mulți și fericiți.” – București, 1/14 Ianuarie 1920 (Cuvântări de Ferdinand I, Regele României 1889 – 1922, București, 1922, pag. 150)

14 ianuarie 1933 | Se instalează guvernul național–țărănesc condus de Alexandru Vaida–Voievod.

14 ianuarie 1934 | A murit medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino (n. 1863), fondator al şcoli românești moderne de microbiologie şi medicină experimentală

Din inițiativa sa se înființează Institutul de Seruri şi Vaccinuri din București (1921); a desfășurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării; membru în Comitetul Național Român din Paris şi delegat la Conferința de Pace din 1919-1920; membru titular al Academiei Române din 1925.

14 ianuarie 1943 | Conferința de la Casablanca, Maroc

La Conferința de la Casablanca, președintele SUA, F.D. Roosevelt, premierul britanic Churchill și alți reprezentanți ai Aliaților stabilesc că: vor cere ca puterile Axei să se predea necondiționat; vor invada Europa inițial prin Sicilia și Italia; vor lansa o ofensivă de bombardiere combinată asupra Germaniei; vor intensifica ajutorul pentru Rusia; și vor urmări bătălia de la Atlantic cu mai multă vigoare.

14 ianuarie 1949 | Statele Unite emit, într-un document secret, Declarația Departamentului de Stat privind politica SUA față de România

Printre altele, la capitolul „Probleme politice” se precizează că, dată fiind situația de fapt, deși relația SUA cu România nu poate fi disociată de contextul relațiilor SUA, dar și ale României, cu URSS, „Se are în vedere că […] SUA se vor sfătui cu alte state cooperante și, în special, cu Marea Britanie, cu privire la toate problemele de interes similar sau comun”.

In acest sens, documentul precizează: „Contrar promisiunilor sovietice ale pre-armistițiului, de a nu interfera cu structura socială a României, și prin încălcarea angajamentele garantate de URSS în Declarația de la Yalta, prelungirea ocupației sovietice în România (posibilă prin Acordul de Armistițiu și legitimată de Tratatul de pace) a fost folosită pentru obținerea și asigurarea perpetuării subjugării complete a acestei țări.”

„Autoritățile sovietice au intervenit continuu, direct și indirect, în afacerile politice ale României pentru a preda ferm în mâinile minorității comuniste române puterile absolute ale unui regim totalitar. Guvernul-marionetă al premierului Groza a fost inițial instalat la insistențele lui Andrei Vishinski și și-a consolidat poziția numai în virtutea sprijinului sovietic. Comuniștii români, folosind alte elemente politice minoritare cu caracter oportunist și fiecare dispozitiv al statului polițienesc, au fost astfel capabili să contracareze voința poporului român, să submineze guvernarea reprezentativa, să elimine orice vestigiu de opoziție politică și sa batjocorească libertățile fundamentale.”

[…] „Pentru a surmonta această situație dificilă, SUA va profita de ocazia potrivită pentru a-și exprima cu energie și demnitate punctele de vedere cu privire la politicile și acțiunile regimului comunist român și ale autorităților sovietice, în ceea ce privește România, subliniind încălcările acordurilor internaționale, regretând încălcarea independenței țării, condamnând restrângerea drepturilor și libertăților omului, combătând falsificarea comportamentului și motivelor SUA și deplângând distrugerea calculată (de către regimul comunist sovieto-român) a relațiilor de prietenie ale României cu popoarele democrațiilor occidentale.” [mai mult]

14 ianuarie 1950 | Prezidiul Marii Adunări Naționale emite Decretul nr. 6 /14 ianuarie 1950 – promulgat la 13 ianuarie 1950 -, pentru înființarea oficială a unităților (coloniilor, lagărelor) de muncă. Lagărele își încep activitatea în aceeași zi, 14 ianuarie 1950.

Aşa-numitele „unitățile de muncă” erau destinate celor care „prin faptele sau manifestările lor, direct sau indirect, primejduiesc sau îngreunează sau încearcă să primejduiască regimul de democrație populară, îngreunează sau încearcă să îngreuneze construirea socialismului în R. P. Română”, precum și celor care, „în același mod defăimează puterea de stat sau organele sale, dacă aceste fapte nu constituie sau nu pot constitui prin analogie infracțiuni”.

Prin Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, semnat de Președintele Marii Adunări Naționale, Dr. C.I. Parhon, se instituiau legal unitățile de muncă pentru cei ce „primejduiesc sau încearcă să primejduiască regimul de democrație populară”.

Acest decret (prefațat de hotărârea nr. 2 din 13 ianuarie 1950 a Consiliului de Miniștri) încuraja Securitatea să umple țara de lagăre sclavagiste, în care „reținuții administrativi” erau adunați fără justificare, condamnați fără proces, pe baza unor „liste negre” semnate de Pintilie, Nicolski, Mazuru şi alți câțiva generali şi colonei.

Aşa a fost creată mâna de lucru pentru Canal, pentru Bicaz și Borzești, iar mai târziu, după 1958 (printr-un Decret similar al Prezidiului MAN – nr. 89 / 17 februarie – semnat de I. Gh. Maurer), pentru lagărele de la Salcia şi Periprava. În perioada 1950-1954, au fost internate în lagărele de muncă cca 22.077 de persoane.

Decretul dădea Securității posibilitatea de a condamna, ocolind parcursul Justiției, deci fără proces, pe baza unor delațiuni și sub forma unor liste semnate de șefii Securității, persoanele considerate periculoase pentru regim.- zeci de mii de opozanți politici, clerici, comercianți, țărani fruntași (chiaburi), au fost astfel trimiși în aceste lagăre, pe perioade specificate (între 12 şi 60 de luni), spre a fi folosiți ca forță de muncă brută. Sistemul se aplica atât persoanelor indezirabile asupra cărora nu existau suficiente probe juridice ale vreunei vinovății, cât şi deţinuţilor consideraţi „ne-reeducați”, care primeau astfel un supliment de pedepsă în mod discreționar, fără a fi învinuiţi, judecaţi sau fără a avea dreptul de a contesta, chiar şi formal, decizia.

Pentru a face funcționale unitățile de muncă, a fost necesar un întreg angrenaj administrativ. S-a creat Direcţia Unităţilor de Muncă, care va fi conectată Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Fuziunea va duce la înființarea unei noi instituții, Direcţia Generală a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităților de Muncă (DGPCUM). Un rol deosebit în funcționarea acestei structuri l-a avut şi Securitatea, denumita, in timpul regimului Gheorghiu – Dej, Direcţia Generală a Securității Poporului, cu scopul identificării „elementelor duşmănoase” şi sesizării lor către DGPCUM, asigurându-se astfel internarea „dușmanilor poporului” în unităţile de muncă.

„Reținuții administrativi” au participat la construirea unor obiective economice sau edilitare, precum Canalul Dunăre- Marea Neagră, barajul de la Bicaz, uzina de la Borzești și altele. (Sursa: Muzeul Rezistenței)

Decretul numărul 6 din 14 ianuarie 1950, care prevedea înființarea unităților de muncă (UM) avea 7 articole.

Primul dintre ele constituia un fel de expunere de motive pentru actul normativ. Astfel, „pentru reeducarea elementelor dușmănoase R.P. Române şi în vederea pregătirii şi încadrării lor în viața social în condițiunile democrației populare şi construirii socialismului, se înființează unități de muncă”.

Articolul doi stabilește categoria persoanelor care puteau fi trimise în unitățile de muncă, fiind eligibili toți „acei care prin faptele sau manifestările lor, direct sau indirect primejduiesc sau încearcă să primejduiască construirea socialismului în R.P. Română precum şi acei care în același mod, defăimează puterea de stat sau organele sale, dacă aceste fapte nu constituiesc sau nu pot constitui prin analogie, infracțiuni”.

Acestor categorii li se adaugă încă una, a celor care ieșeau din închisori în urma unor condamnări politice, dar care nu se dovedeau a fi „reeducați”.

„Trimiterea în unitățile de muncă se face prin decizia Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în alt articol.

Durata „reeducării prin muncă”, era cuprinsă între 6 luni şi 2 ani. „Ea poate fi redusă sau prelungită, în raport de rezultatele reeducării, fără a putea depăși 5 ani”, se arată în document.

Propunerile de arestare erau făcute de direcțiile regionale ale Securităţii care erau trimise la centru, iar reținerea cetăţenilor se făcea după emiterea deciziei de internare în unitățile de muncă.

Decretul a fost anulat în 1955.

14 ianuarie 1952 | Se naște Călin Popescu Tăriceanu, politician român

14 ianuarie 1953 | S-a născut Victor Socaciu (d. 27 decembrie 2021), muzician, compozitor, cântăreț, chitarist

Realizator şi prezentator Tv; producător, din 1991, al Festivalului Național de muzică folk „Om bun”; fost membru în Consiliile de Administrație ale SRR şi SRTV; deputat PSD (2008-2012)

14 ianuarie 1954 | Actrița americana Marilyn Monroe se căsătorește cu Joe DiMaggio.

14 ianuarie 1962 | Se naște Andrei Gheorghe, prezentator, realizator de emisiuni de radio și televiziune din România (d. 2018)

14 ianuarie 1972 | Margareta a II-a (n. 1940), devine regina Danemarcei, după moartea regelui Frederic al IX-lea (1947-1972)

14 ianuarie 1980 | Afganistan (războiul sovietic-afgan de nouă ani): La câteva zile după instalarea regimului comunist Babrak Karmal, controlat de Moscova, noua conducere a eliberat 126 de prizonieri.

Cu toate acestea, aproximativ 1.000 de locuitori au luat cu asalt clădirea închisorii Pulicharkhi din Kabul, pentru a forța eliberarea a încă 12 deținuți.

14 ianuarie 1980 | Afganistan (războiul sovietic-afgan de nouă ani): Gherilele afgane, înarmate şi echipate cu motociclete, se pregătesc de acțiune împotriva forțelor sovietice, în regiunea montană din vestul Afganistanului.

Gherilele au reușit să ajungă în Iran, unde au achiziționat muniție și arme de la musulmanii care le simpatizau cauza.

14 ianuarie 1982 | Convorbiri între Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar (14-16 ianuarie)

14 ianuarie 1990 | S-a constituit Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, asociație cu caracter social, cultural și umanitar; recunoscută ca persoană juridică, printr-o hotărâre judecătorească din 12 februarie.1990.

14 ianuarie 1990 | Dumitru Mazilu este atacat în presă, după ce a strigat în Piața Victoriei, pe 12 ianuarie 1990, „Moarte securiștilor!”

14 ianuarie 1993 | Apare primul număr al revistei Dilema, (publicație săptămânală de cultură, editată de Fundația Culturală Română), fondată de Andrei Pleșu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu şi Radu Cosașu.

Revista îşi întrerupe apariția în 2000, fiind relansată în ianuarie 2004, sub numele de Dilema Veche, cu Andrei Pleșu director-fondator

14 ianuarie 1999 | A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri își dau acordul în scris pentru a veni la București.

14 ianuarie 2004 | După aproximativ 500 de ani, steagul cu cinci cruci redevine drapelul național al Georgiei.

14 ianuarie 2005 | Coborârea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn.

14 ianuarie 2006 | O explozie la mina din Anina, datorată unei acumulări de gaze, provoacă moartea a șapte persoane

14 ianuarie 2008 | A murit Barbu Brezianu (n. 1909), istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi)

Traducător (a realizat prima varianta în limba română a epopeii naționale finlandeze „Kalevala”), publicist şi poet; deținut politic (1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

14 ianuarie 2020 | A murit Vasile Cândea (n. 1932), medic chirurg și cardiolog, profesor universitar, general de armată

Fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înființat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; realizeaza, în 2001, primul implant al unui dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; autor al unor invenții precum „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase).

14 ianuarie 2011 | Președintele tunisian Zine El Abidine Ben Ali (1936 – 2019), este îndepărtat de la putere, în urma Revoluției Iasomiei, care a deschis seria revoluțiilor arabe reunite sub numele de „Primăvara arabă”

14 ianuarie 2021 | Dezvoltatorii vaccinului rus împotriva noului coronavirus, Sputnik V, au afirmat joi că accesul la contul oficial de Twitter al acestui vaccin a fost restricționat de rețeaua socială americană

„Contul Sputnik V @sputnikvaccine a fost restricţionat. Căutăm să stabilim motivele pentru aceasta”, a indicat într-un comunicat Fondul Suveran Rus (RDIF), care a finanţat punerea la punct a vaccinului. Joi seară, contul oficial al Sputnik V a afişat într-adevăr avertismentul „Atenţie: acest cont este restricţionat temporar”. Era însă accesibil dacă apăsai pe butonul „Da, vezi profilul”.